13,465 matches
-
România... la Elena Bulai, Franz Metz, Constantin Stan. Știința muzicologică rafinată se împlinește, cum era de așteptat, la Clemansa Firca, Elena Zottoviceanu, Valentin Timaru, Dan Voiculescu, Laszlo Ferencz). Căutările mai individualizate sunt la Alina Stanciu (Etosul amintirilor lui Enescu și Creangă), Jörg Sieperman (Germania - Colecții iconografice și crearea folclorului), Laura Vasiliu (Considerații finale asupra Simfoniei a V-a realizată de Pascal Bentoiu), Grigore Constantinescu (Privind spre Enescu). Interpretul și pedagogul revin în profiluri de Grigore Bărgăuanu (Enescu și Lipatti), de Serge
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
verbe la infinitiv, ci substantive abstracte - ,Dereptatea iubeaște", ,iubiiu legea ta" etc. Doar la sfîrșitul secolului al XIX-lea par să circule construcțiile în cauză: atestate la Alexandrescu - ,În copilărie iubeam să mă opresc / Pe murii mănăstirei" și chiar la Creangă - ,Nu iubesc a li cînta cucul din față". DEX-ul preia și simplifică definiția acestei construcții ("a-i plăcea să..."), dar - potrivit propriilor reguli, și spre frustrarea constantă a cititorului - nu o ilustrează prin exemple și citate. În ultima vreme
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
ducînd la o revelație a empiriei. E o obsesie a obiectului precum la Alain Robbe-Grillet: ,Acum vedem o pată lăptoasă înainte-i, lățindu-se între pleoape clipi des și reuși să ajungă cu privirea printre draperii, pînă la încîlceala de crengi din fața geamului, apoi și mai încolo; nu ploua propriu-zis, nu se auzeau picături pe acoperiș, poate doar burnița ușor, încețoșînd imaginea; vreo frunză din prim-plan tresărea abrupt, ca de o revelație sau de-o spaimă, eliberată de greutatea picăturii
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
Dragoș Bucurenci Mă culcasem lângă glasul tău. Era tare bine acolo și sânii tăi calzi îmi păstrau tâmplele. Nici nu-mi mai amintesc ce cantai. Poate ceva despre crengile și apele care ți-au cutreierat nopțile. Sau poate copilăria ta care a murit undeva, sub cuvinte. Nici nu-mi mai amintesc ce cantai. Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai. Poate doar așa, de tristețea amurgurilor. Ori poate de
Cântec de dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82773_a_84098]
-
la exprimare liberă în condițiile bunului simț, nu văd de ce suntem cenzurați dacă nu jignim ; presa română ar avea nevoie de caractere precum dragoș bucurenci, mare nevoie... Eu șunt mîndru că șunt doimiist. Probabil că la fel se simțea și Creangă la întîlnirile Junimii, cînd avea chef de gargara și citit din celebra lui “Poveste a..”. Singura problemă e că mă simt abuzat sexual de informatie. Deși cu ea mă ocup. Ce bine că nu eram mai mare în preajma revoluției, altfel
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
a avut de la inceput încredere în acest fel de ajutor. Nu mai are rost să continuăm. Se poate consulta totuși lista cărților subvenționate pentru o tristă comparație. Iată cum începe una dintre cele mai cunoscute poezii ale lui Ursachi: Cand crengile toamnei se scutura'n casă/ m'asez cu mâhnire'ntr'un jâlt de matasa.// Acestea șunt crengile care în floare/ intrau printre gratii odinioară�" Tonul e pillatian, atmosfera tradițională, totul pînă la un punct. Iar acel punct nu e nicidecum
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
poate consulta totuși lista cărților subvenționate pentru o tristă comparație. Iată cum începe una dintre cele mai cunoscute poezii ale lui Ursachi: Cand crengile toamnei se scutura'n casă/ m'asez cu mâhnire'ntr'un jâlt de matasa.// Acestea șunt crengile care în floare/ intrau printre gratii odinioară�" Tonul e pillatian, atmosfera tradițională, totul pînă la un punct. Iar acel punct nu e nicidecum o surpriză brutală, nu e o rupere de ritm adolescentina și contestatara, ci o alunecare abia perceptibila
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
intră în ghidul Bucureștilor strada Vasile Alecsandri. Oricum, mai puține onoruri decît în viață. Eminescu are o stradă lungă, fără vecinătăți literare, deși în București există strada Epigonilor și strada Floare Albastră, străduța Ipotești precum și, pentru sentimentali, intrarea Veronica Micle. Creangă nu are stradă în București, ca un moldovean ce se află, în schimb bănățeanul Slavici, da, o străduță și o alee Păcală, care poate intra tot în contul lui. Mă bucur că Petre Ispirescu, al cărui jurnal a fost pentru
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
