45 matches
-
plaiurile mioritice. Și ea, Măria cu altă pălărie, tinde spre universal! Nu de alta, dar, mai nou, ,,statul e în toate și în cele ce sunt și mâine vor râde la soare’’, oriunde pe fața pământului. El are teșchereaua cu crăițari, el e cu ,,dă-i și ăstuia că e de-al nostru!’’ ,, Și dacă nu e?’’ - puteți întreba voi. Nu e și basta! Ce mare scofală, câtă vreme tot suntem prea mulți și trebuie restructurată omenirea precum un SRL, de către
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
bănet burdufe : De pleașca - află! - te dezbari Tot pe la crîșme și la fufe. De scîrba fața-ți se-ntoarce? Țesala căi; sau chiar măgari; Să ari; sau să cosești cu gioarse, De nu ești printre cărturari Și-aduni tu cîțiva crăițari... Dar cînd din în topit teși rufe, Așa-i că rodul muncii-ți cari Tot pe la crîșme și la fufe? * Subtitlurile în original îi aparțin lui Clément Marot, îngrijitorul primei ediții critice a poeziei lui Villon, în 1533, pe care
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
măcar toți oamenii pentru descărcat, dar până vă hodiniți voi și dobitoacele, eu trimit fuguța după ei...Măi, măi, ce oameni gospodari sunteți! Am să am eu grijă de voi. Dacă grija asta a dumitale s-ar preface în niște crăițari colea în pungă, n-ar fi rău - l-a provocat Pâcu. Nu avea matale grijă, că știe Aizic ce are de făcut. Cu cât vei face mai repede ce ai făgăduit, cu atât mai bine pentru noi amărâții - nu s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
auzul răspunsului lui Aizic, Mitruță era gata să chiuie, dar s-a mulțumit să-și ducă mâna la inimă, pentru a-i potoli detunăturile... Când totul a fost gata, jupân Aizic le-a făcut plata, neuitând să le strecoare câțiva crăițari în plus pentru descărcarea carelor. In scurtă vreme, cărăușii au ieșit din târg. Ai văzut cum îi tremură mâna ovreiului când dă parale? a întrebat Pâcu, așa, fără adresă. Da’ să primească crăițari! Atunci să vezi cum îi strălucesc ochii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
făcut plata, neuitând să le strecoare câțiva crăițari în plus pentru descărcarea carelor. In scurtă vreme, cărăușii au ieșit din târg. Ai văzut cum îi tremură mâna ovreiului când dă parale? a întrebat Pâcu, așa, fără adresă. Da’ să primească crăițari! Atunci să vezi cum îi strălucesc ochii ca motanului lângă oala cu smântână - l-a pus în țeapă pe ovrei Vasile Hliboceanu. Sporovăind, nici nu și-au dat seama că au ajuns deja departe de târg. Sleaul se întindea spre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
caută niște gazete, să mă dumiresc ca lumea, că cine știe ce ți s-o fi năzărit și dumitale cu războiul ista. Să știi că jurnalele nu se dau pe gratis. Așa că... Cum adică? Un hangiu așa de mare nu are câțiva crăițari acolo pentru o gazetă-două!? Da’ ce vorbesc eu. Ori grăiesc la un perete, ori jupânului Froim. Tot una-i. Mai bine caută în traista din coșul căruței... La auzul ultimelor cuvinte, ochii hangiului au avut o lucire scurtă și un
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
bani. Cu dumneavoastră mi-a fost însă mai ușor... Moș Dumitru și Pâcu s-au privit semnificativ: „Adică ce crezi dumneata, jupâne? Noi suntem de ici-colea? Suntem oameni gospodari și la locul nostru. Nu ne terfelim noi obrazul pentru câțiva crăițari acolo! Acum însă - jupâne - pregăteștete să afli vestea care nu știu dacă are să-ți placă. Dar noi așa am hotărât!” Moș Dumitru și-a dres glasul, semn că are de spus ceva de seamă: Nu știu ce părere ai despre ceilalți cărăuși
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
bine să faci stânga-mprejur și să te agăți de un țoi cu rachiu. Și nu uita să treci la catastif...” „Apoi multe oi uita eu, da’ să te trec la catastif nici vorbă. Vezi numai că se cam adună crăițarii”. „Am rămas eu cândva dator? Ai?” „N-am spus asta, dar acum s-o cam lungit șirul socotelilor. Fii pe pace, și hai mai iute, că mi s-o cam uscat gâtlejul.” Se înțelege că crâșmarul i-o îndeplinit dorința
