271 matches
-
rața din coteț, El se jură că nu fură, Dar l-am prins cu rața-n gură! Te complici, și pentru ce?! Vezi cât de ușoară e?.... ... poate data viitoare Câștigăm în deplasare ... . Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Cățeluș cu păru' creț / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1229, Anul IV, 13 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valeriu Cercel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CĂŢELUŞ CU PĂRU' CREŢ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1399986602.html [Corola-blog/BlogPost/344594_a_345923]
-
fericirea lor, atrăgătoare forme în zeci și zeci de tonuri le tot țes armonia în moi și calde sonuri... În lan ei doi cultivă tulipe, orânduite gingaș, nenumărate feluri. Sunt simple, rotunjite, învolte, lalele papagal, ba chiar și franjurate, cu crețuri ori volan, cântându-le iubirea-n fiecare an! Vrăji fac ei doi cu florile aceste, însemne prețuite, mascotele celeste! Culorile din cer și soare-și iau sclipirea?! Din curcubeul verii și lavele iubirii?! Ori din răceala nopții smolite și lucioase
ELOGIU LALELELOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1488700703.html [Corola-blog/BlogPost/384877_a_386206]
-
și exotice) a tatălui meu, precum și tot ce ținea de desene, șabloane, cuțite și alte scule necesare. Ce te atrage cel mai mult la arta intarsiei? M-a atras din prima materialul folosit - furnirul, ca un material 100% natural, cu crețuri, noduri, texturi și culori diferite, ceea ce îi dă posibilitatea de a fi un bun mediu de exprimare în arta. M-a impresionat la fel de mult și rezultatul final. După multe etape rezultă ceva deosebit, frumos, rar, exclusivist. Care a fost prima
Gherga Delian by http://www.zilesinopti.ro/articole/2116/gherga-delian-intarsii [Corola-blog/BlogPost/99587_a_100879]
-
un scaun un tânăr slăbuț și înalt îmbrăcat cu o cămașă bleumarin peste blugii tăiați pe alocuri cum e la modă azi, ce mă privea prin ochelarii pe jumătate adumbriți de o claie de păr castaniu închis la culoare și creț, cu ochii de culoarea castanei.Doamna Tomassini i se adresează afectuoasă tânărului: -Andrea amore mio, dă mai încet televizorul! Iată îți prezint pe Ingrid, noua mea ,,acompagnatrice”! Mi-au trimis-o de la agenție! -Ingrid, îți prezint pe nepotul meu, care
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486766698.html [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
argintiu al luminii să-i mângâie obrăjorii. Bucuria împlinirii rugii pe care o avea ticluită încă înainte s-o murmure cu ceva nazuri, aluneca cu pași ușori și lini, așijderea iuțimii cu care razele soarelui vor împresura și netezi degrabă crețul încruntării. Slobozi cu un oftat crispat și o bâlbâială încă încrâncenată, abia reținută, un refuz deloc ascuns, nițel răstit iar buzișoarele crude i se strângeau precum un fruct de piersică ce se împotrivea cu greu dezghiocării: -Întâi, să-mi spui
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Ultima_poveste_pentru_anamaria_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
de călușari, rezemați după datina poporului, cu mâinile și capul pe bâtele lor ghintuite cu argint. Pe cap aveau căciuli negre din blană de miel, împănate cu betele și pene aurite. Purtau cămăși albe până la genunchi, care se strângeau în creț printr-un brâu de piele (șerpar) încărcat cu bumbi. Opincile erau legate după datina romană, cu curele roșii, șerpuite peste pulpe până la genunchi și cu zurgălăi de argint, în contrast cu cioarecii albi de postav. Vătavul era un muntean pe nume Florian
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul by http://uzp.org.ro/calusarii-de-la-jocul-tracic-al-sabiilor-de-pe-vremea-lui-xenofon-pana-la-dansul-ritualic-cu-bate-baba-novac-calusarul/ [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
