16,921 matches
-
Pavel Șușară Aflat în Israel, ca membru al unei delegații oficiale în care reprezenta mediul de afaceri, Victor Florean a fost întrebat de către un demnitar israelian, în timpul prezentărilor protocolare, dacă are vreo legătură cu muzeul Florean. Răspunzînd că este chiar creatorul și proprietarul acestuia, centrul discuției s-a deplasat rapid spre zona culturală, și o banală întîlnire de afaceri a devenit, firesc, antecamera unui traseu simbolic. Economie și cultură, afaceri și bunuri simbolice, capacitatea de a face bani și disponibilitatea de
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
muncii istovitoare, fizice, ci încetarea oricărei activități creative, inclusiv în domeniul artistic. Renunțînd pentru o zi să mai fie sclavul muncii sale sau al patronilor săi, omul ,îl slujește pe Dumnezeu din toată inima, cunoscînd totala și absoluta autoritate a creatorului asupra persoanei sale și asupra a tot ceea ce el posedă". Spune, în continuare, Alexandru Șafran, ,respectînd cu fidelitate șabatul, chiar atunci cînd lucrează, omul are privilegiul de a se asemui cu Creatorul său: el creează, rămîne stăpîn pe ceea ce a
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
toată inima, cunoscînd totala și absoluta autoritate a creatorului asupra persoanei sale și asupra a tot ceea ce el posedă". Spune, în continuare, Alexandru Șafran, ,respectînd cu fidelitate șabatul, chiar atunci cînd lucrează, omul are privilegiul de a se asemui cu Creatorul său: el creează, rămîne stăpîn pe ceea ce a creat, căci el e stăpînul lui însuși și a(l) instinctului său". Dincolo de această dimensiune spirituală, șabatul este o sărbătoare a unității familiei, care rămîne în casă pe toată durata lui. Weekend
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
îmi apare totuși deficitar. Cum se poate justifica un lapsus în comportarea scriitorului? Nu iau în dezbatere opera pe care o socotesc deasupra contestației. De ce a consumat el însă atâta energie pentru difuzarea și agitația în jurul ei? Și alți mari creatori s-au concentrat asupra autoreclamei, au tânjit după succesul literar. Stăruința depusă fără jenă, până la ridicol, contravine însă delicateții și enormei sensibilități. Cine și-ar fi putut închipui că Proust sau Céline, temperamente atât de diferite, situate la poli opuși
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
Enescu. Cu vioara în mână elevul de odinioară își amintește după 55 de ani. Gândurile lui comprimă timpul parcurs și avansează cea mai actuală opinie: a noastră. ,Muzician universal în sensul complet al termenului... era înainte de toate compozitor, adică un creator și atunci când concepea interpretarea unei opere, a lui sau a altcuiva, pleca de la ambianța lui particulară și de la structura lui generală". enesciene care pot mișca și rezistența opiniei populare la lecturile unui simpozion! Și evident, pe tinerii absolvenți ai Universităților
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
psihologiei și a literaturii? Se câștigă oare dimensiunea estetică a unui text vizionar, fie că e vorba de poezie, fie că e vorba de proză, într-un mod spontan și natural? Noțiunea de ,produs" ca sinonim al viziunii datorate eului creator și factorilor inductivi ar putea fi înlocuită cu aceea de expresie a viziunii, mai potrivită, după părerea mea. Vizionarismul este explorat de Cătălin Ghiță ca o paradigmă, ca un ,pattern" general uman, nu doar ca o categorie estetică. Ambiția cercetătorului
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
inedite, ,încărcate de semnificații", la Transnistria. Pentru a-i pune la respect pe poeții de factură postmodernistă la un moment dat, de exemplu, i-ați cerut lui Emilian Galaicu-Păun, un om viu, în primul rând, înainte de a fi unul dintre creatorii postmoderni basarabeni, ,să coboare și prin tranșee (...) sub gloanțele căzăcești" decât să scrie ceea ce scrie, iar ceva mai încoace l-ați apostrofat, probabil în stilul unei ,elite adevărate": Oprește-te, bădăranule!" în pofida acestor intimidări, literatura postmodernă din Basarabia, apărută în
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
să se afirme (ce-i drept, mai puțin, ba chiar deloc, în Literatura și Arta), fiind publicată în cele mai importante reviste literare de pe ambele maluri ale Prutului și contribuind substanțial la sincronizarea procesului literar românesc. Nici o altă generație de creatori din Moldova de la est de Prut n-a adunat atâtea referințe pozitive în presa culturală românească, câte pot fi contabilizate în dreptul postmoderniștilor basarabeni. Poate nu e relevant acest fapt și, desigur, nici nu reprezintă întotdeauna un criteriu infailibil, dar cinci
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
