45 matches
-
ieși că n-o să mori și ai să trăiești mult și bine! O să te măriți cu un bărbat frumos, dar mai copt decât dumneata, ș-ai să-i faci mulți copii. Dumnezeu să-ți ajute! Dă și la baba un crăițar, ca să se izbândească și să-ți aducă noroc! Maia, încă amețită, nu pricepu ce vrea să zică femeia care o ținea cu capul în poala ei și, frământându-și buzele uscate, ceru să-i dea apă să bea. De unde să
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495208302.html [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
în localitatea Lipova, județul Arad, România, fiul lui Crișan Gheorghe și Miculit Iuliana-Paulina, cu domiciliul actual în Germania, 55545 Bad Kreuznach, Steinweg 8-10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Culturii nr. 4, ap. 10, județul Timiș. 420. Crăițar Gheorghe, născut la 22 ianuarie 1977 în localitatea Arad, jude��ul Arad, România, fiul lui Banatan Sabin și Rostas Irina, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Am Tabor 15/20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Pecica nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
ianuarie 1977 în localitatea Arad, jude��ul Arad, România, fiul lui Banatan Sabin și Rostas Irina, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Am Tabor 15/20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Pecica nr. 918, județul Arad. 421. Crăițar Gabriela-Endora, născută la 20 februarie 1976 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Crăițar Ioan-Gavril și Căra Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Am Tabor 15/20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Pecica nr. 918
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
Irina, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Am Tabor 15/20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Pecica nr. 918, județul Arad. 421. Crăițar Gabriela-Endora, născută la 20 februarie 1976 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Crăițar Ioan-Gavril și Căra Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Am Tabor 15/20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Pecica nr. 918, județul Arad. 422. Stepnicica Mariana, născută la 9 septembrie 1977 în localitatea Moldova Nouă, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
în Germania, 80689 Munchen, Gotthardstr. 71, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Amforei nr. 5, sc. A, ap. 15, județul Timiș. 244. Seehuber Otilia, născută la 4 martie 1968 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, fiica lui Crăițar Tary-Gheorghe și Aurica, cu domiciliul actual în Germania, 88316 Isny i. A., Hohe Linde 9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Constantă, bd. Tomis nr. 129, județul Constantă. 245. Smith Robert-Laszlo, născut la 15 noiembrie 1968 în localitatea Cărei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
născută la 17 mai 1970 în localitatea Avrig, județul Sibiu, România, fiica lui Coțofana Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3542 Gfohl, Grosskuhbergweg 36, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Avrig, str. Ceferiștilor nr. 36, județul Sibiu. 154. Crăițar Ioan Gavril, născut la 20 martie 1952 în localitatea Pecica, județul Arad, România, fiul lui Iosif și Lină Carolina, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Am Tabor 15/20, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Pecica nr. 918, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
născut la 20 martie 1952 în localitatea Pecica, județul Arad, România, fiul lui Iosif și Lină Carolina, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Am Tabor 15/20, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Pecica nr. 918, județul Arad. 155. Crăițar Ana, născută la 1 mai 1955 în localitatea Pecica, județul arad, România, fiica lui Căra Maghdalena, cu domiciliul actual în Austria 1020 Viena, Am Tabor 15/20, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Pecica nr. 918, județul Arad. 156. Lapuste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
plaiurile mioritice. Și ea, Măria cu altă pălărie, tinde spre universal! Nu de alta, dar, mai nou, ,,statul e în toate și în cele ce sunt și mâine vor râde la soare’’, oriunde pe fața pământului. El are teșchereaua cu crăițari, el e cu ,,dă-i și ăstuia că e de-al nostru!’’ ,, Și dacă nu e?’’ - puteți întreba voi. Nu e și basta! Ce mare scofală, câtă vreme tot suntem prea mulți și trebuie restructurată omenirea precum un SRL, de către
