260 matches
-
Băbădească, Băbească, Bătrînă, Bătută neagră, Boierească, Brumărie, Busuioacă, Ceasla, Coarnă ruginoasă, Coarnă vulpășiță, Creață, Deșirată, Fetească, Galbenă, Gorgan, Haina neamțului, Hamburg, Iepuroaică, Italiană, Leșească, Lipovană, Lugojeană, Mierloasă, Muscat, Mustoasă, Negru vîrtos, Ochi de cîine, Otonel, Paradaisă, Pietroasă, Poamă bălaie, Poamă crăiască, Poamă de sticlă, Poamă ghergheliu, Poamă păsărească, Razachie, Tămîioasă, Zaibăr etc. Destul de multe sunt și derivatele termenilor de bază, chiar dacă nu au toate o circulație semnificativă; de la vin s-au format diminutivele vinișor, vinuleț, vinuț (mai rar), vinaș, dar și
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
Vise ce fulgeră întreg abisul Au adunat imagini de hoinar Din haosul ce m-a crezut învinsul Plăcerilor gustate fără har Pe crestele născute din adâncuri Imaginam castele de povești Și aplecați pe-a șeilor oblâncuri Zburdau în voie cavaleri crăiești La poarta unei inimi zăbrelite Eu, cavaler din veacul efemer, Ținteam săgeți din gânduri nălucite Închise în poemul mesager Reverberează-un hohot de tăcere De zidul cu fantasme trecătoare În zori se nasc dorințe din durere Când sângereaza razele de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
cardiologic), Hotel Montana - 200 000 de lei, 60 000 de lei pentru masă, în bonuri valorice l Predeal (nevroză), Hotel Carpați - 310000 lei, tratament inclus, 60 000 de lei pentru masă, în bonuri valorice l Ocna Șugatag (ginecologic, reumatismal), Hotel Crăiasca - 200 000 de lei, tratament inclus, 50 000 de lei pentru masă, în bonuri valorice l Slănic Moldova (căi respiratorii, digestiv), Hotel Venus - 311000 lei, tratament și mic dejun inclus etc. Informații la tel. 490214. O. N. Malaysia - o destinație
Agenda2004-41-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282980_a_284309]
-
digestiv, urologic și reumatismal), Hotel Traian l Covasna (cardiovascular), Hotel Montana l Felix (reumatismal), Hotel Muncelu și Hotel Padiș l Govora (căi respiratorii, reumatismal), Hotel Oltenia l Herculane (reumatismal), Hotel Dacia și Hotel Domogled l Ocna Șugatag (ginecologic, reumatismal), Hotel Crăiasca l Olănești (urologic, digestiv), Hotel Parâng l Predeal (nevroză), Hotel Carpați l Slănic Moldova (căi respiratorii, digestiv), Hotel Venus l Soveja (boli profesionale, nevroză), Hotel Sboina l Vatra Dornei (cardiovascular), cazare în vilele Suhard, Ozon, Pârtiei și Pinului l Voineasa
Agenda2005-05-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283347_a_284676]
-
corului din Chizătău. În 1882, pe 17 septembrie, Corul din Chizătău va lua parte, alături de alte cinci reuniuni vocale, la concursul organizat la Timișoara de Societatea Filarmonică, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la proclamarea ca oraș liber crăiesc. Cântăreții din Chizătău vor obține un succes deosebit, spune profesorul Stan, provocând un „efect epocal“, fiind răsplătiți cu premiul al IV-lea și o cupă de argint. În perioada 8-12 septembrie 1882, Corul sărbătorește 25 de ani de existență. La
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
ce valora 17 creițari. Biletul îi dădea pasagerului dreptul la o călătorie de la o stație de poștalion la alta. Primarul din epocă al urbei era Johann N. Preyer, autorul primei monografii dedicate orașului. Scrisă la anul 1853, „Monografia orașului liber crăiesc Timișoara“ atestă că circulația vehiculelor pe străzile așezării era nu numai bine dezvoltată încă de-acum două sute și mai bine de ani, dar și aducătoare de frumoase venituri; în plus, avem dovada că Telpark-ul nu este o inovație de dată