porțelan fin sau sidef cu irizații albăstrui./ Nici ea nu știe exact din ce e făcută, Dar se simte bine în carnea ei.// Pe rochia scurtă are dantelă,/ La păr o floare,/ La inimă un ghimpe.// Cu mâinile așezate pe crețurile rochiei,/ Rememorează gloria de altădată./ Când era venerată./ Astăzi, nici praful nu mai este șters din jurul ei.// Într-o toamnă târzie/ Și-a trăit prima iubire./ A fost a lui și de arunci/ Timpul pare că a încremenit./ Perdeaua dragostei
DANIEL MARIAN DESPRE MENUŢ MAXIMINIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1473396980.html [Corola-blog/BlogPost/375958_a_377287]
-
bordură brumărie la sărbătoare și neagră în zi de lucru, fustă albă, opinci cu ciorapi de lână sau șosete albe cu pantofi. Costumele de băieți: căciulă sau pălărie, cămeșoi sau cămeșă, fustă, bundiță, brâu roșu cu franjuri, ițari cu 101 creț (un singur picior desfăcut are 7 metri lungime). Bărbații când joacă singuri nu au bundițe, când joacă cu femei poartă și bundițe. Ansamblul „Stejărelul” din Cajvana, județul Suceava, are repertoriul format din dansuri din zona Bucovina, printre care se află
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
gene, Steluțe-ți cobor de pe cer, Le-nșirăm încet cu Moș Ene, Serafimi îți cântă un ler. Bulgarele meu de iubire Ești bulgarele meu de iubire, Esti botul meu mic și isteț, Speranțe ne punem în tine, Copile cu părutul creț. Neastâmpărul e-n clocot în tine, Prostioarele pâlpâie-n tot, N-ai liniște nici o clipire, Hărnicuțul meu ghemotoc. Adriana Tomoni, Deva Referință Bibliografica: Ești primăvară vieții mele. Adriana Tomoni : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1131, Anul IV, 04 februarie
ESTI PRIMAVARA VIETII MELE. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Esti_primavara_vietii_mele_adriana_tomoni_1391549723.html [Corola-blog/BlogPost/364061_a_365390]
-
Tulai Doamne! Dar întâmplarea cu șopârlă nu se termină aici... Era să se termine mai rău, din cauza mamei soacre! Ajungând acasă cu vietatea în borcan și „cu ou-n buzunar...” ca în poezioara aceea de copii cu „cățelușul cu păru’ creț care fură rața din coteț...”. Am avut de gând să fac o mică diversiune și să o provoc pe șopârliță să mă cadorisească cu codița ei regenerabilă! După câteva încercări și o luptă inegală corp-la-corp cu dânsa... sunt declarat învigător
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1425824153.html [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > VIS DE EMIGRANT Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1623 din 11 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Cățeluș cu păru’ creț Și-a lăsat al lui coteț, Puse coada pe spinare Și plecă în lumea mare, Cu o diplomă, măi frate ! (Că dormea la Facultate) Vreo trei fire de verdeață Și-o grămadă de mătreață, Limba o lătra la școală Fiind
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1433988998.html [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
ciolane, da’ babane Și volane, de merțane, Din cer că picau frumos, Să le ia, doar,de pe jos, Pe alese, pe culese, Fără jene între fese... Dar să nu o mai lungesc, Ce să vă mai povestesc !... Cățeluș cu păru’ creț, Căzu chiar de nătăfleț, Ajungând peste ocean, Visul lui de-acu’ un an, A-nțeles c-a fost, măi frate, Din “desene animate”: Câini cu covrigei în coadă Nu gasești pe nici o stradă, Iară ploaia nu coboară Din cer decât
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1433988998.html [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
tuturor elevilor salontani. Printre artizanii acestui Concert de colinde, la care invitat special a fost Moș Crăciun cu daruri multe, ascunși de blitzul presei în spatele cortinei, s-au mai numărat profesorii de religie Alin Țig, Marian Rad și Petrică Vasile Creț, precum și prof. Zoe Nagy și Dana Canahai, directoarele C.N. ”Arany Janos” Salonta. ”Sfintele Sărbători ale Crăciunului și Noul An 2013 să vă aducă sănătate, prosperitate și renașterea speranțelor de mai bine alături de minunații dumneavoastră copii!” - a fost salutul de despărțire