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mai multe socoteli, l-a lăsat pe Toader cu hârțoaga în brațe și el s-a dus după tejghea, cu chip că ar mai avea ceva socoteli pe acolo. Toader, speriat, l-a întrebat: „Da’ ce faci, Costică? Mai adaugi crăițari la socotelile aiestea?” „Păi cum să fie socoteala rătundă, Toadere? Dar... dar până ce mi-i da tu banii, hai să bem aldămașul. Fac eu cinste”. „Cu așa cinste mă las păgubaș. Tu îmi pui sula-n coaste și eu să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vorbă acolo - a răspuns Hliboceanu, privind înapoi... Eu zic că îi bine să primești mai mulți gologani o dată. Dacă îi iei în fiecare zi, se strecoară printre degete ca nisipul și când ai o nevoie acolo nu prea mai găsești crăițari în fundul pungii... Cam așa-i, Mitruță. Uite și eu - om cumite cum mă socot - tot mă trezesc câte o dată că îmi mai trebuie ceva gologani ca să fac o treabă cum se cade. Și dacă nu-s... După aceea, Hliboceanu n-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
decât hotărârea lui Aizic. Când Hliboceanu și Mitruță și-au făcut apariția, cărăușii s-au adunat repede în jurul lor. Cum a fost, Hlibocene? a întrebat Ion Cotman cel tăcut. Ne-am înțeles așa cum am hotărât noi. Așa că poimâine seară primim crăițarii. Și așa, în fiecare vineri seara. Acum, la drum, băieți! Fiecare cărăuș și-a tras pălăria pe-o sprânceană, că de, se simțeau și ei mai avuți parcă și au pornit la drum voinicește... Pe când soarelui i-a mai rămas
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
știe de hotărârea voastră? - a sărit Pâcu cu întrebarea. Dacă nu făceam treaba cu temei, nici nu deschideam vorba. Vezi, Dumitre? Le umblă mitea flăcăilor, nu șagă! Ați făcut o treabă bună, numai să țineți bine socoteala, ca să știți câți crăițari aveți de luat vinerea de la Aizic. Altfel... câtă bucurie, atâta scârbă. Sau cum se mai spune, bucurie în mână străină! De asta nu duce grijă, moș Dumitre. Eu am să țin socotelile... Știi dumneata că ieri Aizic a cântărit transportul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mers, nu merge nimeni cu ea. Mașina devine, și în spectacol, orice. Obiect de reparat veșnic, adăpost pentru golani sau aurolaci, un loc înăuntru căruia o prostituată își poate arăta măiestria de cartier pentru o gură de vodcă și ceva crăițari, un suport pentru tăvălirea unui puști în pumni și șuturi. Un puști rebel, golan, dar inocent. El vede toate acestea și multe altele, o încasează sistematic la propriu și la figurat, este trădat, este umilit, iar și iar, batjocorit prin
Inocentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10951_a_12276]
-
1719, comisia aulică de organizare va spune că: „La angajarea funcționarilor în țară vor trebui avute în vedere persoane capabile... iar în locul celor necorespunzători să fie aleși funcționarii pregătiți și de nădejde“. Cât să fi fost ziua de muncă? Trei crăițari și o pâine pentru muncitorii care lucrau la construcția fortificațiilor Cazărmii Transilvaniei din Timișoara. Biruri apăsătoare Pentru 1720 și 1721, o moară trebuia să plătească o taxă de morărit de 150 de florini. În 1721, doi negustori timișoreni vor arenda
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
impozit. Administrația intervine și pentru apărarea intereselor negustorilor locali, străinii fiind verificați la sânge. Locuitorii Igrișului se vor plânge în 1724 de impozite împovărătoare. În 1724, fiecare țăran care venea cu produse la piața din Timișoara trebuia să plătească trei crăițari. Până și conducătorii satelor se vor plânge de obligația satelor de a plăti impozit de un ducat către mitropolitul ortodox. În aprilie 1725, majoritatea locuitorilor districtului Timișoara se vor afla în imposibilitatea de a plăti impozitul paușal de 62 000
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
era tolerată și cum aceștia nu erau cu obligațiile bugetare la zi, administrația va cere, la 20 mai 1746, primăriei germane să adune de la ei restanțele taxei de toleranță și capitația, în sumă de 544 de florini și 30 de crăițari, precum și restanțele pentru profesorul școlii și măcelarul lor. La un moment dat, sătulă de prostul obicei al conducătorilor satelor (obercnezi și cnezi) de a împrumuta bani de la casieriile districtuale și a nu-i înapoia, administrația bănățeană va interzice împrumuturile. Alți
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
nefamilistul nu avea o altă grijă decât munca. Construcția bisericii ortodoxe din Lugoj va costa 22 828 de florini. Buget local Iată cam cum a fost bugetul primăriei germane din Timișoara în 1773: 7 826 de florini și 44 de crăițari, doar din baluri câștigându-se 1 494 de florini. Având în vedere faptul că totalul cheltuielilor a fost de 7 543 de florini și 28 de crăițari, reiese un excedent de 283 de florini și 16 crăițari. 1 500 de