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
straiul frumos/ literele grăiesc divinul:/ Maria! N-au stat niciodată/ atât de duios/ decât în rostirea/ Domnului Hristos/ ce-a brodat cu ele/ Veșnicia.// Cu ele încep să rostesc/ gândurile primenite-mireasă./ cu sufletul scriu/ Poemul domnesc/ al literelor sfinte,/ Hrisovul Crăiesc/ Fecioarei Maria/ Cea pururi Aleasă.// Cu ele mă rog și mă-nchin,/ cu ele îmi cânt viața mea,/ cu ele mă-mpărtășesc-cer senin/ în ele sunt pâine și vin,/ sunt codru și grâu,/ țărână și stea.// Cu ele alaiul de nuntă
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
sa Francfort. Trupul era îmbrăcat în veșminte albe și fața, plină de frumuseța bătrânețelor, se păre adormită, tămplile sale era încinse de cununa adevaratelor dafini, de care două alte era depuse la picioarele sale. Îngroparea s-au făcut în mormântul crăiesc, alăturia cu familia domnitoare și cu poeta Șiler. Parada se oficie de gvardia marelui duce în ființa unui nenumărat popor, ce s-au adunat din politiile învecinate. Toți era de simțire pătrunși ca 1a asfințirea unui soare, căruia asemene multe
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
frec un pic mai tare,/ mă răsfeți cu-a ta răcoare;/ de te frec din nou, mă cerți;/ mă urzici, mă negre-verzi;/ de te frec cu răutate/ dai furnicături pe spate./ Foicea, mentă zăludă/ paparudele mi-o udă,/ foiță, floare crăiască,/ luce soarele s-o crească/ foicică lungă-n greabăn,/ vântu-o ține ca-ntr-un leagăn./.../ Dar să-mi spuneți voi, flăcăi,/ ce-ați făcut în deal și-n văi?/ - Noi frecat-am cu-așa spor,/ de-au stătut oile-n
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
dială, rănit la datorie pentru dubla monarhie, pe frontul rusesc; iată dovada, piciorul acesta de lemn, iar acum, armata ungară se bate tot cu rușii. Priviți, Excelență, Încă o dovadă, cererea mea de a fi luat voluntar În oștirea chezaro crăiască, misiune pentru patrie Îndeplinită pînă la sacrificiul fizic, aveți aici și meda liile primite din partea contelui Tisza, să trăiți și trăiască de asemenea... Birocrația militară maghiară, năucită, l-a oprit pe loc pînă la noi dispoziții. Restul familiei a fost
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
te mai smiorcăi ca o muiere! Fii oștean, omule! Fii bărbat! * * * Curierii, pe cai înspumați, au adus vești năucitoare în tabăra de la Târgu cel Frumos. Corpul de armată rămas în ariergardă la Cotnari, ca element de siguranță pentru grosul trupelor crăiești, a fost nimicit până la ultimul om, până la ultimul cal, până la ultimul tun de către luptătorii lui vodă Constantin, care i-au împresurat pe-ai noștri și i-au măcelărit în crucea nopții, tocmai când ies la plimbare duhurile rele. Cuum?! Cuum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
luncile, casele mai tupilate se ascundeau sub mantia pufoasă pentru îndelungata hibernare. Vânturile cumplite mânau nouri de zăpadă zile și nopți de-a rândul și le nămețeau în dune nesfârșite prin toate văile, pe toate drumurile, chiar și pe șoseaua crăiască Cernăuți-Suceava. Gerurile năprasnice crăpau fagii și stejarii în pădure și oul corbului în cuibul din vârful bradului de pe creasta dealului. Cu toate vitregiile naturii, deși cu vizibilă lentoare, viața își urma cursul firesc: lumea se veselea, femeile nășteau, bătrânii mureau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
