34 matches
-
zornăitoare ori tolănirea secătuirea murirea predarea cu totul nu nu le iau cu mine ci ele mă iau cu ele spre purtare bucăți de apă bucăți de pământ firișoare de lumină în rouă florile mele de câmp tije tije tije crețușcă sau coada șoricelului plante medicinale dincolo de rouă găselnițe spre nemurire ori spre mai amânata murire alaun leacuri tradiționale de parcă Tradiția nu ar fi însuși leacul nu numai în Oltenia de nord nu numai în Maramureșul de sud leru-i ler leacul
POEME LA DOMICILIU de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/eugenia_taralunga_1472551959.html [Corola-blog/BlogPost/364037_a_365366]
-
II/419 (dacă provine de la animale bovine în vârstă de 12 luni sau animale ovine și caprine în vârstă de peste 12 luni sau la care incisivul a străpuns gingia) Emolient Spiraea Ulmaria Extract este un extract din părțil erbacee de crețușcă, Spiraea ulmaria, Rosaceae Agent astringent /tonic Spirodela Polyrrhyza Extract este un extract din planta Spirodela polyrrhiza, Lemnaceae Agent de întreținere a pielii Spirulina Maxima Extract este un extract din frunze dre spirulină, Spirulina maxima, Cyanophyaceae Agent de netezire Spirulina Platensis
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
rotundatum"), unghia păsării ("Viola dacica"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușă ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), ghințură punctată ("Gentiana punctata"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), mierluță ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata") sau darie ("Pedicularis exaltata"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Piatra Cușmei () [Corola-website/Science/325337_a_326666]
-
Sparassis crispa, sin. Clavaria crispa, Helvella ramosa, denumită în popor (tot așa ca „gemenul” ei Sparassis laminosa) creasta cocoșului sau crețușcă, este un fitoparazit, o ciupercă comestibilă parazitară care atacă rădăcinile pomilor, din încrengătura "Basidiomycota" și familia "Sparassidaceae". Ea se poate găsi În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri de conifere (și montane) sub brazi, molizi și
Creasta cocoșului (burete) () [Corola-website/Science/335197_a_336526]
-
protejată prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); care vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), orhidee ("Dactylorhiza cordigera"), bumbăcăriță (din speciile: "Eriophorum latifolium" și "Eriophorum vaginatum"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), nu-mă-uita ("Myosotis scorpioides"), lemn dulce ("Polygonum bistorta"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), darie ("Pedicularis exaltata"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), ruin ("Succisa pratensis"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), bucățel ("Agrostis canina") sau
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
mesteacăn pitic ("Betula humilis"), afin ("Vaccinium myrtillus"), răchițeauă ("Vaccinium oxycoccos"), coacăză ("Bruckenthalia spiculifolia"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), diadema munților ("Trientalis europaea"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), garofiță ("Dianthus superbus"), taulă ("Spiraea salicifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), pufuliță ("Epilobium hirsutum"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), răcitoaică ("Epilobium roseum"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), pedicuță ("Lycopodium clavatum"), mentă ("Mentha longifolia"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), șapte-degete ("Potentilla palustris"), taulă ("Spiraea salicifolia"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), iarbă neagră ("Calluna vulgaris
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
unele foarte rare sau endemice pentru această zonă. Specii floristice : piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), omag mov ("Aconitum moldavicum"), vulturică ("Hieracium rotundatum"), spata dracului ("Matteuccia struthiopteris"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), asmățui sălbatic ("Chaerophyllum hirsutum ssp. glabrum"), ciulin ("Carduus nutans"), colțul-lupului ("Cirsium erisithales"), ruțișor ("Thalictrum aquilegiifolium"), angelică ("Angelica palustris"), arnică ("Arnica montana"), coada-smeului ("Calla palustris"), cucută de apă ("Cicuta virosa"), garoafă ("Dianthus barbatus"), măselariță ("Hyoscyamus niger"), milițea roșie ("Silene
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
clopoței ("Campanula sibirica"), laptele-cucului ("Euphorbia seguieriana"), ghizdei de sărătură ("Lotus tenuis"), jaleș ("Salvia nemorosa"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), luminiță ("Oenothera biennis"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), untișor ("Ranunculus ficaria"), dragavei ("Rumex sanguineus"), spinul cerbului ("Rhamnus cathartica"), turița mare ("Agrimonia eupatoria"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), coada vacii ("Verbascum blattaria") sau trestie de câmp ("Calamagrostis pseudophragmites"). Fauna este constituită din mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), chițcan mic de apă ("Neomys anomalus"); amfibieni și reptile: broască râioasă verde