Studioul din str. Berthelot, a avut o durată de aproape cinci ore! Au revenit - după ani buni - pe afișele bucureștene de concert marile colective simfonice ale țării, orchestrele filarmonicilor din Cluj, Iași, Timișoara. Au fost prezenți și au fost cântați creatori din diaspora. Mă refer, spre exemplu, la maeștrii Aurel Stroe și Lucian Mețianu. Prea puțin față de valoarea creației multora dintre aceștia. Au lipsit creatori importanți precum Horațiu Rădulescu, Corneliu Dan Georgescu sau Costin Cazaban. Persistă, din păcate, în conștient sau
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
simfonice ale țării, orchestrele filarmonicilor din Cluj, Iași, Timișoara. Au fost prezenți și au fost cântați creatori din diaspora. Mă refer, spre exemplu, la maeștrii Aurel Stroe și Lucian Mețianu. Prea puțin față de valoarea creației multora dintre aceștia. Au lipsit creatori importanți precum Horațiu Rădulescu, Corneliu Dan Georgescu sau Costin Cazaban. Persistă, din păcate, în conștient sau în subconștient, dihotomia ,noi, cei de aici, voi, cei de dincolo". Ne-am fi dorit să-i putem audia în concertele Festivalului pe soprana
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
să se considere cetățean al lumii, cei trei pe care i-am menționat au reușit să fie și prin aceasta nu au sărăcit România, dimpotrivă, au îmbogățit-o, i-au conferit cartea de vizită a unei culturi care poate produce creatori, cercetători sau gînditori capabili să se înscrie în marea cultură a umanității. Este o atitudine care poate călăuzi toți intelectualii și scriitorii, acum, la începutul secolului XXI. MS: Dar știți ce se întîmplă la noi: după cincisprezece ani de libertate
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
-a nu este cântată lejer ca un scherzo scarlattian ci aproape violent sau că mirificul final a dobândit, în viziunea lui Oppitz, un plus de dramatism. Oricum, o rostire nobilă și o anumită poezie gravă ne-au asigurat că spiritul creatorului nu a fost trădat. Un alt program de recital de foarte înaltă ținută ne-a demonstrat - judecând după părerile împărțite ale ascultătorilor - că dacă preferi frumusețea glasului în sine, efectul strălucitor, expansivitatea facilă, maniera de a cânta lied a bas-baritonului
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
uitate, cu intenția de a identifica ori sublinia, pe de o parte, locul lor în tabloul general al epocii, iar, pe de alta, inițiative prin care acestea introduc și exersează teme, subiecte, personaje aduse apoi la nivelul capodoperei de marii creatori". Mai exact, calitatea de anticipare, idee urmărită sistematic de N. M., alături de relația clasicism-romantism, de parodic și parodie. Astfel, recitind }iganiada lui I. Budai-Deleanu, în articolul Erudiția veselă (de notat știința titlurilor, mai totdeauna - expresiv-elocvente) ni se atrage atenția asupra
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
totdeauna, în acest adăpost de carne dulce și sânge cald. Strecurat într-o identitate umană furată adevăratului posesor, demonul vine cu puterea lui de a altera și fărâma lumea, distorsionând tiparele divine și maimuțărind, în chip specific, gesturile fondatoare ale Creatorului. Asistăm la un ritual negru, prin care buna alcătuire a universului, vechile rosturi sunt maculate și rostogolite de frenezia distructivă: ,de câte ori inspir cu putere o gură fierbinte mi se lipește de plămâni./ sar prin odăi și mă rostogolesc până adun
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
violoncelistul Dorel Fodoreanu, dezvoltă o excelentă cultură a cântului în ansamblu, li s-a alăturat pianistul Gabriel Tacchino; au prezentat, printre altele, un program pretențios de muzică de secol XX, creații semnate de Myriam Marbe - primul său Cvartet de coarde, creator temeinic, regretat și astăzi, plecat prea devreme dintre noi, de asemenea un cvartet semnat de Philippe Hersant; în mod regretabil acceptând nivelul unei rezistențe profesionale comode, în locul uneia dintre lucrările programului, o lucrare importantă datorată lui Anatol Vieru - Cvartetul cu
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
echipa de filmare. În plus, scopul documentarului este de a înțelege, prin reconstituire, cum au putut parcurge Alexandru și armata sa un traseu de 32.000 de kilometri, nu de a reproduce ,adevărul istoric" , oricum, o ficțiune, fapt de care creatorii documentarului sunt perfect conștienți. Ca să îl citez pe Michael Wood: ,e greu să fixezi personaje în istorie pentru că ele sunt, ca și noi, mereu pe fugă tocmai pentru că le reinventăm tot timpul" . Quod erat demonstradum: un film cu adevărat bun
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
de Luminița Vartolomei), lucrări integral concepute de autor, ca scenariu, regie, coregrafie și colaj muzical (Ceaikovski, Schnittke și Bizet la primul spectacol, Mozart și Berlioz la cel de-al doilea). Pe scara stilului neoclasico-modern, cu infinite trepte, tot atât de multe câți creatori urcă pe ea, fiecare se găsește undeva mai aproape sau mai departe de fundamentul școlii clasice de care se desprinde cu mai multă sau mai puțină îndrăzneală, cu mai multă sau mai puțină fantezie, înțepenind uneori în proiectul uneia dintre
