507 matches
-
ee de pe net și s-o terminat discuția noastră"; "asta cam greu ajiunji la majoritatea employers de la noi"; "s-au pus cu răsarita la pc și băzăresc" etc. (în exemple am introdus, pentru a ușura lectura, diacriticele și am generalizat cratima). Se verifică astfel tendința recentă de a contracara globalizarea prin reevaluarea graiului local, care încetează să mai fie un handicap și devine atu expresiv. Oricum, merită continuată discuția asupra celorlalte particularități.
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
pe efectele prin acumulare: "dușurile căminului funcționau cu eficiența și entuziasmul economiei socialiste din ultimul cincinal sovietic", "cu ochiul experimentat al unui reglator de tragere, care a participat activ la războiul din Crimeea (vezi contele Tolstoi, Sevastopolskie rasskazî, Bălți, Editura Cratima, 1995)", "indignat aidoma unui mandarin chinez ce a intrat într-o pagodă cu climatizatorul defectat" sau "în Turkmenistan, unde am făcut armata la infanterie motorizată, erau niște temperaturi de se coceau ciubotele aksakalului la umbra saxsatilului" și încă "glasul mătușii
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
care le credeam eterne și pe care spiritul le naște sunt înecate în supă biologică. Fără spiritualitate adevărată, noi nu trăim - supraviețuim, ne perpetuam." O practică foarte răspândită în volumul de față o constituie jocurile de cuvinte, cunoscutele jocuri cu cratima, în care sensuri consacrate, puternic vehiculate, dar pietrificate, deraiază prin înserarea unei cratime subversive, propunând o perspectivă neașteptat de nouă și de actuala. Este cazul eseului intitulat dia/di, în care autorul citește cuvântul "dialog" în două sensuri opuse: "unul
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
supă biologică. Fără spiritualitate adevărată, noi nu trăim - supraviețuim, ne perpetuam." O practică foarte răspândită în volumul de față o constituie jocurile de cuvinte, cunoscutele jocuri cu cratima, în care sensuri consacrate, puternic vehiculate, dar pietrificate, deraiază prin înserarea unei cratime subversive, propunând o perspectivă neașteptat de nouă și de actuala. Este cazul eseului intitulat dia/di, în care autorul citește cuvântul "dialog" în două sensuri opuse: "unul provenind din dia-logos - dinamică vorbei și a gândirii; celălalt, prin falsă etimologie, din
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
de cele mai evidente erori - cele ortografice - , de tipurile și gradele lor: unele sînt cu adevărat grave, dovedind ignorarea unor reguli de bază (adesea întemeiate pe structura gramaticală); altele sînt în parte justificate de oscilațiile istorice ale ortografiei românești. Omiterea cratimei sau scrierea aberantă a unuia sau a mai multor i în final de cuvînt aparțin desigur primei categorii; în cea de-a doua se plasează unele forme de neutralizare fonetică, în care diferența dintre două sunete nu mai e relevantă
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
ciuc.openlink.ro /antiprotv); Salut la toți! mișto topicul acesta!... începe să devină interesant topicul acesta!" (seductie.com). La o rapidă verificare statistică (cu Google), se obțin nu mai puțin de 1040 de atestări ale formei de plural (scrise fără cratimă) topicuri ("hai să punem topicuri inteligente!" - www.statistics.home.ro). Ne-ar putea consola faptul că preluări similare se produc și în celelalte limbi romanice: de exemplu în franceză ("J’aime bien créer plein de nouveaux topics", universffx.free.fr
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
Anticristului Ceaușescu, al dărâmătorului de biserici, al Iudei bolșevice dezertase, cu arme și bagaje, în tagma ortodocșilor ardenți! Desigur, în trecere, și-a mai dat el arama pe față, trântindu-i lui Mădălin Voicu un "mă" și "ta" legate de cratimă, cât să înțelegem că pentru cuvioșia sa ecumenică tot aia e că se află în parlament, într-un studiou de televiziune sau pe maidan. O să mă întrebați dacă vasta sa operă-celuloză conține și niscaiva contribuții de dogmă ortodoxă. Nu e
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
influență engleză. De atribuit influenței transcrierilor din rusă e în schimb notarea lui i prin y: inventynd, byrfele). în privința alegerii între i și a, variația e totală. în plus, în ansamblu, mesajele moldovenești par să acorde mai puțină atenție folosirii cratimei. Se observă în aceste texte și trunchierea frecvență a formei de prezent a verbului a trebui: o tendință generală a limbii române vorbite, poate mai puțin în formă trebu - "trebu în sfârcrap"; "trebu dați pe mîna lui"; "pentru progres trebu
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