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
acestuia. Lacul este înconjurat de suprafețe împădurite cu arboret predominant de molid ("Picea abies") și adăpostește o gamă diversă de floră protejată la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (bulbuc de munte, lalea pestriță, crețușcă, cupa-vacii, darie, poroinic, roua cerului) și faună cu specii aflate pe lista roșie a IUCN (jder, nevăstuică, pisică sălbatică, ivorașul-cu-burta-galbenă, tritonul cu creastă, salamandra carpatică, brotacul-verde-de-copac, broasca-roșie-de-munte, broasca-roșie-de-pădure). Reportaje
Tăul Zânelor () [Corola-website/Science/325374_a_326703]
-
Cephalanthera damasonium"), căpșuniță roșie ("Cephalanthera rubra"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), o specie ("Conringia austriacă") din familia Brassicaceae, golomăț ("Dactylis glomerata"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), orhidee (din speciile "Epipactis microphylla" și"Spiranthes spiralis"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), lalea pestrița ("Fritillaria orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz comun ("Helleborus purpurascens"), ochincea ("Gențiana cruciata"), gențiana ("Gentianella ciliata"), talpa-gâștii ("Geranium lucidum"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. candida"), vulturica ("Hieracium caespitosum"), lăptuca ("Lactuca viminea"), gârbița ("Limodorum abortivum"), drețe ("Lysimachia nemorum"), mierluța
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
Salix alba"), a fost izolată și denumită de chimistul german Johann Andreas Buchner în 1828. O cantitate mai mare din acest compus a fost izolată de farmacistul francez Henri Leroux în 1829. Acidul salicilic a fost izolat din planta de crețușcă ("Filipendula ulmaria") în anul 1839, de către cercetători germani. Deși extractul obținut era oarecum efectiv, cauza multe probleme de digestie, precum hemoragii interne, diaree, ulcere stomacale și chiar moarte (în cazul consumului unor cantități mari). De aceea, acidul salicilic a fost
Acid salicilic () [Corola-website/Science/336174_a_337503]
-
endemice pentru această zonă. Specii din floră spontană a sitului: vulturica ("Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Violă dacica"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), mierluța ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata"), darie ("Pedicularis exaltata"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupinița ("Platanthera bifolia"), morcoveanca ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușa ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
anin negru ("Aninus glutinosa"), anin alb ("Alnus incana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinium myrtillus"); Ierburi și flori: țăpoșica ("Nardus strictă"), iarbă negră ("Calluna vulgaris"), păiuș ("Festuca valesiaca"), trestioara ("Calamagrostis nejglecta"), părușcă ("Festuca supina"), iarbă vântului ("Nardus strictă"), firuța ("Poa pratensis"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), stirigoaie ("Veratrum nigrum"), ștevie de munte ("Astrantia major"), ghințura ("Gențiana pneumonanthe"). În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află câteva obiective (lăcașuri de cult, case memoriale, situri arheologice, arii naturale) de interes istoric, cultural și turistic; astfel
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
vegetează mai multe plante rare (printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992) din speciile: churechi de munte ("Ligularia sibirica"), gălbenuș ("Crepis paludosa"), călțunul doamnei ("Geum rivale"), iarba ciutei ("Doronicum austriacum"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), orhidee ("Dactylorhiza majalis, Gymnadenia conopsea"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), buhai ("Listera ovata"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), limba cucului ("Botrychium
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: angelica ("Angelica archangelica"), unghia păsării ("Violă dacica"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), mlăștinița (cu specii de "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), o orhidee din specia "Gymnadenia odoratissima", buhai ("Listera ovata"), buhăieș ("Listera cordata"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), sor-cu-frate (din specia "Melampyrum saxuosum"), mierluța ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata"), darie ("Pedicularis exaltata
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
Zea mays). În amestecuri sunt propuse: -decoct din amestec cu herba de răchitan (40 g), frunze de urzică vie (30 g), herba de coada racului (20 g), mătase de porumb (10 g); -decoct din amestec cu herba din traista ciobanului, crețușcă, coada calului, coada racului, răchitan, frunze de urzică vie, nuc și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica) și nuc (Juglans regia), herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina) și răchitan
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
