40 matches
-
la Facultatea de Sociologie și Psihologie, catedra de psihologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, unde, de câteva săptămâni, ocupă și funcția de decan. Este autor și coautor al volumelor: „Cunoașterea elevului“ (1978), „Prolegomene la știința educației“ (1992), „Incursiuni în creatologie“ (1994), „Co-pilăria - fundament al personalității“ (1997), „Stadiile dezvoltării infantile“ (1997), „Un început care se numește Freud“, „Neopsihanaliza“ (1998), „Psihologia copilului și a adolescentului“ (1998), „Psihologia astăzi“ (vol. I, II, III, 2000, 2001, 2003), „Experiența Atlantis - din jurnalul unui grup creativ
Agenda2004-14-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282249_a_283578]
-
of Melancholic Angels "ARITHEA": https://web.facebook.com/constantin.sandumilea/media set?set=a.1050987848266348.100000654270833&type=3 * * * TRAIAN-DINOREL D. STĂNCIULESCU este profesor dr. la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași, Facultatea de Filosofie, coordonator de doctorat specializat în semiotica și creatologie, cercetător științific abilitat în domeniul biofotonicii, membru a numeroase instituții profesionale din țară și străinătate, scriitor - (co)autor a circa 40 de volume - si inventator în domeniul optimizării umane, fondator al Academiei Luminii Vii "ARITHEA". Dr. TRAIAN-DINOREL D. STĂNCIULESCU is
UNIND CERUL ŞI PĂMÂNTUL, ARIPĂ DE ÎNGER...UN ARTICOL DE TRAIAN-DINOREL STĂNCIULESCU, DESPRE NESFÂRŞIREA COLOANEI LUI BRÂNCUŞI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360439_a_361768]
-
și studii în volume și reviste de specialitate din țară și străinătate, și a semnat peste 20 de cărți de știință și artă, printre care O cale a rațiunii către Dumnezeu? (1990); Viața înaintea vieții? (1991); Performantica (1996); Tratat de creatologie (1998); Introducere în filozofia creației umane (1999): Metamorfozele luminii: Biofotonica, știință a complexității (două volume (2001); Introducere în teoria “laserilor biofotonci” (două volume,2001); Fundamentele biofotonicii ale conștiinței (volumul 3, 2003); Terapia prin lumină, Semiotica iubirii, Duhovnicul de taină, Vestimentație
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360394_a_361723]
-
hermeneutica formelor simbolice, filosofia creației și comunicare persuasivă etc. Este director științific (CP I) al Institutului Național de Inventică Iași și profesor asociat la Universitatea AKAMAI (SUA) în domeniul medicinei integrative. Coordonează lucrări de doctorat în domeniul semioticii și al creatologiei. Este președinte al AROSS (Asociația Română de Studii Semiotice), membru al AOȘR (Academia Oamenilor de Știință din România), președinte al Fundației Academice "Ștefan Odobleja", vicepreședinte al ANATECOR (Asociația Națională pentru Terapii Complementare din România), director al SC Biophotonic Synergy Design
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
de cercetare științifică. A semnat circa 40 de cărți spiritual-umaniste și cărți de știință în calitate de autor sau coautor, printre care: O cale a rațiunii către Dumnezeu? (1990); Viața înaintea vieții? (1991); Miturile creației: lecturi semiotice (1995); Performantica (1996); Tratat de creatologie (1998); Introducere în filozofia creației umane (1999); Metamorfozele luminii. Biofotonica, știință a complexității (volumul 1 / 2001); Introducere în teoria „laserilor biologici” (volumul 2 / 2001); Fundamentele biofotonice ale conștiinței (volumul 3- 2002); Terapia prin lumină (2003); Signs of light (2003); Semiotics
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
des) cântat (2014); Trăire și sens (20015); Împreună, Cerul și Pământul (2015). Învățătorul de fluturi (2015); Jurnalul viselor lucide (2015). A fost distins cu: Medalia de Aur “Henri Coandă”, conferită de Societatea Inventatorilor din România pentru cercetare științifică în domeniul creatologiei (1996); Premiul “Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române (1997), acordat pentru lucrarea „Miturile creației”; Medalia jubiliară a Universității de Medicină „Gr. T. Popa” Iași (1999); Medalia de aur a Academiei Regale pentru Terapii Complementare din Sri-Lanka, oferită pentru volumul „Signs of light