pentru chestiunile lingvistice și mai ales pentru că acționează, convingător, din interior. Se constată că greșelile care îi supără pe participanții la forumuri sînt în primul rînd cele elementare, tipice primei școlarități: rămîn de actualitate principalele probleme ale ortografiei românești - folosirea cratimei (trimite-ți), scrierea în finală de cuvînt cu un i sau doi (pot găsii). Se reacționează la vechi tendințe considerate de multă vreme abateri de la normă - înlocuirea lui a plăcea prin a place, folosirea pronumelui relativ care fără prepoziția pe
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
computer. Nu e de mirare deci că tocmai în Internet i se pot găsi numeroare atestări. Am ales dintre acestea doar cîteva exemple - din prezentări tehnice, publicitare, dar și din stilul colocvial al unor mesaje private - , în care renunțarea la cratima (în scrierea formelor flexionare) dovedește voința utilizatorilor de a asimilă total termenul: „puteți downloada GRATIS coperți pentru CD-urile dumneavoastră” (netsoft.ro); „downloadează jocuri, programe” (index 2000.ro); „Nu știți de unde aș putea downloada...?” (hanuancutei.com). Instalarea verbului în uz
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
i se prefera totuși sintagma semn iconic. În jargonul informatic actual pe care îl ilustrez culegînd cîteva exemple din manuale, dicționare, explicații și articole disponibile în Internet - apare forma icon (a cărei pronunție nu e deductibilă din scris, despărțirea prin cratimă a mărcilor de flexiune nefiind un indiciu neechivoc), în contexte uneori extrem de hibride prin amestecul limbilor: "dați dublu clic pe My Computer, selectați icon-ul unității floppy și trageți-l pe desktop" ( e-media/computerworld); cu pluralul neutru - "Băieții de
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
-ți înapoiez literele pe care mi le-ai închiriat la preț de nimic: orele vieții mele. Îți dau înapoi și tăcerea dintre cuvinte, acest obiect de preț din care mi-am făcut emblemă. Îți restitui și virgula dintre copaci și cratima dintre doi nori și asteriscul care face cu ochiul și semnul întrebării răsărind pe mare în zori și semnul mirării unicul plop de pe insulă și parantezele două eclipse contrare, și cele trei puncte de suspensie marcând nehotărârea mea și-a
În lăcașul lor.... by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/4981_a_6306]
-
prin discontinuitate. 6. În relativ, muzicile savante pot împrumuta fasonul fie a unui punct, a două puncte, a puncte-punctelor, a punct și virgulei ori a simplei virgule, fie a ghilimelelor, a parantezelor, a semnului mirării, a semnului întrebării sau a cratimei. În absolut, ele au câte ceva din toate aceste indicii grafice, precum și eleganța de a renunța la negarea oricărei condiționări și oricărei relații, ceea ce exercită asupra celor ce le vin în întâmpinare o putere de fascinație, nu numai prin contrast cu
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
în fapt și ipostaza în idee. Pe cât de interogative sunt muzicile spectrale, de pildă, ori cele acusmatice, pe atât de afirmative vor fi răspunsurile pe care le vor oferi probabil, în perspectivă, creațiile sonore globale. 16. O muzică aflată între cratime își trădează, neîndoielnic, anacronismul, neavenirea în timp și spațiu. Fie că declamă ideile altora, fie că e credincios unor vremi desuete și vetuste, într-un cuvânt, revolute, compozitorul care își împrejmuiește opusurile cu cratime seamănă cu un pelerin, slujitor asiduu
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
globale. 16. O muzică aflată între cratime își trădează, neîndoielnic, anacronismul, neavenirea în timp și spațiu. Fie că declamă ideile altora, fie că e credincios unor vremi desuete și vetuste, într-un cuvânt, revolute, compozitorul care își împrejmuiește opusurile cu cratime seamănă cu un pelerin, slujitor asiduu pe la curților feudalilor muzicii savante, amestecându-și existența-i bigotă cu aspirațiile-i eminamente "retro", prin înrobirea eului chiar până la pierderea identității. O identitate ce aparține, sacramente, altora. 17. Aflată în zodia evanescenței peremptorii
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
a păstra termenii de origine străină, mai ales anglicismele, într-o formă cît mai apropiată de cea de origine; pronunțarea midia are pentru mulți conotații pozitive, legate de prestigiul cultural al cunoașterii englezei. Din punct de vedere ortografic, scrierea cu cratimă este o îndepărtare de etimon, motivată de faptul că în română elementele componente sînt persepute ca asociate stabil; cratima se explică și prin influența ortografiei franceze, limbă care a servit de intermediar pentru impunerea anglicismului. Mai complicată este însă chestiunea
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