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
ctitorie cu participare largă, bărbati și femei, numele cât și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece zloți, Gheorghe Zinca husoș de argint, Gapie Nicolae 15 crăițari, Tudor Dăian 50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25 de femei cu obolul fiecăreia la plata dverelor. Din școala de la Laz mai semnează pe icoane de
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
și femei, numele cât și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece zloți, Gheorghe Zinca husoș de argint, Gapie Nicolae 15 crăițari, Tudor Dăian 50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25 de femei cu obolul fiecăreia la plata dverelor. Din școala de la Laz mai semnează pe icoane de aici, Sima zugrav dar si
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece zloți, Gheorghe Zinca husoș de argint, Gapie Nicolae 15 crăițari, Tudor Dăian 50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25 de femei cu obolul fiecăreia la plata dverelor. Din școala de la Laz mai semnează pe icoane de aici, Sima zugrav dar si Toma (1860, 1870). Adusă
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece zloți, Gheorghe Zinca husoș de argint, Gapie Nicolae 15 crăițari, Tudor Dăian 50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25 de femei cu obolul fiecăreia la plata dverelor. Din școala de la Laz mai semnează pe icoane de aici, Sima zugrav dar si Toma (1860, 1870). Adusă, cândva, în pronaosul bisericii
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
o campanie publicitară în reviste și ziare și prin trimiterea de scrisori. Au făcut și o propunere de scădere a taxelor pentru schimbarea numelui, propunere, de altfel acceptată de parlament, iar taxele au scăzut de la 5 forinți la 50 de crăițari. După aceste măsuri au crescut cazurile de schimbare de nume în 1881 și 1882 (cu 1261 și 1065 nume schimbate) și au continuat în anii următori, cu o medie de 750-850 pe an. Pe timpul administrației Bánffy a existat o altă
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
după anul 1500 „bănăria scotea exemplare" tot mai puține, asprii turcești fiind atunci în căutare, semn al supremației politice și economice a imperiului Otoman în Principate. Patronicul era moneda veche poloneză de argint, în valoare de 100 bani sau 1 crăițar și jumătate; costanda era o monedă veche, măruntă, în valoare de 10 bani, care avea pe ea imaginea lui Constantin cel Mare și pe care unii oameni o purtau la gât; asprul, monedă turcească de argint a circulat în Țările
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
svânta mănăstire” a început să pice și câte un „pitac”, mărite Spirit. Din câte știu eu, e mai ușor să-ți pice pitacul în palma întinsă decât să muncești pentru a-l câștiga. Caneaua pe unde au început să curgă „crăițarii” către sfânta mănăstire a deschis-o Constantin Nicolae Mavrocordat voievod la 8 nov. 1734 (7243): „Facem știre...Socotit-am pentru sfânta mănăstire ce se numește Dancul, de aice din Iași...fiind o mănăstire slabă fără moșii, fără vinituri și vrând
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
laudă comunei Streza Cârțișoara de ce a văzut iel pe hotarul acestei comune. Și să mai mă laud cu ceva. Pe timpul când eram la unguri veniau niște negustori de la Viena de cumpărau săcara. Și săcara de la Streza o plătea cu 10 crăițari ferdela mai mult ca la alte comune fiindcă era foarte curată, nu avea corpuri străine în ia și era mai mare în bob. Asta o zic nu să-mi laud satul ci așa o fost adevărat. Noi cei de sub poalele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bănet burdufe : De pleașca - află! - te dezbari Tot pe la crîșme și la fufe. De scîrba fața-ți se-ntoarce? Țesala căi; sau chiar măgari; Să ari; sau să cosești cu gioarse, De nu ești printre cărturari Și-aduni tu cîțiva crăițari... Dar cînd din în topit teși rufe, Așa-i că rodul muncii-ți cari Tot pe la crîșme și la fufe? * Subtitlurile în original îi aparțin lui Clément Marot, îngrijitorul primei ediții critice a poeziei lui Villon, în 1533, pe care
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
