139 matches
-
fane. Nu ei sunt trimiși la pubela, ci elucubrațiile lor bolnave. Nu înțeleg de ce îi trimiți la un coș de gunoi public, le faci lor un serviciu nemeritat și un deserviciu publicului. E grădină ta , fă curat temeinic. Taie-le craca de tot. La evz sunt peste 7000 de citiri on line pe articolele tale lunea și doar vreo două duzini de comentarii mitocane, din care jumătate ale celor trei anonimi. Ei sunt cei unu la mie care nu trebuie lăsați
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
bilă grea de pluș Rostogolită-acuș-acuș, Copila mea -, n ultima bortî. Astfel și întrucît sînt trist, Între clavicule îndurî Sîrutul cald și chiar pe gurî, Oh, locuri unde însuși Crist, Îngenuncheat pios în zgură, Te-ar binecuvînta la fix, Copila mea, cracă de mură !
Tamaretă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9938_a_11263]
-
ei, cu ceea ce a avut și are mai valoros și identificabil românesc. Patrimoniul cultural nu este negociabil pe criteriul cererii și ofertei de piață! Apare din nou Întrebarea dacă noi, romanii, nu ne dăm singuri În cap și ne tăiem craca de sub picior. Credeți că ar putea măcar exista o dezbatere serioasă În țările cu pricina pe tema dacă Lermontov, Heine, Schiller, Baudelaire, sau Poe sunt relevanți pentru alte culturi? Sau pentru modernitate? Implicat activ În promovarea lui Eminescu În SUA
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
să alcătuim o solie din rîndurile noastre care să fie trimisă să negocieze cu Piticul? Nu trimitem pe nimeni, ar fi cea mai mare prostie, s-a auzit vocea lui Timișoara, cum adică să ne tăiem așa ca niște proști craca de sub picioare? Tacă-ți fleanca, l au repezit cîțiva, de ce să nu trimitem? O solie n-are cu ce să dăuneze situației, poate fi cel mult ineficientă, și atît. Se vede că știați și voi niște chestii de artă militară
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să alcătuim o solie din rîndurile noastre care să fie trimisă să negocieze cu Piticul? Nu trimitem pe nimeni, ar fi cea mai mare prostie, s-a auzit vocea lui Timișoara, cum adică să ne tăiem așa ca niște proști craca de sub picioare? Tacă-ți fleanca, l au repezit cîțiva, de ce să nu trimitem? O solie n-are cu ce să dăuneze situației, poate fi cel mult ineficientă, și atît. Se vede că știați și voi niște chestii de artă militară
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ei, cu ceea ce a avut și are mai valoros și identificabil românesc. Patrimoniul cultural nu este negociabil pe criteriul cererii și ofertei de piață! Apare din nou Întrebarea dacă noi, romanii, nu ne dăm singuri În cap și ne tăiem craca de sub picior. Credeți că ar putea măcar exista o dezbatere serioasă În țările cu pricina pe tema dacă Lermontov, Heine, Schiller, Baudelaire, sau Poe sunt relevanți pentru alte culturi? Sau pentru modernitate? Implicat activ În promovarea lui Eminescu În SUA
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
celor care încearcă măcar să se ajute și singuri, nicidecum celor care mi se roagă, oricâtă smerenie ar pune în rugăciuni” Cine este astăzi interesat ca evlaviosul să cunoască adevărata voie a Dumnezeului Său? Popii în nici un caz, Și-ar tăia craca de sub picioare! Condamn vehement învățătura bazată pe inactivitate gras împestrițată cu rugăciuni „sincere” in dauna muncii și încrederii în aproapele tău. Nu toți care te înconjoară îți vor răul înșelându-te și prin codrul de pâine sau mâna de lucru
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
adepta societății de consum. Ea are concepția tradițională a țăranului, care nu aruncă nimic, el repară, cîrpește, adună prin poduri, prin magazii: lasă acolo, o fi bun odată la ceva. Noi, consumatoriștii, aruncăm, distrugem, iar pe termen lung ne tăiem craca de sub picioare ca țiganul (na! iar nu-s corect politic). Tot sucind-o în mînă mi-am adus aminte ca într-o străfulgerare: știam lămpița asta! Cînd eram mici, eu și sora mea, ne-o lăsa mama aprinsă noaptea, ca să
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
să fie să pericol.Ai încredere în mine.Tu anunta-l pe inspector Deși nu voia,Aongus se șui în trăsura și mâna caii care o rupseră la fugă ,lăsând praf în urma.Karon se trase,rupse un băț dintr-o craca și îl puse tija la picior legandu-lcu o bucată de material rupt din rochie. Trăgând trăsura lângă un gard din fața secției și legând haturile calului ca să nu fugă,băiatul lua jurnalul în grabă și alerga pe un colidor până ajunse