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
etapă de așteptare care necesită suspendarea criticii și detașarea temporară de problemă; * iluminarea - momentul central al creației; * verificarea - structurarea variantei finale a creației. Punctul de vedere, exprimat la nivelul anilor 80, a fost îmbunătățit recent într-un excelent tratat de creatologie realizat de Traian Stănciulescu, Vitalie Belous și Ion Moraru. Nuanțând cercetările anterioare, autorii au identificat cinci etape ale procesului creativ: acumularea și comprehensiunea informației (colectarea informației și sisematizarea ei într-un plan preliminar), asocierea și combinarea datelor, analiza critică, etapa
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
membrii grupului pot comunica; 2. Varianta închisă (de dată mai recentă) - fără a comunica între ei, elevii caută soluții personale și le prezintă în scris coordonatorului grupului. Principii generale Principiile generale ale brainstorming-ului au fost formulate în Tratatul de creatologie de Traian Stănciulescu, Vitalie Belous și Ion Moraru în forma amânării criticii și autocriticii și asigurării calității prin cantitate. Principiul amânării criticii și autocriticii sau al evaluării amânate este centrat pe ideea osborniană a imposibilității realizării creației și criticii în
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
sau produsele noi apar într-o cultură și se înrădăcinează în ea (Gruber, 1988; Harrington, 1990). Magyari-Beck (1988) a mers până la a sugera că, datorită complexității ei, creativitatea are nevoie, pentru a putea fi cunoscută deplin, de o nouă disciplină, „creatologia”. Abordarea bazată pe sisteme pe care o prezentăm aici a fost descrisă anterior și aplicată la exemple istorice și anecdotice, precum și la informațiile acumulate pentru a lămuri diferite probleme (Csikszentmihalyi, 1988b, 1990, 1996; Csikszentmihalyi, Rathunde și Whalen, 1993; Csikszentmihalyi și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
annuel, Canadian Association for the Study of Adult Education, University of Calgary, 1988 MOULIN, RAYMONDE (coordonator), Sociologie de l'art, L'Harmattan, Paris, 1999 MOULIN, RAYMONDE, L' artiste, l'institution et le marché, Flammarion, Paris, 1997 MUNTEAN, ANCA, Incursiuni în creatologie, Ed. Augusta, Timișoara, 1994 MUREȘAN, P., Culoarea în viața noastră, Ed. Ceres, București, 1987 NECULA, MARCEL, Rezultatele anchetei psihosociologice desfășurate la Muzeul Tehnicii Populare în CIBINIUM, Sibiu, 1974-1978 NECULA, VIORICA, "Muzeul american în aer liber. Probleme de educație a tineretului
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
teologie, filosofie au contribuit la întărirea prestigiului țării când s-au comparat în competiții internaționale realizate cu fair play. Asemenea procese de creație sunt închinate ascensiunilor omului. În anii 1990 am prezentat în (10 a, b) știința și arta creației (creatologia) și inventica ca un parcurs "codisciplinar" consacrat producerii de "mijloace" cu tot mai reduse "devianțe" prevenite de americanul R. Merton. Aceasta ar putea conduce la conceperea creației ca gândire a originii, a începutului, a principiului din care derivă originea, inclusiv
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
creație, în scopul dobândirii unui tonus psihologic tonic și constructiv. Terapia cognitivă urmând să corecteze erorile de gândire, precum și înlocuirea lor cu interpretări mai flexibile și mai funcționale, constituie o modalitate mai privilegiată de psihoterapie ce se poate adapta uzanțelor creatologiei. Astfel, terapia cognitivă atrage atenția asupra faptului că evenimentele neplăcute au efecte nefaste asupra individului, pentru că ele sunt interpretate distorsionat, distorsiuni care pot fi de mai multe feluri: - față de sine: când are loc un deficit de autoevaluare, individul considerându-se