RECITAL UNIC DE COLINDE ÎN ISTORIA ORAȘULUI SALONTA de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Recital_unic_de_colinde_in_istoria_ora_sorin_petrache_1355947560.html [Corola-blog/BlogPost/351544_a_352873]
-
Neș” din Salonta, o delegație a Garnizoanei Oradea, membri ai Asociației „Neamunit” - filiala Bihor. Prezent la eveniment, președintele Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, filiala Bihor (ANCMRR Bihor), generalul de brigadă în rezervă profesor universitar Vasile Creț, le-a prezentat elevilor o scurtă lecție de istorie despre evenimentele din Primul și Al Doilea Război Mondial. Preotul paroh Nicolae Marian a susținut cu solemnitate un „Te Deum” spre pomenirea eroilor neamului românesc care au eliberat orașul de sub ocupația
CINSTE ȘI ONOARE EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1444806870.html [Corola-blog/BlogPost/367631_a_368960]
-
găsim și la piesele păstrate în colecțiile muzeului: gulerul încrețit, ornamentat cu o dantelă croșetata 3, cămașă cu platca,4 cămașă cu umeraș,5 la cele mai multe exemplare mânecile se termină în volan fodor,6 sub guler este brățară- cusătura peste crețuri 7. Între cămășile provenite din Clisura Dunării, aflate în colecțiile muzeului, se observă unele influențe din zone mai îndepărtate precum Oravița: ornamentația cu ciurătură 8. De asemenea găsim motivul decorativ ciorchinele de strugure combinat cu motivul decorativ frunză de vită
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Expozitie_de_port_popularciu_varvara_magdalena_maneanu_1394087608.html [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
sau din sada, pânză creată, este încrețita în jurul gâtului. Mânecile se termină în volan fodor.Ornamentația, cusuta în alb, negru și fir auriu este plasată pe guler, cusut ațiu(pe dos)totdeauna cu negru; sub guler este brățară, cusătura peste crețuri, de asemenea în negru. Pe piept sunt două rânduri înguste de urzărele, iar pe mânecă, unde se desfasoara decorul principal, găsim sistemul de tablă urzariu(un dreptunghi compact) sau de pene, cu motive izolate înșirate pe lungime, sau grupate într-
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Expozitie_de_port_popularciu_varvara_magdalena_maneanu_1394087608.html [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
mânecă, unde se desfasoara decorul principal, găsim sistemul de tablă urzariu(un dreptunghi compact) sau de pene, cu motive izolate înșirate pe lungime, sau grupate într-o compoziție.Volanul mânecii este susținut cu brățară, aceeași cusătura că cea de pește crețurile de la gât. Motivele geometrice, specifice Banatului, sunt cusute în multiplele sisteme, între care amintim punctele de ațiu, nemțoane, tăietura și bombiu. Cand se lucrează cu fir auriu, se coase în punctul specific broderiei turcești''. (Ibidem). 7. Ibidem. 8.''Cămașă,(Oravița
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Expozitie_de_port_popularciu_varvara_magdalena_maneanu_1394087608.html [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
de la guler până jos, unind foile de pânză din care se compune mânecă. Pe langă chee se întinde ciurătura, o cusătura pe fire trase în genul șabacului, de asemenea cu alb. Volanul este încrețit printr-o tehnică de încrețire, numită creț de trei ace, în formă de spic. P e pieptul cămășii sunt cusute de asemenea două rânduri de chei paralele. Decorul de chei și ciurătură, alb, perforat da o deosebită prețiozitate cămășii.''(Ibidem, p.162) Referință Bibliografica: EXPOZIȚIE DE PORT
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Expozitie_de_port_popularciu_varvara_magdalena_maneanu_1394087608.html [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
