17 matches
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > ANCA GOJA - CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE Autor: Anca Goja Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului Săptămâna trecută, o delegație a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu" din Baia Mare a inaugurat primul „Colț Românesc” din lume
CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE de ANCA GOJA în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_cracovienii_au_intrat_in_r_anca_goja_1337326847.html [Corola-blog/BlogPost/358846_a_360175]
-
în mare parte, studenților filologi, fiind scrisă în limba română. Ziua s-a încheiat cu un picnic românesc, organizat de Societatea Polono-Română lângă lacul Bagry, străbătut de bărcuțe cu pânze și rațe sălbatice, eveniment la care au participat și români cracovieni cu familiile lor. Anca GOJA Cracovia, Polonia Mai 2012 Referință Bibliografică: Anca GOJA - CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE / Anca Goja : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 504, Anul II, 18 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE de ANCA GOJA în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_cracovienii_au_intrat_in_r_anca_goja_1337326847.html [Corola-blog/BlogPost/358846_a_360175]
-
cu un picnic românesc, organizat de Societatea Polono-Română lângă lacul Bagry, străbătut de bărcuțe cu pânze și rațe sălbatice, eveniment la care au participat și români cracovieni cu familiile lor. Anca GOJA Cracovia, Polonia Mai 2012 Referință Bibliografică: Anca GOJA - CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE / Anca Goja : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 504, Anul II, 18 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anca Goja : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE de ANCA GOJA în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_cracovienii_au_intrat_in_r_anca_goja_1337326847.html [Corola-blog/BlogPost/358846_a_360175]
-
lunii iunie. Programul zilei de sâmbătă, 13 mai, va începe cu ateliere despre România, dedicate copiilor, la Clubul Kornet Drum Bun, spațiu care găzduiește frecvent evenimente cu specific românesc, atât pentru comunitatea românească din Cracovia, cât și pentru publicul larg cracovian, pasionat de țara noastră. Expoziția Piatza. Loc simbolic al orașului. Piata Bourtange-Olanda Un eveniment aparte îl va constitui meciul de fotbal România - Polonia, la nivel de reprezentative ale suporterilor români și polonezi, organizat sâmbătă, 13 mai, de la ora 16:00
Festivalul Culturii Române la Cracovia, ediția a X-a by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105531_a_106823]
-
de la Grünwald"", considerat și astăzi o capodoperă a picturii pe teme istorice. Urmează "Galeria regilor și prinților polonezi" (1890-1892), care reunește 44 de desene, înfățișându-i pe conducătorii polonezi, desene care vor ilustra o Istorie a Poloniei scrisă de istoricul cracovian Stanislaw Smolka. În 1892, pictează cunoscutul ""Autoportret"" (reprodus aici la începutul articolului). În 1893, pleacă la Bochnia, unde trebuie să restaureze capela Sf. Kinga. La 30 octombrie, Matejko se mai străduiește încă să picteze, dar nu mai are puterea să
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
și locuitorii săi. În această perioadă, dreptul de proprietate al orașului s-a schimbat din nou. Fostul proprietar, ducele Albert de Saxa-Casimir Cieszyn, a cedat orașul arhiducelui Karl Ludwig din Austria (1822), care, la rândul său l-a vândut senatorului Cracovian și deputatului din Chrzanów, Jan Mieroszewski. În 1856 Mieroszewski a decis să-și vândă averea Chrzanów unui grup de antreprenori din Wrocław, dintre care unul era Emanuel Loewenfeld, care în curând a devenit unicul proprietar. În 1846 o revoltă a
Chrzanów () [Corola-website/Science/297948_a_299277]
-
și Prusiei. Noul stat nu a primit dreptul la politică externă proprie. Interesele lui au fost reprezentate de cele trei imperii. Aceste state au promis respectul etern pentru neutralitatea Orașului Liber și nu au permis armatelor lor intrarea în teritoriul cracovian. În răspuns, Cracovia a trebuit să predea toți agenții străini și dezertorii, care au căutat azil pe teritoriul ei. Data formală de creare a statului a fost 18 octombrie 1815. Statul cracovian a fost dizolvat în 1846, după revolta cracoviană
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
nu au permis armatelor lor intrarea în teritoriul cracovian. În răspuns, Cracovia a trebuit să predea toți agenții străini și dezertorii, care au căutat azil pe teritoriul ei. Data formală de creare a statului a fost 18 octombrie 1815. Statul cracovian a fost dizolvat în 1846, după revolta cracoviană și apoi a devenit o parte a Galiției. În teritoriul polonez aparținând Prusiei, conform Congresului de la Viena, a fost creat Marele Ducat Poznań, ducatul autonom în cadrul regatului Prusiei, care nu făcea parte
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