pronunțarea midia are pentru mulți conotații pozitive, legate de prestigiul cultural al cunoașterii englezei. Din punct de vedere ortografic, scrierea cu cratimă este o îndepărtare de etimon, motivată de faptul că în română elementele componente sînt persepute ca asociate stabil; cratima se explică și prin influența ortografiei franceze, limbă care a servit de intermediar pentru impunerea anglicismului. Mai complicată este însă chestiunea adaptării morfologice: cuvîntul mass-media este un caz tipic de neconcordanță între sens și formă, situație greu tolerabilă în sistemul
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
de unde cunoașterea devine imposibil de transmis ("Cu ochii larg deschiși II"). Fiind un joycean la nivelul expresiei poetice (în multe dintre texte), traducerea în română pierde pe drum, inevitabil, invențiile aliterative semnificative de genul "A-cross is a-stare a-new", unde "cratima" (hyphen) readuce (generativ) limba engleză spre izvoarele ei istorice. Versul, care definește vocea creatorului vorbind din interior, nu spune nimic în română prin traducerea "Crucea mă pironește din nou", un exces de interpretare alunecînd spre sens contrariu. Citit astfel, hyphen-ul
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
în limbă), pentru post riscul de omonimie e imposibil de ignorat de vorbitori, dar acest lucru nu pare să conteze prea mult. Conștiința existenței unor omonime ar putea totuși explica de ce se încearcă de multe ori o marcare suplimentară, prin cratimă. Atașarea desinențelor sau a articolului hotărît este indicată de cratimă mai ales la cuvintele noi neasimilate fonetic și grafic. Post nu ridică probleme de adaptare; îl găsim totuși des în formele post-ul sau post-uri, în care cratima funcționează
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
ignorat de vorbitori, dar acest lucru nu pare să conteze prea mult. Conștiința existenței unor omonime ar putea totuși explica de ce se încearcă de multe ori o marcare suplimentară, prin cratimă. Atașarea desinențelor sau a articolului hotărît este indicată de cratimă mai ales la cuvintele noi neasimilate fonetic și grafic. Post nu ridică probleme de adaptare; îl găsim totuși des în formele post-ul sau post-uri, în care cratima funcționează ca un semnal de noutate: “scuză-mă, am citit post
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
prin cratimă. Atașarea desinențelor sau a articolului hotărît este indicată de cratimă mai ales la cuvintele noi neasimilate fonetic și grafic. Post nu ridică probleme de adaptare; îl găsim totuși des în formele post-ul sau post-uri, în care cratima funcționează ca un semnal de noutate: “scuză-mă, am citit post-ul respectiv, dar tot n-am prea înțeles” (linux.ro); “să înțeleg că prima propoziție din post-ul tău e categorică?” (forum. softpedia.com); „scuze că pun două post
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
să înțeleg că prima propoziție din post-ul tău e categorică?” (forum. softpedia.com); „scuze că pun două post-uri unul după altul” (Ciberplai, 2003). Desigur, nu e vorba de o regulă absolută, mulți folosind cuvîntul fără nici un fel de cratimă internă: „am pierdut un ditamai postul de vreo pagină” (FanClub Forum, 2002), încredințînd exclusiv contextului rolul de a restrînge interpretările. Anglicismul post are deja în română o familie lexicală: alcătuită din verbul a posta și din substantivul cu sufix de
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
actuală a limbii române. Exemplele de mai jos sînt adunate, timp de o oră, în noaptea dintre 19 și 20 februarie 2004, din chat-urile afișate de posturile Acasă, Național și Prima. Nimic subtil și sofisticat: pur și simplu lipsa cratimei - “spunemi urgent”, “tiai dat seama”, „zimi”, “pupal pe alex și zi cal iubesc!”, “sper luni sami repar mașină”, “sunama” - sau plasarea ei aberantă: “cand v-a fi posibilă întrevederea?”. La fel de banale sînt greșelile scrierii cu doi i (“fi mai atentă
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
d. un rege de operetă decorează un general în ținută de gală pînă la femeia cu gherghef și înapoi nu mai este decît un pas și liftul sparge acoperișul teatrului și uite cum trecem ușurel de la Național la Intercontinental Mișcarea cratimei între cuvinte din noi doi din mine adică unul vorbește prea mult cuvintele pe care le-am lăsat amanet acasă se întorc îmi astupă gura ochii urechile nu există nici un cuvânt pe care-aș schimba toate cuvintele - monedă de schimb
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
și cel al expresiilor, iată Încă două locuri din aceleași poezii. Eminescu are așa: Căci perdelele'ntr'o parte când le dai și De pe fruntea mea cea tristă tu dai vițele'ntr-o parte. Să se observe: În Noaptea (1871) are cratimă În Scrisoarea I (1881) are apostrof pentru Într'o / Într-o. Dar edițiile preiau, toate, după Maiorescu, primul apostrof larg: perdelele 'ntr'o parte, și vițele 'ntr'o parte. Așadar, cum e cu perdelele: le dă pe amândouă Într-o
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]