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
poveste în mai multe episoade, puse în valoare de dansuri de ansamblu, cu balerini dispuși simetric pe mai multe rânduri și cu partituri pentru soliste, fie duete, fie solo-uri. La o astfel de schemă scenică - îndrăgită de baletomani - mulți creatori situați pe aceeași linie stilistică au renunțat de câteva decenii. Ne referim la cei pomeniți la începutul acestor rânduri sau la Nacho Duato, ultimul coregraf de mare clasă care ne-a vizitat cu trupa sa, anul trecut. Scenariile lor, care
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
așa cum s-a dovedit la spectacolele bucureștene, vor în continuare povești, dacă sunt spuse cu aplomb. Dar, tocmai datorită scenariilor, cele două spectacole prezentate la București nu s-au situat pe același plan valoric. Lui Boris Eifman îi convine, în calitate de creator, secvențialitatea, succesiunea unor episoade, iar în cadrul acestora succesiunea unor dansuri, în care predomină unghiularitatea și se termină printr-o poză finală, care fixează pentru câteva clipe imaginea. Această secvențialitate s-a potrivit întru totul suitei de momente din Moličre și
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
CULTURAL cu somație publică, deoarece în emisiunea “Jurnal Cultural” difuzată în ziua de 23 martie 2008, în cadrul unei știri privind concertul de gală desfășurat la Ateneul Român, în mod eronat s-a atribuit paternitatea operei “Simfonia Domestică” lui Johann Strauss, creatorul acesteia fiind, în realitate, Richard Strauss. Au fost încălcate astfel normele audiovizuale potrivit cărora, în cadrul emisiunilor cu caracter informativ, radiodifuzorii trebuie să asigure informarea corectă a publicului prin redactarea și prezentarea cu rigoare și acuratețe a știrilor. M-am uitat
S-a făcut dreptate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82872_a_84197]
-
care susține că nu o iubesc, si sunt în camera alăturată, frecând netul. citesc post-urile, si cred că ai observat cum numele tău devine un ‘sign’ pe care lumea îl transformă în veceu/piață publică. îmi place și postura creatorului de blog, unde intervențiile par semi-divine, iar the ‘real contest’ este cum să obții reacții de la tine. e o evoluție fascinantă, și cei care îmi plac sunt ‘durii’, care îți spun de fapt în subtext: dragoș, vreau și eu o
Les années trente, les années folles by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83010_a_84335]
-
care se percepe pe șine drept “conștiința mai bună a neamului”: îngrijorat și sentențios, el ne îngroapă în dihotomii: alege binele de rău cu o precizie oraculara, stabilește baritonal cine va fi iertat și cine nu, sfătuiește, amendează, tranșează. e creatorul tuturor dictatorilor, de dreapta sau de stânga. E marele organizator, marele pedagog, marele vindecător. La limită, e Big Brother, Șeful, Conducătorul. Cel căruia nu-i trece niciodată prin cap că poate greși, că poate fi monstruos, că e nedorit și
Omul fara dileme by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83015_a_84340]
-
tvr-ul. criști, am citit. de acord în mare cu supărările tale. nu și cu cea cu statul în genunchi la ortodocși. pana la urma, e o religie a smereniei. mi se pare firesc că creatură să stea în genunchi în fața creatorului. preoții șunt doar intermediari. nu te prosternezi în fața lor, ci în fața celui pe care ei îl slujesc (și nu, nu e vorba de secu hihihi.te-am văzut înainte de craiun la dales. bănuiesc că nenorocitele astea de convenții sociale te
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
-și cunosc istoria! Asta apropos de comentariul domnului din Moldova... DA, documentarul lui Bucurenci a fost bun și e normal să îi facă propaganada lui Eliade. Dar... De Brâncuși n-a auzit nimeni? Sau voi mai puțin cu arta? Cuvântul “creator” va spune ceva? sau măcar expresia “Limbaj universal”? Ați citit “Jurnalul”? V-a plăcut? Vai, ce chestie! Citiți “Jurnalul lui Jeni Acterian” dacă vă pasionează genul (e muuuuuuuult mai tare) dar abtineti-va să mai spuneți și la alții că
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
și au avut un tiraj mult mai mare (și au fost traduse în mult mai multe limbi) Istoric al religiilor? Da! Așa e! Întru totul de acord! Unul dintre cei mai mari! DA! Dar ISTORIC oameni buni! Nu e un creator. Scrierile lui nu sunt “opere sortite nemuririi”. Doar niște tratate. Un băiețel cuminte cu ochelarii pe nas care învață niște limbi moarte, citea niște texte și le transcria (comenta) din teancul de foi din stanga lui în cel din dreapta! “Când alții
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]