modificări6caracteristici pe care le găsim și la piesele din colecțiile muzeului: gulerul încrețit, ornamentat cu o dantelă croșetată 7, cămașa cu platcă ,8cămașa cu umeraș, 9la cele mai multe exemplare mânecile se termină în volan fodor,10sub guler este brățara- cusătură peste crețuri 11. Între cămășile provenite din Clisura Dunării, aflate în colecțiile muzeului, se observă unele influențe din zone mai îndepărtate precum Oravița: ornamentația cu ciurătură.12 De la Dubova există trei cămăși, dintre care una este posibil să fie cămașă de ginere
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
ia masa de prânz din brișcă. Domnișoara se așeză pe marginea mai răsărită a unui șanț, scoțându-și pachețelul. Adâncită în gânduri, le asculta poveștile despre case, copii, neveste. - Vai, domnișoară, parcă mănânci cu gura altuia! Râseră cu toții la vorbele crețului. Îi făcură semn să li se alăture. Ar fi refuzat bucuroasă, dar nu voia să îi jignească. Curând, în față, îi apăru o bucată de slănină, o jumătate de ceapă roșie, câteva bucățele de cârnaț și un colț gros de
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1417661984.html [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
cizmele de cauciuc și când te mura ploaia până la piele și că orice clipă lăsată de Dumnezeu, în care poți munci, poate trece mai ușor și mai frumos cu un cântec. Bine, nu chiar atât de deochiat cum erau cântecele crețului. Învăță să treacă cu vederea găinăriile mărunte și să acorde toată atenția atunci când era vorba de bani și de acte. Crețul deveni protectorul ei, până la a o duce acasă cu camionul înainte de a se retrage la garaj și de a
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1417661984.html [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
poate trece mai ușor și mai frumos cu un cântec. Bine, nu chiar atât de deochiat cum erau cântecele crețului. Învăță să treacă cu vederea găinăriile mărunte și să acorde toată atenția atunci când era vorba de bani și de acte. Crețul deveni protectorul ei, până la a o duce acasă cu camionul înainte de a se retrage la garaj și de a o aștepta la intersecția de la gară înainte de a ieși în câmp. I se părea lui că domnișoara începuse să nu mai
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1417661984.html [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
înainte de a ieși în câmp. I se părea lui că domnișoara începuse să nu mai mănânce cu gura altuia și asta îi crea o stare de bine mai accentuată decât cea care îl încerca de obicei. În ziua în care crețul îi anunță că nevasta îi născuse un băiat și îi invită pe toți la el acasă, domnișoara mai învăță o lecție. Familia putea însemna mult mai mult decât mama și tata și că depindea de ea și numai de ea
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1417661984.html [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
trăiască viața. În acea zi, se întoarse acasă târziu în noapte. - Ușa se închide la ora 22, așa să știi! Tatăl ei era mânios din cale-afară. - Bine, nici o problemă, am cheie! Domnișoara îndrăznise să râdă și parcă îl vedea pe creț mustăcind la remarca ei dezinhibată. - Ia, vezi, lasă obrăznicia! - O, dar am lăsat-o demult, undeva în câmp. Tatăl ei rămase mut de uimire, nevenindu-i să creadă că domnișoara îndrăznea să îi vorbească așa. Părea să nu mai fie
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1417661984.html [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
să lași obrăzniciile! - Fii fără grijă, deja m-am apucat de învățat, dar te anunț că dau la Agronomie, nu la Medicină! Trecu în pas vioi prin hol și se trânti în camera ei pe pat, scoțându-și telefonul: - Auzi, Crețule, cică un inginer agronom dă de un țăran bătrân pe câmp: „Ce faci aici moșule?” Zice țăranul:”-Noa, măsor temperatura cu dosul, ca să știu când e bine de semănat!” Zice inginerul „ Asta se făcea acum cincizeci de ani, bade! De
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1417661984.html [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]