1190, deși orașul există încă din secolul al VII-lea, fiind locuit de tribul Wiślanie. Numele oficial complet al orașului este "Stołeczne Królewskie Miasto Kraków", în traducere, „Capitala Regală Orașul Cracovia”. În română, unui locuitor al orașului i se spune „cracovian” sau (la feminin) „cracoviană”. Preistoria Cracoviei începe cu urme ale unei așezări din Epoca Pietrei aflată pe locul actual al dealului Wawel. O legendă pune fondarea Cracoviei pe seama legendarei căpetenii Krakus, care ar fi construit-o peste o peșteră ocupată
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
plimbări cu barca și hidrobicicleta. Mai puțin cunoscutul parc Krakowski a fost înființat în 1885 de Stanisław Rehman dar a scăzut mult în dimensiune de atunci din cauza dezvoltării diverselor proiecte imobiliare. El a fost o destinație foarte populară în rândurile cracovienilor la sfârșitul secolului al XIX-lea. În Cracovia sunt cinci rezervații naturale cu o suprafață totală de . Unele zone verzi mai mici constituie părți din Parcurile Peisagistice Jurasice Înălțimile Cracovia-Częstochowa, administrate la comun cu celelalte zone protejate din Jura Poloneză
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
prezentați în tabelul din dreapta, compilat pe baza populației permanente a orașului. Zona metropolitană a orașului cuprinde un teritoriu în care locuiau în 2010 de persoane. La recensământul istoric din 1931, dinaintea celui de al Doilea Război Mondial, 78,1% din cracovieni au declarat poloneza ca limbă maternă, 20,9% ebraică sau idiș, 0,4% ucraineană, 0,3% germană, și 0,1% rusă. Evoluțiile istorice de după acel moment au redus drastic procentajul minorităților etnice din Cracovia. Cifrele oficiale și neoficiale diferă între
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
și Prusiei. Noul stat nu a primit dreptul la politică externă proprie. Interesele lui au fost reprezentate de cele trei imperii. Aceste state au promis respectul etern pentru neutralitatea Orașului Liber și nu au permis armatelor lor intrarea în teritoriul cracovian. În răspuns, Cracovia a trebuit să predea toți agenții străini și dezertorii, care au căutat azil pe teritoriul ei. Data formală de creare a statului a fost 18 octombrie 1815. Statul cracovian a fost dizolvat în 1846, după revolta cracoviană
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
nu au permis armatelor lor intrarea în teritoriul cracovian. În răspuns, Cracovia a trebuit să predea toți agenții străini și dezertorii, care au căutat azil pe teritoriul ei. Data formală de creare a statului a fost 18 octombrie 1815. Statul cracovian a fost dizolvat în 1846, după revolta cracoviană și apoi a devenit o parte a Galiției. În teritoriul polonez aparținând Prusiei, conform Congresului de la Viena, a fost creat Marele Ducat Poznań, ducatul autonom în cadrul regatului Prusiei, care nu făcea parte
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
timp suficient de familiare pentru a putea fi lesne urmate. V. N.: E interesant că generații mai vechi cu sute de ani din istoria română parcă înțelegeau lucrul ăsta mai bine. Să ne gândim de exemplu la influența umanismului cultural cracovian asupra Moldovei sau la influența Vienei și a Budapestei. școala Ardeleană s-a dezvoltat de fapt la Budapesta. Îi spunem "Ardeleană" pentru că oamenii respectivi erau de origine ardeleană, dar ei aveau funcții la Budapesta, studiaseră la Roma și la Viena
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și-mi întorc binevoitor obrazul drept. A! E Valentina, mezelăreasa din piața noastră. Plete blonde poleite și o minijupă provocatoare. Nici n-ai zice c-are deja cincizeci de ani! Și merge încet, legănându-și șoldurile, bucățica asta de cârnaț cracovian, bine făcută și plină de ea. Chiar dacă mai are pe față o urmă de pernă. Când mă aventurez în prăvălia în care te învăluie mirosuri tari și sărate ca de căței de usturoi - ea, care-n bluza ei albă zice
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
lăsat posterității peste 70.000 de pagini scrise despre evenimentele de la îngemănarea celor două milenii cât și despre ceea ce a înfăptuit Biserica Universală sub Pontificatul său. Scriam, într-un eseu publicat cu ceva timp în urmă, că poetul și sacerdotul cracovian a ajuns de timpuriu la convingerea că doar „prin credință înțelegem că lumea a fost făcută prin cuvântul lui Dumnezeu” și că numai prin c u v â n t, ne apropiem de Atotputernicul. Cel care în 1938 a început
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
valențe noi, Pontiful Poet asigurând, totodată, alături de alte demersuri, dimensiuni noi preceptelor creștine ale iubirii. Ca filosof și gânditor, El s-a pronunțat hotărât împotriva curentelor hedoniste, cele care macină nemilos spiritul uman și sensibilitatea omului. Așa a ajuns poetul cracovian la convingerea că răul - putem să îi spunem și comunism - poate și trebuie să dispară. „Pe tine te-ador, copac aspru,/ căci în frunzele căzute din coroana ta / nu găsesc jalea. Pe tine te-ador, copac aspru, Căci spatele Lui
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]