KARON,CAP 14 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360366_a_361695]
-
ajunge unde dorește și mai mult, te va admira pentru tot ce faci! Va crește frumos și cu demnitate! Vrei un copil care să reușească în viață, un copil de care să fii mândru(a)? Atunci nu-i mai tăia craca de fiecare dată! Orice se poate! Dacă tu nu ai putut...asta e altă poveste! foto: internet Referință Bibliografica: Încredere vs Neputința / Clarissa Emanuela : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1385, Anul IV, 16 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
INCREDERE VS NEPUTINTA de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360168_a_361497]
-
din limba sciților ci numai făceam comparație. Sciții vorbeau un idiom iranic. Rude ale lui khursun sunt: pers. khor, khur, khores, sl. hor toate cu semnificația astru diurn. Un element ajutător în explicarea rom. Crăciun este pluralul craci al lui craca fără a ne referi în mod special la crăcile de vâsc. În concepția oamenilor de acum mii de ani soarele murea în jur de 21 - 22 decembrie și trebuia că oamenii să facă focuri cu craci pentru a-l ajuta
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
diurn. Cf. i-e *gnasko, de unde gr. genesis se compară cu soarele actual turcesc gunes, szul la unguri cu sol latin, tc. dogmak cu daga, soare în cercheza. Lat. nasco a pierdut pe g inițial. Să se observe că termenul craca fundamental în Crăciun e în legătură cu soarele, cercul, roată, cârci, cârcel, disc cum am arătat. Craca, bat, ramura, creangă, buștean, ard, ele sunt în relație cu soarele fiindcă cresc și pentru că sunt rotunde în circumferință, orice craca, buștean retezat are cercuri
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
în georgiana cf. sak “soare” în jicaque, Honduras. Francezii numesc Crăciunul Noel, care ar veni din nael iar acesta din natalis, “ naștere” cu ț dispărut, dar în vital se conserva, deci altă trebuie să fie explicația. Corespondentul vegetative al lui craca, brad e aici nai, nae “ramură, craca” în sarda plus el, suf. dim. > nael. Soarele potrivit fonetic e ori nai dintr-o limba din Asia ori naaj din idiomul wolof, Senegal cu semnificația astru diurn. Să se observe că soarele
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
aer curat, de liniște și de fructe dacă prind sezonul”, povestește Ruben Budău. „Când m-am apucat de afacere, am vrut să văd alte ferme. La unele nu m-au primit fermierii. <<Sunteți concurenții noștri, nu vrem să ne tăiem craca de sub picioare>>, mi s-a spus. În acel moment am luat hotărârea că, dacă eu o să am o afacere vreodată, voi împărtăși cu alții cu cea mai are plăcere. Dacă te pot ajuta cu ceva, o fac cu cea mai
GENERAȚIA B. „U- Pick” la ferma de fructe de pădure din Arad. „Nu vreau să produc mult, ci puțin și bun” () [Corola-blog/BlogPost/338544_a_339873]
-
te-n crezi niciodată în omul cu robă. Ochiul lui absoarbe lumina și-o strâmbă în el, o îndoaie și o contorsionează, încearcă să scoată din ea Dumnezeirea. Cățărat pe o cracă a unui pom care nu a înflorit niciodată, cracă numită sală de judecată, el scrutează viețile oamenilor din interiorul lor, și, încet, încet, le soarbe sufletele. Copacul este uscat cu negru de întuneric de când printre oameni, drept om el pășește. Poate avea chip de bărbat sau de femeie. A
JUDECĂTORUL DE ÎNTUNERIC de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343918_a_345247]
-
prea mulți sărbătoresc Crăciunul cu un înalt brad în casă nu va mai avea cine să fabrice ozonul necesar vieții noastre fără severe arsuri solare. Vă puteți da seama că tăind pădurile spre a le transforma în bani ne tăiem craca de sub picioare deoarece pământul nu va mai regenera stratul protector de ozon și nici de oxigen. La ce ne vor servi banii dacă murim asfixiați sau arși pe rugul solar? Fotosinteza descrisă mai sus vehiculează oxigenul dătător de viață de la
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 5 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347961_a_349290]
-
SCRIERI: Șesuri natale, Craiova, 1916; Zâmbete-n lacrimi, București, 1916; Icoanele vremii, București, 1919; Darurile pământului, București, 1920; Priveliști fugare, București, 1921; Cântecele patriei, București, 1925; Sensul tradițiunii, București, 1929; Țara de peste veac, București, 1931; ed. București, 1941; îngr. Ioana Cracă, București, 1997; Curs de istoria literaturii bisericești și religioase moderne, îngr. Pandele Olteanu și Ion V. Georgescu, București, 1933; Puncte cardinale în haos, București, 1936; ed. îngr. Magda Ursache și Petru Ursache, pref. Petru Ursache, Iași, 1996; ed. îngr. și
