6 matches
-
de curs. Era acea perioadă a... „educției prin muncă”, perioadă ce nu este valabilă azi nici în pușcării, sau dacă este, are caracter speculativ ... pentru reducerea pedepsei. Și aci scriitorul creează imagini vii. Parcă-i vezi pe sărmanii elevi prin ”crăpătul de căldură”, fie prășind sau copăind porumbii, fie la adunat prune, strâns fân sau mânuni de spice după combinele care erau nereglate și „băteau„ pe jumătate grâul ... sau ... la alte munci. Nelu Părăianu descrie aici, cum nu se poate mai
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1424596512.html [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
drum, un drum care promitea marea și strălucitoarea Lumină. Și în plus, cei doi se aflau în aceeași clădire la Casa Scânteii. Buuun. Fiind din provincie, aveam accelerat către capitală la ora 6,10 minute dimineața, drept pentru care, pe la crăpătul zilei, ne-am trezit frumușel (ea dormise la mine că eram mai aproape de gară) și, pregătite cu dichis din ajun, ne-am împopoțonat la repezeală ca să ajungem la gară. Bilete cumpărasem de la Agenție din ajun că altfel era jale cu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Amintiri_ravasite_proza_pseudo_sati_cezarina_adamescu_1352469838.html [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
culcuș întinzându-și încheieturile înțepenite de starea cumva poruncită de strâmtoarea lăzii. Mai zâmbi sfielnic mulțumind Celui de Sus că-i viu și, fără să mai întârzie, o luă din loc. Și-n zilele ce urmară, Nădejde petrecu aidoma. Din crăpăt de ziuă și pân-la prânzișor înainta purtând încrezător apărătoarea-i greutate. Poposea în amurg sub vreun tei găbjit anume, bucurându-se de rămașii dumicați, stâmpărându-și oboseala de peste zi și pofta de apă cu udeala păstrată la rece în ploscuță. Se
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1444544241.html [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
mine de parc'aș avea febră, nu altceva" (p. 8-9). Musafirul își transmite și el cum poate toate senzațiile căldurii sufocante, cu un potop de sinonime și relatări agricole cu verbe specifice pentru efectele caniculei: "E prăpădenie, domnu' Dimancea, pe crăpătul acesta e vipie, zăpușeală și zăduf, ce mai, caniculă! De-o lună n'a mai picat o strachină de apă, se usucă porumbu' d'anpicioarele, sărăcuțu, să sfarogește, să scrumește, de să-i plângi de milă, și-a intrat și-
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
nu atât prin comicul social și prin comicul caracterelor, cât prin comedia "timpului băltit" și comedia specifică a limbajului. "Căldura mare" nu e, nici la scriitorul nostru clasic, nici la prozatorul nostru postmodern, o condiție meteorologică oarecare. Vipia, zăpușeala, zăduful, crăpătul, crăpelnița, topenia, fierbințeala (șirul sinonimic poate continua cu: dogoarea, torpoarea, arșița, canicula - Paul Georgescu exploatează toate variantele, ca nimeni altcineva în literatura română) sunt explicațiile apatiei individuale și naționale. Tânărul ziarist Gabriel Dimancea ar vrea să lupte cu o astfel
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
din închisoare, categorii profesionale elevi, studenți etc.) ca un cod de sine stătător (pentru a nu fi înțelese de restul vorbitorilor)56; vezi, de exemplu, argoul elevilor (dirig/-ă, geogravarză, mate), al studenților (cui, prof), al deținuților (sticlete, curcan, mititica, crăpăt) etc. (f) Termenii de jargon sunt unități lexicale folosite de anumite persoane cu scopul de a epata, de a ieși în evidență într-un anumit context 57; termenii de argou sunt actualizați în cadrul unei exprimări emfatice (frecvent, ca împrumuturi, neadaptate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]