manifestare care va fi onorată de prezența domnului Gheorghe Ciuhandu, primarul orașului. Personalitate marcantă, Johann Nepomuk Preyer s-a evidențiat ca scriitor și primar al Timișoarei în perioada 1844-1858. Este autorul primei monografii a orașului de pe Bega: „Monografia orașului liber crăiesc Timișoara”, publicată în limba germană în anul 1853, care se remarcă prin precizia informațiilor, datele statistice și planuri ale orașului. Cu ocazia manifestării, Arhivele Statului din Timișoara vor deschide o expoziție cu documente din epoca lui Preyer, iar Teatrul German
Agenda2005-43-05-general14 () [Corola-journal/Journalistic/284335_a_285664]
-
de a-ceastă boală peste 1 000 000 de copii, iar în India, chiar și 5 000 000. Este cea mai răspândită de pe glob. Johann Nepomuk Preyer, primarul considerat a fi întemeietorul Timișoarei moderne, scrie în cartea sa „Monografia orașului liber crăiesc Timișoara” despre o epidemie de friguri (malarie) în 1732, ceea ce nu e de mirare într-o zonă încă plină de mlaștini și, deci, de miliarde de țânțari anofeli. Molima a făcut ravagii. Iezuiții aproape că nu mai făceau față în
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
și o bună parte din funcționarii publici (406), cu toate că aici nu exista nici un serviciu de acest fel, mai mulți decât în Vinga, de exemplu, unde existau pretorul, judecătoria de circumscripție și fiscul regal. Necesitatea înglobării Mehalei în administrația orașului liber crăiesc (municipiu) era deci evidentă și, la 1 ianuarie 1910, preluarea festivă a noului cartier se face în sala de ședințe a Primăriei de către Carol Telbisz, cel mai longeviv primar pe care l-a avut Timișoara. „La adunarea generală din 28
Agenda2005-17-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283617_a_284946]
-
mai aveau voie să vândă decât în prăvălii. Viața la Timișoara Unul dintre primarii Timișoarei, anume Johann N. Preyer, ne-a lăsat o excelentă descriere a condițiilor de viață pe la 1760. Iată ce va scrie el în „Monografia orașului liber crăiesc Timișoara“ (Ed. „Amarcord“, Timișoara, 1995): o oca (2 și 1/2 livre) de morun costa 14 crăițari; o livră de carne de vită 3 cr.; o livră de carne de vițel vara 3 cr., iarna 4 cr.; o livră lumânări
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
lui spirituală, în cristalul căreia este încorporată și actrița Tamaru Buciuceanu-Botez. Cât timp avem printre noi artiști cum este maestra, solemna speranță de a nu se rugini articulațiile sufletești umane ale românilor, nu slăbește. Când joacă actrița Tamara Buciuceanu-Botez, trâmbițele crăiești ale teatrului, cinema-ului, tv-ului de altădată răsună mătăsos chemător, nostalgic; unde joacă azi maestra, păunii politici, împanglicații primăriilor nu se pot strecura să confiște nimic, așa cum o fac cu alții. Bizarieriile studiourilor năucitoare, scălămbăielile, invazia kitsch-ului, trufia, ignoranța
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ. DACĂ O AVEM PE MAESTRĂ, MAI AVEM SPERANŢE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384556_a_385885]
-
sufletul nu e fântână Decât la om, fiară bătrână, Iar la făptură mai firavă Pahar e gândul, cu otravă, Ca la nebunul rigă Crypto, Ce focul inima i-a fript-o, De a rămas să rătăcească Cu altă față, mai crăiască: Cu Laurul-Balaurul, Să toarne-n lume aurul, Să-l toace, gol la drum să iasă, Cu măsălarița-mireasă, Să-i ție de împărăteasă. OUL DOGMATIC Dogma: Și Duhul Sfânt se purta deasupra apelor. E dat acestui trist norod Și oul sterp
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
republicană A lui! Căci athanasic au sunat Mii surle. Lespezi cască. Sar sigilii. Și peste un făcut, absurd regat Un palid oaspe calcă, din Sicilii. O, frate cărvunar, întreg trăiești! Din moarte ai păstrat doar străvezimea, Ci în amurgul pajerii crăiești Cîrtește-ntunecat burtăverzimea. Ai multursuzei tagme, gianabeți Cu oftica-nțeleși și cu exilul, Un veac avar te vrură sub peceți, Și zveltei libertăți suciră trilul. Ce-nseamnă! Astăzi piatră ești, din unghi, Republicii Române Populare, Adeveritul mare singur trunchi: Bălcescu, început