1-2 lingurițe pulbere la 200 ml apă clocotită cu infuzare 10-15 minute) din care se beau 2 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare, având o puternică acțiune antiseptică În vindecarea enterocolitelor de origine microbiană. *Infuzie din herba uscată de busuioc, crețușcă, răchitan, sunătoare, sclipeți sau turiță mare din care se beau câte 2 ceaiuri pe zi. *Decoct din frunze și fructe uscate de afin din care se beau 2 ceaiuri pe zi, fracționate În 3-4 reprize, având proprietăți astringente și antibiotice
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Zea mays). În amestecuri sunt propuse: -decoct din amestec cu herba de răchitan (40 g), frunze de urzică vie (30 g), herba de coada racului (20 g), mătase de porumb (10 g); -decoct din amestec cu herba din traista ciobanului, crețușcă, coada calului, coada racului, răchitan, frunze de urzică vie, nuc și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica) și nuc (Juglans regia), herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina) și răchitan
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
1-2 lingurițe pulbere la 200 ml apă clocotită cu infuzare 10-15 minute) din care se beau 2 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare, având o puternică acțiune antiseptică În vindecarea enterocolitelor de origine microbiană. *Infuzie din herba uscată de busuioc, crețușcă, răchitan, sunătoare, sclipeți sau turiță mare din care se beau câte 2 ceaiuri pe zi. *Decoct din frunze și fructe uscate de afin din care se beau 2 ceaiuri pe zi, fracționate În 3-4 reprize, având proprietăți astringente și antibiotice
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
hemerocallis (specie de crină, trandafir chinezesc, hosta (specie de crină, impatiens parviflora, crin, margaretă, nalbă, roiniță (iarba stupiloră, lumânărică, mentă indiană, gura-leului, floare de nu-mă-uita, garoafa de câmp (garofițăă, luminiță de noapte, părăluțe, mușcată, panseluță, brumărele, păpădie, bujor, Platycodon grandiflorus, crețușcă, gălbenea, floarea-soarelui, trifoi roșu, lalea, valeriana, viorea, yucca și zucchini (dovlecei verziă. Florile arborilor și ale arbuștilor Cireș, tufă de zmeură, liliac, magnolie, măr sălbatic, măr, trandafir și soc. Ierburile aromatice și legumele Busuioc, mușețel, bostan, coriandru, dovleac, dovlecel, lavandă
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
z.silvost.-se.fa.; L4T5C4U5R7N5, Lathyro - Carpinion, In. *Crataegus monogyna Jacq. ssp. monogyna - Ph., Euras. Comună, z.step.-e.bo.; L7T5C3U4R8N3; Rhamno - Prunetea, Querco - Fagetea, Aceri - Quercion, Al., Me., Md. *Filipendula ulmaria (L.) Maxim. var. ulmaria (ssp. nivea (Wallr.) Hayek) (Crețușcă) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7TXCXU8RXN4, Filipendulion, Alnion incanae, Me., Md. -Fragaria moschata Weston (Căpșuni de câmp) H., Eur. centr. Spor., z.silvost.-e.bo.; L6T6C4U5R6N6; Prunion spinosae, Quercetalia pubescentis, Fagetalia, Al., Me. *Fragaria vesca L. (Fragi de
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Tiliae arg. S.br. Tei argintiu fără bractee 6,00 28,00 38. Tiliae off. Tei medicinal 5,00 25,00 39. Trifolii albi Trifoi 4,50 25,00 40. Trifolii rubri Trifoi roșu 3,80 20,00 41. Ulmariae Crețușca 5,00 25,00 42. Verbasci Lumînărica 8,00 80,00 43. Violae odoratae Viorele 38,00 200,00 FOLIUM FRUNZE 44. Althaeae Nalba mare 2,00 9,00 45. Belladonnae Mătrăguna 2,25 18,00 46. Betulae Mesteacăn 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
unii invitați... Bineînțeles că ei sunt oameni cu o cultură impresionant de vastă, atât de vastă câteodată, încât ei înșiși se pierd în vastitatea ei și abia mai scocioresc prin memorie după câțiva termeni de efect maxim, cum ar fi "crețușca" despre care spun că ar fi o variantă de rățușcă sălbatică, o vietate superbă trăind prin zonele cu lacuri alpine și din care se poate prepara o friptură la proțap după o rețetă din Anzii Cordilieri, sau o tocăniță mexicană
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
Volumul de față mai cuprinde cîteva povestiri, multe dintre ele în stil Academia Cațavencu (Noapte de februarie, publicată inițial chiar în paginile României literare, Sîc, sîc, biscuit!, Kenya mon amour, Doamnele îndrăgostite vin din viitor, A doua zi după erecție, Crețușca și Raport despre lumea In.) O mențiune aparte merită Sîc, sîc biscuit!, unde, întocmai ca în Însemnările motanului Murr, narator (sau mai precis naratoare!) este o pisică (Myu, alias Bast), ușor mitomană, dar evident cu un simț al umorului foarte
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
de cercetare NATFORMAN, exemplare foarte rare în flora Europei și pe cale de dispariție. Pătura ierbacee este constituită din ferigi (Athyrium filixtemina, Dryopteris filix - mas, Polypodium vulgare), calcea calului (Caltha palustris subspecia laeta), clopoței (Campanula spatula, Campanula trachelinum), tilișca (Circaea lutetiana), crețușca (Filipendula ulmaria), pufuliță (Epilobium montanum), pojarnița (Hypericum maculatum), opaiță ( Melandryum rubrum), piciorul cocoșului (Ranunculus acer), degetăruț (Soldanella major), stirigoaie (Veratrum album), odolean (Valeriana tripteris), trestie de câmp (Calamagrostis villosa), horști (Luzula silvatica), afin (Vaccinium myrtillus), merișor (Vaccinium vitis-idaea), afinul alpin
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]