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
dendromitologiei populare românești. Și totuși, copacul ales este un paltin. De altfel, imagini similare se regăsesc și în alte variante ale cântecului eroic în discuție : Este-un palten galben, Galben dărâmat, De coajă curățat, Sus mi-este c[u]-o cracă, Jos masă de piatră în pământ vindecată, Cu argint săpată, Cu aur suflată. La masă că-mi șade : Trei domni ungurești, Trei moldovenești... (35, p. 115 ; 99, p. 298). Imaginea „locului” este de această dată mai realistă. Pare a fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
situație inevitabil contradictorie: Începând cu prima parte a anului 1989, am vrut să pregătesc În mod conștient o schimbare de regim. Înainte de asta, eram convins că trebuia să depășim criza ș...ț. și totuși, toată lumea era conștientă că ne tăiam craca de sub picioare ș...ț. Ne gândeam că trebuia să ducem la bun sfârșit această muncă, că nu urma să se prăbușească totul și că era util să păstrăm câte ceva. (Cazul 1, Ungaria) Această descompunere din ce În ce mai vizibilă constituia o Încurajare de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ăla cu ungurii. Da nu mai continuu, next time. Voiam doar să subliniez că într-o țară ca asta se practică psihanaliza în public. Fiștecare se defulează cum îl taie capul și nu-l costă nimic. Uite așa ne tăiem craca de sub picioare și se uită lume la noi ca la urs. O față bisericească de prim rang a fost la Oxford. Omul trecea drept o persona foarte grata fiindcă a făcut lucruri remarcabile în charity work in Romania. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
apărut un comentariu extrem de neobișnuit. Ei bine, adevărul e, dragă Doamnă Sufletul-Meu-Surghiunit și dragă O Fată Pe Nume Turcoaica... că unii dintre armenii din diaspora nu vor ca turcii să recunoască vreodată genocidul. Dacă ar face-o, le-ar tăia craca de sub picioare și ar distruge cea mai puternică legătură care ne unește. Așa cum turcii au obiceiul să nege nedreptățile comise, armenii au obiceiul să savureze coconul victimizării. Se pare că există de ambele părți niște obiceiuri vechi care trebuie schimbate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
la un compromis cu sovieticii 1667. În discuțiile sale particulare cu Brejnev, Nixon a încercat să-l convingă pe liderul sovietic să "schițeze un gest cît de mic în privința emigrării evreilor, chiar și numai pentru a-i tăia lui Jackson craca de sub picioare"1668. Mai tîrziu, Brejnev a spus că-i va "lăsa pe toți evreii să plece", fără a-i da, însă, lui Nixon, asigurări speciale 1669. Conștienți de impasul în care se afla comerțul și emigrarea sovietică, Bogdan și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a lăsat cu un mort și vreo patru răniți. Ce mai înseamnă pentru noi bunurile publice? Îi trebuiau cuiva șuruburile alea, măcar așa, să le dea la fier vechi. Mai mult, au început să se fure și șinele. Ne tăiem craca de sub picioare. Acesta e modul nostru de a ne situa în lume. Acum toate speranțele ne sunt puse în Mutu și compania. Mutu e cu noi. Orice victorie poate scoate România în stradă, beată de fericire, inclusiv România profundă din
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ca să asculte lumea la tine ca la cuc. Creanga pe care a cîntat cucul se pune în lăutoarea fetelor, ca să fie drăgălașe la lume cum îi și cucul de drăgălaș. Cînd auzi cucul întîi să iei sare în mînă și craca de sub el, că sînt bune de dragoste. Fetele care voiesc să placă la flăcăi poartă, mergînd la joc, un cap de cuc la sine, crezînd că apoi ele vor fi căutate și jucate de flăcăi. Se zice că spre a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
epidemii). Însă ei nu ar permite ca inegalitățile pe care le tolerează cu privire la un bun mult mai puțin important precum venitul să le afecteze accesul la un bun vital precum îngrijirile medicale. Aceasta ar fi ca și cum ei și-ar tăia craca de sub picioare. La fel cum ar insista asupra priorităților libertăților fundamentale asupra principiului diferenței, agenții raționali și autointeresați din poziția originară ar insista și asupra separării accesului la îngrijirile medicale de considerațiile referitoare la venituri"30. Ca și în cazul
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]