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
țepeni în caftanele lor de sarasir, pe acei trufași arhonți, purtîndu-și în mâini capetele tăiate, iar privirile lor neînduplecate întorcîndu-se cu scârbă de la mine, vîn-zătorul". Drept încheiere, să transcriu încă acel imn de solemnă speranță - răscumpărarea întreitului suflet al cetei crăiești - tremurând cu harfele Ierusalimului spre lăcrimate și milostive seri: " Se făcea că la o curte veche, în paraclisul patimilor rele, cei trei Crai, mari-egumeni ai tagmei preasenine, slujeau pentru cea din urmă oară vecernia, vecernie mută, vecernia de apoi. În
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și vântu-ngână psalmii cu boli de nemurire se preamărește zarea prin fagure de lună cu toți smerim cărarea se sting în palme ruguri și vuiete de armii alinul stinge jariști - supune crini de soartă (nu-ncepe nu sfârșește pe frunțile crăiești!) în miez de fruct al vinii a biruit o poartă: de vrei frății cu mirul - spre crucea ta să crești ...e-o Gòlgotă senină pe umerii cerești iar dinspre mântuire foșnesc alese vești CÂND MĂ ÎNTÂLNESC CU LIMBA ROMÂNĂ când
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.[5]” Măsurile edictate de împărat cu privire la Pământul Crăiesc au recunoscut egala îndreptățire a locuitorilor lui, adică egalitatea românilor cu sașii, dreptul de așezare și achiziție de proprietăți în orașe etc.[6] Reformele iozefine ale învățământului au deschis porțile școlilor și pentru fiii iobagilor, îndeosebi români și maghiari, iar
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
uz de mijloacele nesupunerii civice pentru a păstra integritatea Ținutului Secuiesc (o spune președintele Consiliului Național Secuiesc, Izsak Balazs). Cum ar vrea liderii politici ai maghiarilor să fie împărțită Transilvania? De curiozitate: Părțile Transilvaniei - Partiumul, Banatul, Maramureș, Țara Moților, Pământul Crăiesc și Ținutul Secuiesc - reprezintă o moștenire istorică ce aparține tuturor popoarelor Ardealului, ele fiind regiuni naturale cu istorie și cultură specifică, tradiții și identitate proprie (liderul PPMT Târgu Mureș, Jakab Istvan). Pe 21 iulie 2013, la ieșirile în stradă ale
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
casă, după cum i se păreau a fi mesenii și evenimentele, cu importanță. Vorbea de Dumnezeu însuși ca și cum s-ar fi referit la o rudă de sânge, sau la cătanele în sumane, românii cu care făcuse cei șapte ani de oaste crăiască la curtea Austro-Ungară. Se simțea, era liber și sigur pe toate cele ale Lumii văzute dar mai ales nevăzute. Găsea soluții în situații limită, da sfaturi potrivite de credeam că fără el nu ar fi putut conviețui în bună vecinătate
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
cercetărilor contemporane, de obicei anti-fatice, pentru realcătuirea identității Europei unite. (Avocat Dimitrios Apostolidis, Sfântul Constantin cel Mare cel întocmai cu Apostolii, Trad. din lb. greacă: Preot Ion Andrei Țârlescu, Cartea Ortodoxă, Alexandria-2013, p.18). Faima imperială a Marelui Constantin, a crăiescului său Oraș, centrul unei lumi de lumină, cum îl numea Sir Steven Runciman și a milenarului imperiu traco-geto-dac, n-au putut fi umbrite, nici de tirania romană, nici de uraganul musulman pustiitor, nici de apocalisul gândirii apusene, care s-a
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]