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Academia de Cibernetică Generală „ștefan Odobleja“. Apare traducerea în limba română a capodoperei sale. Se formează centre consonantiste la Iași, Timișoara, Turnu Severin, Craiova, București, Cluj. Apar studii, articole, comunicări, interpretări și sugestii aplicative ale ideilor consonantiste, inclusiv în management, creatologie, viața socială, ecologie etc., etc., dar conceptul de cibernetică intrat în circuitul universal cu cel de feed-back duce peste tot numele celui venit din urmă: Norbert Wiener. Iată de ce afirmația noastră că românii au dotația comprimării timpului și a sincronizării
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
2000), Teaching skills in further and adult education, Thomson Learning, Londra. Mitrofan, I.; Ciupercă, C. (1997), Psihologia relațiilor dintre sex: mutații și alternative, Editura Alternative, București. Mucchielli, R. (1974), Psychologie de la vie conjugale, E.S.F., Paris. Munteanu, A. (1994), Incursiuni în creatologie, Editura Augusta, Timișoara. Munteanu, A. (2004), Psihologia vârstelor adulte și ale senectuții, Editura Eurobit, Timișoara. Myers, R. (2000), Protejați-vă inima!, Editura Trei, București. Neugarten, B. (ed.) (1979), Middle Age and Aging, University of Chicago Press, Chicago. Ornstein, R.; Sobel
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2000), Teaching skills in further and adult education, Thomson Learning, Londra. Mitrofan, I.; Ciupercă, C. (1997), Psihologia relațiilor dintre sex: mutații și alternative, Editura Alternative, București. Mucchielli, R. (1974), Psychologie de la vie conjugale, E.S.F., Paris. Munteanu, A. (1994), Incursiuni în creatologie, Editura Augusta, Timișoara. Munteanu, A. (2004), Psihologia vârstelor adulte și ale senectuții, Editura Eurobit, Timișoara. Myers, R. (2000), Protejați-vă inima!, Editura Trei, București. Neugarten, B. (ed.) (1979), Middle Age and Aging, University of Chicago Press, Chicago. Ornstein, R.; Sobel
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că deși am fost pregătiți pentru creativitate, pentru a acționa creativ când situația ne-a cerut-o nu am făcut față; tranziția prelungindu-se nefiresc de mult. Considerăm pe baza experienței acumulate În timp și de alți specialiști din domeniul creatologiei că pregătirea și formarea continuă prin creativitate race individul capabil și pregătit să acționeze creativ atât În domeniul profesional cât și social, politic, familial etc. Ca model al formării prin creativitate noi am elaborat și utilizăm modelul creativ Brâncușian. Ideea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
managerială). A fi „clarvăzători” și „magicieni” presupune formare și antrenament. Este o datorie a Învățamântului preuniversitar, universitar și postuniversitar să Își concentreze eforturile În pregătirea lor. VI. Sensibilitatea la probleme este o Însușire a gândirii creatoare pusă În evidență de creatologi. Ea devine, În contextul societății contemporane, o strategie primară a creativității. Prezența ei În comportamentul consumatorului este cerută de varietatea de servicii, oferte, reclame ce se constituie ca stimuli pentru satisfacerea nevoilor sau pentru crearea de noi trebuințe. Consumatorul trebuie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Fără îndoială că întreg acest efort ar fi inutil dacă nu s-ar produce modificări în câmpul documentelor școlare (planuri de învățământ, programe, manuale), al proiectării și al evaluării. Rolul școlii în destinul creativității e amplu comentat în lucrările de creatologie. Întrebarea care se articulează ca un laitmotiv este dacă procesul instructiv - educativ prestat în școala contemporană servește sau nu cauza creativității. “Din păcate, tonalitatea care predomină în descrierea atmosferei școlare este nu numai sceptică, ci de-a dreptul corosivă” (Anca
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