mers, nu merge nimeni cu ea. Mașina devine, și în spectacol, orice. Obiect de reparat veșnic, adăpost pentru golani sau aurolaci, un loc înăuntru căruia o prostituată își poate arăta măiestria de cartier pentru o gură de vodcă și ceva crăițari, un suport pentru tăvălirea unui puști în pumni și șuturi. Un puști rebel, golan, dar inocent. El vede toate acestea și multe altele, o încasează sistematic la propriu și la figurat, este trădat, este umilit, iar și iar, batjocorit prin
Inocentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10951_a_12276]
-
1719, comisia aulică de organizare va spune că: „La angajarea funcționarilor în țară vor trebui avute în vedere persoane capabile... iar în locul celor necorespunzători să fie aleși funcționarii pregătiți și de nădejde“. Cât să fi fost ziua de muncă? Trei crăițari și o pâine pentru muncitorii care lucrau la construcția fortificațiilor Cazărmii Transilvaniei din Timișoara. Biruri apăsătoare Pentru 1720 și 1721, o moară trebuia să plătească o taxă de morărit de 150 de florini. În 1721, doi negustori timișoreni vor arenda
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
impozit. Administrația intervine și pentru apărarea intereselor negustorilor locali, străinii fiind verificați la sânge. Locuitorii Igrișului se vor plânge în 1724 de impozite împovărătoare. În 1724, fiecare țăran care venea cu produse la piața din Timișoara trebuia să plătească trei crăițari. Până și conducătorii satelor se vor plânge de obligația satelor de a plăti impozit de un ducat către mitropolitul ortodox. În aprilie 1725, majoritatea locuitorilor districtului Timișoara se vor afla în imposibilitatea de a plăti impozitul paușal de 62 000
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
era tolerată și cum aceștia nu erau cu obligațiile bugetare la zi, administrația va cere, la 20 mai 1746, primăriei germane să adune de la ei restanțele taxei de toleranță și capitația, în sumă de 544 de florini și 30 de crăițari, precum și restanțele pentru profesorul școlii și măcelarul lor. La un moment dat, sătulă de prostul obicei al conducătorilor satelor (obercnezi și cnezi) de a împrumuta bani de la casieriile districtuale și a nu-i înapoia, administrația bănățeană va interzice împrumuturile. Alți
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
nefamilistul nu avea o altă grijă decât munca. Construcția bisericii ortodoxe din Lugoj va costa 22 828 de florini. Buget local Iată cam cum a fost bugetul primăriei germane din Timișoara în 1773: 7 826 de florini și 44 de crăițari, doar din baluri câștigându-se 1 494 de florini. Având în vedere faptul că totalul cheltuielilor a fost de 7 543 de florini și 28 de crăițari, reiese un excedent de 283 de florini și 16 crăițari. 1 500 de
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
primăriei germane din Timișoara în 1773: 7 826 de florini și 44 de crăițari, doar din baluri câștigându-se 1 494 de florini. Având în vedere faptul că totalul cheltuielilor a fost de 7 543 de florini și 28 de crăițari, reiese un excedent de 283 de florini și 16 crăițari. 1 500 de florini s-au dus pe pavaje, 879 pentru curățenia străzilor, 857 pentru repararea primăriei și 3 092 pentru salarii. Nu știm dacă excedentul s-o fi dus
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
și 44 de crăițari, doar din baluri câștigându-se 1 494 de florini. Având în vedere faptul că totalul cheltuielilor a fost de 7 543 de florini și 28 de crăițari, reiese un excedent de 283 de florini și 16 crăițari. 1 500 de florini s-au dus pe pavaje, 879 pentru curățenia străzilor, 857 pentru repararea primăriei și 3 092 pentru salarii. Nu știm dacă excedentul s-o fi dus la Viena, capitala imperiului. O socoteală separată ținea și primăria
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
Liebling va costa 500 de florini. Zece ani mai târziu, orezăria de la Topolea va fi cumpărată cu 9 260 de florini, iar domeniul Vizejdia, cu 5 333 de florini. O scrisoare expediată prin serviciul poștal va fi taxată cu șase crăițari. Un an deosebit pentru cultura timișoreană va fi 1807, când primăria va aloca 40 000 de guldeni pentru renovarea clădirii teatrului. Un alt produs, de data aceasta pentru agricultură, și anume, un plug de fier făcut la un atelier din
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]