40 matches
-
și studii în volume și reviste de specialitate din țară și străinătate, și a semnat peste 20 de cărți de știință și artă, printre care O cale a rațiunii către Dumnezeu? (1990); Viața înaintea vieții? (1991); Performantica (1996); Tratat de creatologie (1998); Introducere în filozofia creației umane (1999): Metamorfozele luminii: Biofotonica, știință a complexității (două volume (2001); Introducere în teoria “laserilor biofotonci” (două volume,2001); Fundamentele biofotonicii ale conștiinței (volumul 3, 2003); Terapia prin lumină, Semiotica iubirii, Duhovnicul de taină, Vestimentație
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1428055809.html [Corola-blog/BlogPost/360394_a_361723]
-
hermeneutica formelor simbolice, filosofia creației și comunicare persuasivă etc. Este director științific (CP I) al Institutului Național de Inventică Iași și profesor asociat la Universitatea AKAMAI (SUA) în domeniul medicinei integrative. Coordonează lucrări de doctorat în domeniul semioticii și al creatologiei. Este președinte al AROSS (Asociația Română de Studii Semiotice), membru al AOȘR (Academia Oamenilor de Știință din România), președinte al Fundației Academice "Ștefan Odobleja", vicepreședinte al ANATECOR (Asociația Națională pentru Terapii Complementare din România), director al SC Biophotonic Synergy Design
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1442666145.html [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
de cercetare științifică. A semnat circa 40 de cărți spiritual-umaniste și cărți de știință în calitate de autor sau coautor, printre care: O cale a rațiunii către Dumnezeu? (1990); Viața înaintea vieții? (1991); Miturile creației: lecturi semiotice (1995); Performantica (1996); Tratat de creatologie (1998); Introducere în filozofia creației umane (1999); Metamorfozele luminii. Biofotonica, știință a complexității (volumul 1 / 2001); Introducere în teoria „laserilor biologici” (volumul 2 / 2001); Fundamentele biofotonice ale conștiinței (volumul 3- 2002); Terapia prin lumină (2003); Signs of light (2003); Semiotics
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1442666145.html [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
des) cântat (2014); Trăire și sens (20015); Împreună, Cerul și Pământul (2015). Învățătorul de fluturi (2015); Jurnalul viselor lucide (2015). A fost distins cu: Medalia de Aur “Henri Coandă”, conferită de Societatea Inventatorilor din România pentru cercetare științifică în domeniul creatologiei (1996); Premiul “Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române (1997), acordat pentru lucrarea „Miturile creației”; Medalia jubiliară a Universității de Medicină „Gr. T. Popa” Iași (1999); Medalia de aur a Academiei Regale pentru Terapii Complementare din Sri-Lanka, oferită pentru volumul „Signs of light
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1442666145.html [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
of Melancholic Angels "ARITHEA": https://web.facebook.com/constantin.sandumilea/media set?set=a.1050987848266348.100000654270833&type=3 * * * TRAIAN-DINOREL D. STĂNCIULESCU este profesor dr. la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași, Facultatea de Filosofie, coordonator de doctorat specializat în semiotica și creatologie, cercetător științific abilitat în domeniul biofotonicii, membru a numeroase instituții profesionale din țară și străinătate, scriitor - (co)autor a circa 40 de volume - si inventator în domeniul optimizării umane, fondator al Academiei Luminii Vii "ARITHEA". Dr. TRAIAN-DINOREL D. STĂNCIULESCU is
UNIND CERUL ŞI PĂMÂNTUL, ARIPĂ DE ÎNGER...UN ARTICOL DE TRAIAN-DINOREL STĂNCIULESCU, DESPRE NESFÂRŞIREA COLOANEI LUI BRÂNCUŞI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455538434.html [Corola-blog/BlogPost/360439_a_361768]
-