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
primăriei germane din Timișoara în 1773: 7 826 de florini și 44 de crăițari, doar din baluri câștigându-se 1 494 de florini. Având în vedere faptul că totalul cheltuielilor a fost de 7 543 de florini și 28 de crăițari, reiese un excedent de 283 de florini și 16 crăițari. 1 500 de florini s-au dus pe pavaje, 879 pentru curățenia străzilor, 857 pentru repararea primăriei și 3 092 pentru salarii. Nu știm dacă excedentul s-o fi dus
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
și 44 de crăițari, doar din baluri câștigându-se 1 494 de florini. Având în vedere faptul că totalul cheltuielilor a fost de 7 543 de florini și 28 de crăițari, reiese un excedent de 283 de florini și 16 crăițari. 1 500 de florini s-au dus pe pavaje, 879 pentru curățenia străzilor, 857 pentru repararea primăriei și 3 092 pentru salarii. Nu știm dacă excedentul s-o fi dus la Viena, capitala imperiului. O socoteală separată ținea și primăria
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
Liebling va costa 500 de florini. Zece ani mai târziu, orezăria de la Topolea va fi cumpărată cu 9 260 de florini, iar domeniul Vizejdia, cu 5 333 de florini. O scrisoare expediată prin serviciul poștal va fi taxată cu șase crăițari. Un an deosebit pentru cultura timișoreană va fi 1807, când primăria va aloca 40 000 de guldeni pentru renovarea clădirii teatrului. Un alt produs, de data aceasta pentru agricultură, și anume, un plug de fier făcut la un atelier din
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
fi buni cetățeni, fiindcă în 1737 nu și-au plătit impozitul pe albinărit. Asta dacă nu luăm în seamă vreo boală care să fi decimat familiile de albine. Dacă în 1719 lucrătorii de la fortificațiile Timișoarei primeau drept salariu zilnic trei crăițari și o pâine, în ianuarie 1739 ei primeau câte 12 crăițari fără pâine sau 10 crăițari și o pâine. Să fost oare vorba de inflație sau de majorarea fabuloasă a salariului? Mișcările de trupe din 1740 vor influența creșterea prețului
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
pe albinărit. Asta dacă nu luăm în seamă vreo boală care să fi decimat familiile de albine. Dacă în 1719 lucrătorii de la fortificațiile Timișoarei primeau drept salariu zilnic trei crăițari și o pâine, în ianuarie 1739 ei primeau câte 12 crăițari fără pâine sau 10 crăițari și o pâine. Să fost oare vorba de inflație sau de majorarea fabuloasă a salariului? Mișcările de trupe din 1740 vor influența creșterea prețului la carne. O oca va costa șase crăițari. Trupele imperiale cantonate
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
luăm în seamă vreo boală care să fi decimat familiile de albine. Dacă în 1719 lucrătorii de la fortificațiile Timișoarei primeau drept salariu zilnic trei crăițari și o pâine, în ianuarie 1739 ei primeau câte 12 crăițari fără pâine sau 10 crăițari și o pâine. Să fost oare vorba de inflație sau de majorarea fabuloasă a salariului? Mișcările de trupe din 1740 vor influența creșterea prețului la carne. O oca va costa șase crăițari. Trupele imperiale cantonate în zonă vor recurge și
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
primeau câte 12 crăițari fără pâine sau 10 crăițari și o pâine. Să fost oare vorba de inflație sau de majorarea fabuloasă a salariului? Mișcările de trupe din 1740 vor influența creșterea prețului la carne. O oca va costa șase crăițari. Trupele imperiale cantonate în zonă vor recurge și la rechiziții forțate, fără plată. Pe 1 mai 1742, este interzis comerțul ambulant, probabil scăpat de sub control. Grecii și arnăuții de la sud de Dunăre nu mai aveau voie să vândă decât în
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
N. Preyer, ne-a lăsat o excelentă descriere a condițiilor de viață pe la 1760. Iată ce va scrie el în „Monografia orașului liber crăiesc Timișoara“ (Ed. „Amarcord“, Timișoara, 1995): o oca (2 și 1/2 livre) de morun costa 14 crăițari; o livră de carne de vită 3 cr.; o livră de carne de vițel vara 3 cr., iarna 4 cr.; o livră lumânări 9 cr.; o măsură de bere 4 cr.; o pătură neîmpâslită 1 gulden; o oca de lână
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]