11,359 matches
-
discursului naționalist din vechiul regim a militat cauza creștin-ortodoxismului românesc. Pe lângă reluarea tezei interbelice a "creștinismului genetic" al românilor, potrivit căreia "Românii s-au născut ca popor creștin" (Scurtu et al., 1999, p. 30), este postulată identitatea dintre românism și creștinism: "a spune român înseamnă a spune creștin" (Ochescu și Oane, 1998, p. 17). Sunt reperabile reflexii ale doctrinei interbelice a identității ontologice dintre românism și ortodoxism, potrivit căreia ființarea românească nu poate avea loc decât ca ființare ortodoxă, iar a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
drepturile sale tradiționale formula "î.Hr./d.Hr.". Religia creștină, Biserica (Ortodoxă dar și cea Unită), credința răsăriteană, sunt teme ce apar recursiv și în celelalte direcții discursive (reflexivă, respectiv postmodernă) ocazionate de pluralizarea manualelor. N. Dumitrescu et al. (1999) include creștinismul ca element fundamental al "sintezei spirituale", ca dimensiune integrantă a "sintezei românești" (p. 11). Iar manualul redactat de S. Brezeanu et al. (2000) menționează "vechimea creștinismului la români" (p. 21). Chiar și manualul lui S. Mitu el al (1999), acuzat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
discursive (reflexivă, respectiv postmodernă) ocazionate de pluralizarea manualelor. N. Dumitrescu et al. (1999) include creștinismul ca element fundamental al "sintezei spirituale", ca dimensiune integrantă a "sintezei românești" (p. 11). Iar manualul redactat de S. Brezeanu et al. (2000) menționează "vechimea creștinismului la români" (p. 21). Chiar și manualul lui S. Mitu el al (1999), acuzat de către detractorii lui că atentează la identitatea națională, include creștinismul ca structură identitară centrală a românității: "pe lângă originea latină, identitatea românească cuprinde și componenta creștină. [După
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a "sintezei românești" (p. 11). Iar manualul redactat de S. Brezeanu et al. (2000) menționează "vechimea creștinismului la români" (p. 21). Chiar și manualul lui S. Mitu el al (1999), acuzat de către detractorii lui că atentează la identitatea națională, include creștinismul ca structură identitară centrală a românității: "pe lângă originea latină, identitatea românească cuprinde și componenta creștină. [După Marea Schismă din 1054] românii vor opta pentru ortodoxie. [...] Identitatea românească primea astfel o nouă formulare, devenind o combinație între latinitatea de origine occidentală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deasupra fondului nostru european. Totuși, în dedesuptul acestuia continua să palpite tremurul limbii latine, care a răzbătut până la urmă sub forma închegării limbii române. Celălalt factor care a salvat latinitatea (i.e., europenismul) pe durata acestei faze de recluziune a fost creștinismul, "a doua noastră durabilă relație cu Europa" pe durata întregului Ev mediu românesc. Sub auspicii istorice nefavorabile, potențate mai departe de Marea Schismă din 1054 care a deschis o fisură în unitatea creștină europeană, românii și-au afirmat sporadic vocația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și le-a redus pe cele proprii. Cap. V. Religia și viața religioasă în perioada contemporană 1. Marile religii ale lumii și problemele vieții religioase a) Diversitatea religioasă a lumii contemporane Religiile cu cel mai mare număr de credincioși sunt: creștinismul (1, 8 miliarde credincioși); islamismul (1 miliard); hinduismul (800 milioane); budismul (400 milioane); iudaismul (20 milioane); Creștinismul are mai multe ramuri: o catolicismul (Biserica Catolică este organizată centralizat, în fruntea acesteia aflându-se papa de la Roma; aproape un miliard de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Marile religii ale lumii și problemele vieții religioase a) Diversitatea religioasă a lumii contemporane Religiile cu cel mai mare număr de credincioși sunt: creștinismul (1, 8 miliarde credincioși); islamismul (1 miliard); hinduismul (800 milioane); budismul (400 milioane); iudaismul (20 milioane); Creștinismul are mai multe ramuri: o catolicismul (Biserica Catolică este organizată centralizat, în fruntea acesteia aflându-se papa de la Roma; aproape un miliard de credincioși); o protestantismul (600 milioane de credincioși: luterani, calvini); o ortodoxismul (200 milioane de credincioși; bisericile ortodoxe
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
sepulcral în vreunul din mormintele răvășite. Cercetătorul ieșean Dan Gh.Teodor, căruia i-am expus mai târziu situația, considera că mormintele fără inventar și cu orientări diverse pot fi atribuite unor așezări din secolele V-VII, perioadei de început a creștinismului în zona noastră, respectiv sudul Moldovei, când nu se mai îngăduiau practicile păgâne de depunere în mormânt a anumitor obiecte, așa cum se întâlnesc în necropolele din perioadele anterioare. Ar mai fi de adăugat că aproape întreaga cantitate de ceramică rezultă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
conducerea acelor ziși „pseudo-episcopi ce țin ritul grecilor”, menționați în documentele din perioada încercărilor de răspândire a catolicismului în părțile de sud ale Moldovei. În privința vechimii vieții creștine aici, mai relevantă este apropierea noastră de nordul Dobrogei, locul unde urmele creștinismului datează încă din perioada marilor persecuții ale împăraților romani împotriva adepților noii religii, în secolele III-IV. Este adevărat că zona în care ne situăm nu excelează în trecut prin așezăminte religioase grandioase. Să nu se uite însă ceea ce am subliniat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]