arte creative". Așa cum s-a precizat mai sus, creativitatea nu este proprie numai pentru arte, ci este la fel de fundamentală pentru progresele din științe, din matematică, tehnologie, politică, afaceri și în toate domeniile vieții cotidiene. Un termen înrudit cu creativitatea este creatologia, sugerat de Magyari-Beck, I. (1990) pentru studiul interdisciplinar al creativității,însă acest termen nu a fost general acceptat și este rareori utilizat. Există numeroase definiții ale creativității, fără să fie formulată o definiție general acceptată. Unele definiții sunt contradictorii sau
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
teologie, filosofie au contribuit la întărirea prestigiului țării când s-au comparat în competiții internaționale realizate cu fair play. Asemenea procese de creație sunt închinate ascensiunilor omului. În anii 1990 am prezentat în (10 a, b) știința și arta creației (creatologia) și inventica ca un parcurs "codisciplinar" consacrat producerii de "mijloace" cu tot mai reduse "devianțe" prevenite de americanul R. Merton. Aceasta ar putea conduce la conceperea creației ca gândire a originii, a începutului, a principiului din care derivă originea, inclusiv
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
un fenomen de excepție, apanajul oamenilor de geniu. Creșterea interesului pentru explicarea fascinantului fenomen al creativității a condus la elaborarea unui mare număr de definiții, cele mai reprezentative dintre acestea fiind menționate de Anca Munteanu, în lucrarea sa Incursiuni în creatologie (17, pp. 309 314). în 1950, J. L. Moreno (apud R. Chiran, 10) afirmă: . Definiția subliniază o notă esențială a creativității, noutatea absolută pe care trebuie s-o incumbe orice creație, dar a reduce creativitatea numai la noutate înseamnă, pur
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Guilford va elabora celebrul model tridimensional al intelectului prin care va înlătura concepția subordonării creativității de inteligență. Acordă o importanță deosebită factorilor gândirii divergente în procesul creației. Prin numeroasele lucrări legate de inteligență și creativitate Guilford poate fi considerat părintele creatologiei. Treptat, alte centre universitare din SUA vor include cercetări de creatologie. În anul 1951 la Universitatea Nebraska a fost organizat primul curs (seral) de creativitate ținut de profesorul Robert P. Crawford, bazat pe o metodă proprie, numită „listarea atributelor”. Concomitent
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
înlătura concepția subordonării creativității de inteligență. Acordă o importanță deosebită factorilor gândirii divergente în procesul creației. Prin numeroasele lucrări legate de inteligență și creativitate Guilford poate fi considerat părintele creatologiei. Treptat, alte centre universitare din SUA vor include cercetări de creatologie. În anul 1951 la Universitatea Nebraska a fost organizat primul curs (seral) de creativitate ținut de profesorul Robert P. Crawford, bazat pe o metodă proprie, numită „listarea atributelor”. Concomitent cu aceasta se profilează și o altă tendință, cea de asimila
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pentru educarea creativității, iar în anul 1955 Institutul pentru utilizarea creativității în rezolvarea problemelor. Apar cabinete de creativitate în întreprinderi industriale. În anul 1971 se puteau inventaria în SUA peste 1000 de programe diferite pentru dezvoltarea creativității. După anul 1960 creatologia va trece granițele SUA, instalându-se în toate țările civilizate ale globului. Franța a avut, la început, o atitudine generală de expectativă. Ea este patria inventicii disciplină care studiază sistematic procesul elaborării invenției și condițiile stimulării realizării de invenții. În
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
București), autorul unei teorii originale a creativității de esență bifactorială ce conține vectori și operații (în anul 1971). V. Pavelcu (la Universitatea din Iași) și Ursula Șchiopu (la Universitatea din București) au avut contribuții valoroase teoretice și practice în domeniul creatologiei. Realizări numeroase în domeniu, însemnate atât din punct de vedere teoretic cât și practic-aplicativ, au adus și M. Bejat, Mihaela Roco, Ana Stoica Constantin, Mariana Caluschi, Anca Munteanu, I. Moraru, Gh. Neacșu, S. Marcus, Aurora Perju-Liiceanu, I. Nestor, P. Constantinescu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