și vandabile, cu toate lacunele și tarele lor. Încă înainte de apariția Micii enciclopedii a cinematografiei universale (subtitlu la Secolul cinematografului, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989), dispare tragic prin suicid titulara de atunci a rubricii de film de la România literare, Ioana Creangă - cel mai credibil liant transarhivistic al colectivului auctorial, cu nu mai puțin de cinci nume, toate dintre absolventele congenere ale secției filmologice de la IATC, cu excepția "veteranului", B.T. Rîpeanu. În hecatombă (sîntem obișnuiți cu ea în cinematografia românească, din 1914), se
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
pierdut, s-a dezlănțuit potopul. Apa curgea de peste tot și nu găseam, în agitația și frica mea de mărunt pămîntean, corabia lui Noe ca să mă salvez. Mi-am zis: "A sosit Apocalipsa!". Voi fi sau nu aleasă? Văzînd cum cad crengi și copaci în calea mea, cum dopurile de mizerie au astupat canalele și scurgerile iar apa învolburată și murdară cucerește, nestingherită, teritorii după teritorii, cum zgomotul furtunii acoperă și nimicește șoaptele rugăciunilor mele, cum aburii se ridică din pămînt și
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
care făcuseră mereu descoperiri ca să-i civilizeze pe �sălbatici". Am aflat tot aici, la târg, în orașul exilului lui Musil, că există un zodiac al arborilor și că Renè este fag, un arbore superb care vrea să-i ia sub crengile sale protectoare pe ceilalți arbori mai mici. Iar eu sunt un cedru care are mereu un țel profund, pe care-l urmărește fără să țină cont de succese și insuccese. Cedrul este unul dintre arborii divini, împreună cu palmierul. Vizita lui
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
efort al autorului de a atenua greutatea unei acuzații (e vorba de suspiciunea unui asasinat), dar e cel puțin la fel de posibil a-i atribui intenția ironică de a sublinia insinuarea. într-o acumulare cu evidentă intenție glumeață și parodică - la Creangă - , cam apare ca unul din elementele excesului de bîrfe și aluzii incerte: "îi spunea cumva cineva câte ceva de pe undeva, care era cam așa și nu așa (...)" (finalul la Povestea lui Stan Pățitul). în folosirile "serioase", imprecizia poate privi gradul de specificare
"Cam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15421_a_16746]
-
ca și pentru fidelii cetății. Le-am văzut pe unele într-o incintă academică, invitând la popas spiritual, la meditație fără grabă într-o lume al cărei ritm se află în plină creștere. Uși modeste, ca aceea de la bojdeuca lui Creangă, dar și somptuoase ca acelea de la Palatul Culturii și Teatrul Național. Ușa Casei Pogor și cea de la Bolta Rece, mai frecventată aceasta, pare-se, decât ușa prin care se intră la Filarmonică, în vechea, solemna "Notre Dame", evocă toate un
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
Sentimente și impresii m-au cuprins. Acum totul e precum punctele puse în paranteze. Pe undeva m-am strecurat undeva m-am ascuns - Chiar nu-i grea arta de-a dispărea din ochi. îmi tot bat capul poate ceva prin crengile lui adormite de-atâția ani se va trezi zumzăind Nu. Evident cer prea mult, chiar o secundă.
Poeme de Wislawa Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/15436_a_16761]
-
nevoie de ucazuri domnești succesive, în care se spunea cum se poate construi în acest oraș, ducînd la o disciplină care, bună, rea, a dat urbei o față de capitală. În perioada modernistă, Bucureștiul a căpătat grație unor arhitecți precum Horia Creangă amprenta de originalitate și de îndrăzneală rațională care transformă blocurile de pe marile bulevarde ale orașului într-o lecție de bun gust și de identitate apăsată a fiecărei clădiri în parte, fără ca aceste imobile să se respingă, unele pe altele. Acel
Prioritățile edililor Capitalei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15439_a_16764]
-
și modernizarea ca stat și societate. Iar imaginile Unirii de la 24 ianuarie sunt inexorabil asociate imaginii lui Alexandru Ioan Cuza (Alexandru Ioan I sau, așa cum opinia publică l-a păstrat în amintire, Cuza Vodă). Referința principală este a lui Ion Creangă, cel care a pus într-o formă simplă și cuceritoare chipul viu al principelui în concordanță cu modernizarea societății românești promovată de mai mulți oameni politici ai timpului în consonanță cu ideile europene. Dincolo de reforme și întemeierea unor instituții fundamentale
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