audierea de expuneri. Stilul perceptiv, ca factor al creativității, desemnează modalitatea de reacție cognitivă la problema de rezolvat: receptare globală, receptare cu puține detalii, receptare cu mai multe detalii și receptare cu foarte multe detalii ( apud Munteanu A, „Incursiuni în creatologie”, Timișoara, Editura Augusta, 1994, p. 47). Pe lângă gândirea intuitivă, „fluidă” (Cattell), „divergentă” (Guillford), mulți autori pun în evidență rolul spiritului de observație, al intuiției care implică actul de a prinde sensul, semnificația sau structura unei probleme fără o sprijinire explicită
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Fără îndoială că întreg acest efort ar fi inutil dacă nu s-ar produce modificări în câmpul documentelor școlare (planuri de învățământ, programe, manuale), al proiectării și al evaluării. Rolul școlii în destinul creativității e amplu comentat în lucrările de creatologie. Întrebarea care se articulează ca un laitmotiv este dacă procesul instructiv - educativ prestat în școala contemporană servește sau nu cauza creativității. “Din păcate, tonalitatea care predomină în descrierea atmosferei școlare este nu numai sceptică, ci de-a dreptul corosivă” (Anca
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
un fenomen de excepție, apanajul oamenilor de geniu. Creșterea interesului pentru explicarea fascinantului fenomen al creativității a condus la elaborarea unui mare număr de definiții, cele mai reprezentative dintre acestea fiind menționate de Anca Munteanu, în lucrarea sa Incursiuni în creatologie (17, pp. 309 314). în 1950, J. L. Moreno (apud R. Chiran, 10) afirmă: . Definiția subliniază o notă esențială a creativității, noutatea absolută pe care trebuie s-o incumbe orice creație, dar a reduce creativitatea numai la noutate înseamnă, pur
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
lucrări.” (D.Sălăvăstru, 2004, p. 97). În ciuda numărului mare de lucrări nu se poate vorbi de un consens în definirea acesteia. Fiecare autor pune accent în definirea creativității pe o anumită dimensiune. Iată câteva definiții preluate din lucrarea „Incursiuni în creatologie”, A. Munteanu, 1994, p. 309, care ilustrează acest lucru: „ Creativitatea este capacitatea de a modela experiență în forme noi și diferite, capacitatea de a percepe mediul în mod plastic și de a comunica altora experiență unică rezultată. „ ( J. A.Taylor
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
de lucru creativ, de care va avea absolută nevoie pentru integrarea în viața socială. 88 Bibliografie 1. „Educația pentru valorile vieții. Curriculum elaborat în școala între proiect și realizare”, C. Gavril, et al, Ed. AȘ’S, 2003. 2. „Incursiuni în creatologie”, Anca Munteanu, Ed „Augusta”, Timișoara, 1994 3. „Creativitatea” - Psihopedagogie, Ana Stoica Constantin, Institutul European , 2004. 4. „Inteligență și creativitate”, Ioan Căpălneanu, Ed. Militară - 1978 5. „Psihanaliza artei și a creativității”, Janine Chassequet - Smirgel (traducere din limba francează - Georgeta Mitreaă, Ed.
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
În plan individual și microsocial prin rezolvarea de probleme. Roco Mihaela menționează că S. Gollan a stabilit 4 tipuri de criterii În aprecierea creativității: 1) performanța creatoare caracterizată prin eficiență, utilitate, noutate, și originalitate; 2) 21 Munteanu A., Incursiuni În creatologie . Timișoara, Editura Augusta, 1994, p.35. 22 Cristea S., Dicționar de pedagogie, Chișinău - București, Grupul Editorial Litera, 2000. p.72. 23 Cosmovici A., Cozma T., Crețu C. et al. Psihopedagogie .Iași, Editura Spiru Haret, 1995. p.318. 24 165. Șchiopu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În plan individual și microsocial prin rezolvarea de probleme. Roco Mihaela menționează că S. Gollan a stabilit 4 tipuri de criterii În aprecierea creativității: 1) performanța creatoare caracterizată prin eficiență, utilitate, noutate, și originalitate; 2) 21 Munteanu A., Incursiuni În creatologie . Timișoara, Editura Augusta, 1994, p.35. 22 Cristea S., Dicționar de pedagogie, Chișinău - București, Grupul Editorial Litera, 2000. p.72. 23 Cosmovici A., Cozma T., Crețu C. et al. Psihopedagogie .Iași, Editura Spiru Haret, 1995. p.318. 24 165. Șchiopu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]