geniului, a omului care aduce schimbări radicale, revoluționare într-un domeniu și a cărui personalitate se impune de-a lungul mai multor generații. Exemple de personalități înaltcreative: Einstein, Picasso, Freud. Această ierarhizare este cea mai des citată în lucrările de creatologie. În anul 1999, J.R. Sternberg a propus o nouă perspectivă asupra nivelurilor creativității, în ceea ce el a numit „modelul propulsiei pentru tipurile de contribuții creative”. Este o clasificare descriptivă a opt tipuri de produse creative, în funcție de contribuția lor la dezvoltarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
S. Freud spunea: , adică în inconștient. Creatorul psihanalizei sugera faptul că actul creației se desfășoară sub regia inconștientului. Anca Munteanu scria: Această frumoasă metaforă poetică dezvăluie adeziunea cercetătoarei la implicarea fenomenelor abisale în creativitate. În mod incontestabil, este lăudabilă deschiderea creatologiei spre factorii abisali, cu toate că experimentarea, și cu atât mai mult, constituirea unei teorii științifice solide în această zonă este dificilă. Este știut, din atâtea cazuri relatate (H. Poincare, R. Descartes, D. Mendeleev, N. Tesla, R. Wagner, L. Blaga, etc.), că
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vârste mici, până la 9 ani, creativitatea fetițelor este mai ridicată decât a băieților. Care este explicația cotiturii care apare după vârsta adolescenței? Pentru a fi imparțial, am ales argumentele a două persoane de sex feminin, de fapt nume sonore în creatologia românească: Anca Munteanu de la Univesitatea de Vest din Timișoara și Ana Stoica Constantin de la Universitatea A.I.Cuza din Iași. Concluziile lor se situează pe poziții ușor diferite, datorate poziției feministe - a primeia, respectiv argumentării legate de particularitățile fizice și psihice
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
învățată prin înțelegere, iar elevul sau studentul să poată formula concluzii personale legate de cele învățate. Este necesară introducerea unui curs de creativitate, atât în liceu, cât mai ales în facultate. Acest curs va iniția elevii sau studenții în alfabetul creatologiei, va testa potențialele lor creative, le va oferi metode de stimulare a creativității și-i va antrena în exerciții aplicative cu destinație expresă în domeniul pentru care se pregătesc. În paralel cu acest curs este foarte util de a se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
importanța cunoașterii domeniului: [35] Așadar, se poate concluziona faptul că reușita în creație este dată de cunoașterea profundă a domeniului ales. Atunci se naște întrebarea: au avut dreptate Eduard De Bono și Arthur Koestler și de partea lor, mulți alți creatologi contemporani când au afirmat că prea multă cunoaștere frânează creativitatea, sau este justă concluzia că stăpânirea domeniului potențează creativitatea? Răspunsul se cere nuanțat. Cunoașterea profundă a domeniului conduce de cele mai multe ori la consolidarea gândirii logice, disciplinate, cu rezultate necreative. Persoanele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
așeza în centrul semicercului, fiind perceput în mod egal de fiecare membru. O problemă organizatorică foarte importantă pentru creativitate o constituie antrenamentul grupului creativ. În cadrul unei ședințe de antrenament se vor parcurge următorii pași: * se vor prezenta noțiuni fundamentale de creatologie (teoretice și metodologice); * se vor seminariza cunoștințele predate; * se vor exersa diverse tehnici de stimulare a creativității; * participanții vor fi informați cu privire la rezultatele obținute la probele anterioare administrate. Prin experimentarea acestui antrenament al grupurilor creative în intreprinderi industriale (M. Roco