sînt urmate, în general, de un amuzament mai mult sau mai puțin manifest al auditoriului, Călinescu începe să provoace intenționat rîsul. Acum preferă și potențează conștient multe paradoxuri rizibile, asemenea unui scriitor sau actor umorist. Exact ce spune el despre Creangă: "Luat în seamă de lume, Creangă începu să dea reprezentații de "înțelepciune"". Cu atît mai vîrtos poate funcționa analogia cu Caragiale, ambii cinici joviali, zeflemiști impenitenți, neezitînd a se manifesta, după cum remarcă I. Negoițescu, pe terenul mobilității sociale și chiar
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
amuzament mai mult sau mai puțin manifest al auditoriului, Călinescu începe să provoace intenționat rîsul. Acum preferă și potențează conștient multe paradoxuri rizibile, asemenea unui scriitor sau actor umorist. Exact ce spune el despre Creangă: "Luat în seamă de lume, Creangă începu să dea reprezentații de "înțelepciune"". Cu atît mai vîrtos poate funcționa analogia cu Caragiale, ambii cinici joviali, zeflemiști impenitenți, neezitînd a se manifesta, după cum remarcă I. Negoițescu, pe terenul mobilității sociale și chiar al celei biologice. Regizor și, concomitent
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
care trăda o voință puternică, profesorul ne-a spus: ,,cum puteți vorbi astfel? Noi suntem învingătorii! Dacă în 1949 cineva ar fi crezut că după patruzeci de ani de comunism noi vom mai putea discuta la Iași despre Eminescu și Creangă, ar fi fost socotit nebun! Noi suntem învingătorii, căci, iată, am reușit să salvăm cultura''. Admirabile vorbe demonstrând forța spiritului. Dumnezeu să-l odihnească pe profesor!
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
decît să se zgîiască pofticios în partea superioară a bebelușei, apoi să se retragă solitar prin ungherele cazarmei și să stea acolo pînă îl apucă dezertarea. Dar cînd tocmai se pregătește să sară gardul, cineva îi arată cu degetul printre crengile unui corcoduș unde, evident, își zgîiește, la rîndu-i, ochiul său ciclopic, nimeni alta decît... camera de rîs. Și apoi totul se poate lua de la capăt.
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
-ndărătnica-i coajă, cu sucul ce-o umple,-n extaz să se piardă! I, 17 Jos, încîlcitul, Străbunul, izvor-rădăcină tuturor, însă nici unul să-l știe-n lumină. Coif, corn de vînătoare, bărbi pricepute, frați în mînia lor mare, femei ca lăute... Crengi între ele se strîng, libere nu-s nicăieri... Una! ah, urcă nespus... Însă mereu se mai frîng. Ea se-arcuiește-n tăceri ca liră-abia sus. I, 20 Dar, Doamne, ah, ce să-ți închin eu fierbinte, cînd tu auz nou creaturii i-
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
de Ierihon, care deși în tot timpul anului este uscat, înflorește în noaptea Nașterii Mântuitorului. Sunt amintiți, iarăși, arbori miraculoși în Anglia și Franța. Până la constituirea deplină a obiceiului bradului de Crăciun, se puneau pe la case, în Germania, smocuri înverzite, crengi de cireș sau de vișin. Mai târziu, ramurile de brad au fost împodobite cu flori de hârtie și cu panglici. Telegraful român (23 decembrie 1899/4 ianuarie 1900) crede că primul brad împodobit a fost consemnat în anul 1605 la
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
acest gen. Femeile (mai puțin misterioasa Prințesă) nu trec de stadiul obiectelor sexuale și al trivialității. O mostră?" Lasă prostiile și fii bărbat!" îmi zicea de sub cearșaf." Ai văzut cum îi țineau lui Isus pasul femeile alea...Crezi că umblau creanga după un impotent sau un ascet?"
O nouă script-ură by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14670_a_15995]
-
literare. Personaje legendare, Romulus, Lucreția, Horații și Curiații, sau istorice, Iulius Caesar, Brutus, Antonius și Cleopatra, se adaugă celor grecești alcătuind o tipologie culturală caracteristică; în chip similar universul cultural se îmbogățește cu toposuri noi, iubirea dintre Enea și Didona, creanga de aur, moartea cosmosului, virtutea romană. Indiferent de curentele și preferințele culturale apărute de-a lungul veacurilor, toposurile grecești și romane se regăsesc nu numai în literatura cultă a popoarelor europene, ci și în folclor, Alesandria de exemplu sau originea
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
Cornelia Ștefănescu Când mi-a fost expediată de la Iași, la sfârșitul anului trecut, ediția Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă de Dumitru Furtună, profesorul Gheorghe Macarie de la Universitatea "Al. I. Cuza" ( autor al lucrării mai sus-numite, împreună cu Manuela Macarie, "universitari" cum se autointitulează într-o notă) a avut eleganța nu numai să-mi dirijeze atenția asupra activității științifice editoriale a
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]