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de astăzi. Ca justificare imediată, reacțiile în fața unei situații neprevăzute diferă de la omul de astăzi la cel din evul mediu sau din antichitate. Modul de viață și solicitările diferite de zi cu zi ne imprimă o altă structură psihică. În creatologie suntem obișnuiți să aducem exemple de mari creatori care au trăit în vechime și să extrapolăm rezultate stabilite pentru ei la omul de azi. Poate este valabil de multe ori, dar nu întotdeauna. Revenind la aspectele tratate în prezenta lucrare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
În plan individual și microsocial prin rezolvarea de probleme. Roco Mihaela menționează că S. Gollan a stabilit 4 tipuri de criterii În aprecierea creativității: 1) performanța creatoare caracterizată prin eficiență, utilitate, noutate, și originalitate; 2) 21 Munteanu A., Incursiuni În creatologie . Timișoara, Editura Augusta, 1994, p.35. 22 Cristea S., Dicționar de pedagogie, Chișinău - București, Grupul Editorial Litera, 2000. p.72. 23 Cosmovici A., Cozma T., Crețu C. et al. Psihopedagogie .Iași, Editura Spiru Haret, 1995. p.318. 24 165. Șchiopu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În plan individual și microsocial prin rezolvarea de probleme. Roco Mihaela menționează că S. Gollan a stabilit 4 tipuri de criterii În aprecierea creativității: 1) performanța creatoare caracterizată prin eficiență, utilitate, noutate, și originalitate; 2) 21 Munteanu A., Incursiuni În creatologie . Timișoara, Editura Augusta, 1994, p.35. 22 Cristea S., Dicționar de pedagogie, Chișinău - București, Grupul Editorial Litera, 2000. p.72. 23 Cosmovici A., Cozma T., Crețu C. et al. Psihopedagogie .Iași, Editura Spiru Haret, 1995. p.318. 24 165. Șchiopu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
for the community of practitioners) http://www.iln best.org/upload/File/km handbook eng.pdf; Igor Munteanu Veaceslav Ioniță, Managementul Cunoștințelor (Un ghid pentru comunitățile de practicieni), http://www.iln best.org/upload/ File/km handbook ro.pdf. 92. Munteanu, A. Incursiune În creatologie, Editura Augusta, Timișoara, 1994. 93. Nica Panaite Managementul calității și ierarhizarea universităților românești, București, Editura Paideia, 2000. 94. Nica Panaite Managementul și strategia științei În Întreprinderea competitivă, Iași, Editura Moldova, 1990. 95. Nica Panaite, Maxim Emil Conducerea unităților economice. Studii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
guidebook for the community of practitioners) http://www.iln best.org/upload/File/km handbook eng.pdf; Igor Munteanu Veaceslav Ioniță, Managementul Cunoștințelor (Un ghid pentru comunitățile de practicieni), http://www.iln-best.org/upload/ File/km handbook ro.pdf. 92. Munteanu, A. Incursiune În creatologie, Editura Augusta, Timișoara, 1994. 93. Nica Panaite Managementul calității și ierarhizarea universităților românești, București, Editura Paideia, 2000. 94. Nica Panaite Managementul și strategia științei În Întreprinderea competitivă, Iași, Editura Moldova, 1990. 95. Nica Panaite, Maxim Emil Conducerea unităților economice. Studii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sau produsele noi apar într-o cultură și se înrădăcinează în ea (Gruber, 1988; Harrington, 1990). Magyari-Beck (1988) a mers până la a sugera că, datorită complexității ei, creativitatea are nevoie, pentru a putea fi cunoscută deplin, de o nouă disciplină, „creatologia”. Abordarea bazată pe sisteme pe care o prezentăm aici a fost descrisă anterior și aplicată la exemple istorice și anecdotice, precum și la informațiile acumulate pentru a lămuri diferite probleme (Csikszentmihalyi, 1988b, 1990, 1996; Csikszentmihalyi, Rathunde și Whalen, 1993; Csikszentmihalyi și
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lucrări.” (D.Sălăvăstru, 2004, p. 97). În ciuda numărului mare de lucrări nu se poate vorbi de un consens în definirea acesteia. Fiecare autor pune accent în definirea creativității pe o anumită dimensiune. Iată câteva definiții preluate din lucrarea „Incursiuni în creatologie”, A. Munteanu, 1994, p. 309, care ilustrează acest lucru: „ Creativitatea este capacitatea de a modela experiență în forme noi și diferite, capacitatea de a percepe mediul în mod plastic și de a comunica altora experiență unică rezultată. „ ( J. A.Taylor
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]