66 matches
-
pe cît de brutal pe atît de acefal: "în viața popoarelor luptătoare, scriitorii au fost și vor rămîne avangarda care deschide bătaia. Scrisul lor e trîmbița fermecată prin care se propagă aspirațiile unui neam. Ei sînt reprezentanții celei mai avansate credinți și din ținuta lor trebuie să se desprindă idealitatea unui popor. Ei sînt apostoli, nu vameși. Ei predică, nu fac tîrg". La fel, în chip salutar, atrage atenția asupra primejdiei reprezentate de amnezia comunitară, care poate ușor deveni o formă
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
alt individ, provenit tot din trei grade de nașteri din flori (IX 290)“, din “al șaptelea fiu nelegiuit (XVII 126, 156), din a noua foachie (fată din flori) (XVII 22)“ (cf. Mușlea, Bârlea). Pamfile afirmă și el că, “după unele credinți, tricoliciul se face dintr-un copil din flori, după altele este copilul unei fete greșită cu un flăcău, născută și dânsa tot astfel, dintr-o mamă zămislită la fel.“ d) Născut din părinți incestuoși. Pricolici se fac din “copii din
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
a celor mai multe din capitolele acestei cercetări..." Prima secțiune a volumului (Pamfile o numește "despărțirea I") e consacrată soartei, ajutorului, norocului și e dedicată ursitoarelor. Și începe așa: "Ursitoarele, numite și Ursitori, Ursători, Ursite, Ursoi, Ursoaice sau Ursoni... sunt, după unele credinți, trei fecioare sau zîne, după altele "șapte muieri" iar după altele nouă femei cari ursesc sau urșesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți în întîia noapte a nașterii, după unele socotințe, în cele trei dintîi nopți de-
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
de alimente a fost asigurată deabea în a doua jumătate a secolului XX, și implicit, cazurile de obezitate au fost relativ rare. În perioada actuală, surplusul de alimente este asigurat, favorizând excesele culinare, dar pe fondul unei scăderi a forței credinții religioase și a lipsei unui efort fizic, cu care omul a fost programat genetic. Rezultatul evident este obezitatea și problemele digestive ocazionate după marile sărbători. Oare și la musulmani există astfel de probleme ? Aparent, pe fondul unei credințe religioase puternice
MÂNCAREA ȘI RELIGIA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380250_a_381579]
-
vital părea să se întunece cu pași repezi, deschidea totuși perspectiva și speranța într-un gând vechi și drag al compozitorului român despre ”menirea sfântă a muzicii” - aceea de a aduce ”dragoste și înfrățire printre cei pe care îi despart credinți și obiceiuri deosebite.” Faptul că, timp de două săptămâni sau mai mult, trăiam și respiram același aer cu artiști legendari pentru noi ca Yehudi Menuhin, Sir John Barbirolli, Claudio Arrau, Arthur Rubinstein, Henryk Szeryng, David Oistrah, Sviatoslav Richter, Zubin Mehta
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
Minciunile lui sînt un fel de miraj..." Și primul miraj, a cărui victimă a căzut odrasla plăpîndă a onorabililor zarzavagii din Delea Vechie, a fost credința că el, Bran Popescu, e un mare artist... Ca o consecință neapărată a acestei credinți, el, de cînd încă a căpătat dreptul să-și puie pe cărțile de vizită titlul onorific de "student în drept", ș-a făcut un cap de artist: părul vîlvoi în dezordine poetică, barba a la Alfred de Musset, gulerul cămășei
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
aici / Nu mai e Iisus? / Negrii bolșevici / Iarăși l-au răpus”. În același spirit mobilizator al credinței sunt scrise mai multe poezii de război, neamintite de anchetatori în rechizitoriu: Transnistria („Sub orice pas i-o urmă a crucii și-a credinții / Și iar iezmele stepei din fața noastră fug”), Albei-Iulii, Rugăciunea răniților, Strofe pentru un cimitir al eroilor, Tristețea umblă-n țară, Dor, Comoara etc. Dintr-un document „strict secret” reprodus într-o aproximativă Carte Albă a Securității. Istorii literare și artistice
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
deloc o joacă, Să fugi de greu s-ajungi-n cloaca Ce-ar fi mai ușoară și-așa facilă, Dar, te-ar duce pe albia senilă... Să fi român.. așa multe doruri, Nu-s un mănunchi, ci mii de stoluri, Melancolii de credinți nestrămutate, Bucurii între zboruri înaripate.. Să fiți români.. ce mare mândrie! Cu ai noștri străbuni, spirit de glie, De familie, prietenie, pură iubire, Inimi ce bat cu fine emoții-n neștire.. Să fi român nu-i ceva insignifiant, Când toți
SĂ FI ROMÂN.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368067_a_369396]
-
ne lase nouă, urmașilor, o țară creștină mare, nesfârtecată, în care noi să trăim demni, respectați de alte popoare. Mergând mai departe în trecutul îndepărtat, de pildă ce au ei oare (acești foști corigenți la istorie și limba română) cu credințea noastră precreștina ? de ce să nu fie nici macar pomenita când se știe și... slavă Domnului ! au mai rămas vestigii pentru a dovedi în mod vizibil, palpabil că dacii aveau o civilizație avansată, care rezultă în primul rând din cunoștințele lor de
DE CE NU ESTE IUBIT EMINESCU DE POLITICIENI CONTEMPORANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363652_a_364981]
-
92 din 02 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului „Iată-l, iată Satan vine/ Răzbătând prin verzi lumine,/ Pe-un fulger strălucitor./ Umbre, stăfii despletite,/ Cucuveici, Iele zburlite,/ Și Rusaliile pocite/ Îl urmează ca un nor./ Voi cu suflete curate/ Cu credinți nestrămutate,/ Oameni buni, femei, copii,/ Voi creștinelor popoare,/ Faceți cruci mântuitoare,/ Căci e noaptea-ngrozitoare,/ Noaptea Sfântului Andrei”. Marele poet român Vasile Alecsandri descrie semnele evidente, care pun în mișcare haosul, culminînd cu Noaptea strigoilor, o noapte de spaimă, cînd
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
curgătoare și mitică, aidoma simbiozei nemaiîntâlnite dintre fizionomia calmă a pustiului galben și modulația vijelioasă a unui fluviu nepotolit. Căci „muzica este un grai izvorât din inimă și menit s-aducă dragoste și-nfrățire printre cei pe care îi despart credinți și obiceiuri deosebite”, spunea același compozitor român în cadrul Discursului de recepție rostit în Ședința Academiei Române, în anul 1933. Iar pentru HARICLEEA DARCLÉE, relația creator-personaj s-a desfășurat continuu cu o forță uimitoare între nelimitele articulării melodico-filozofice a actului de interpretare
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
luate-n seamă Gheaț-ascunsă-n inimi naște, numai, teamă. Frica de-a-mpărți cu cel ce-acum ne cere Teama de-a privi la cei ce plâng de foame. Să nu cumva să pierdem din cele adunate Cu avaria-n suflet, călcăm credinți uitate... Cel ce dăruiește, când nu-i sărbătoare Și ce-l ce-ngrijește când o rană doare, Cel ce simte-n suflet, a Omeniei floare Și s-apleacă-n fața suferinței goale Cel ce știe-n viață cum se mișcă Roata Și
MĂ-NCLIN CU RESPECT ȘI DRAGOSTE DE OM! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374268_a_375597]
-
a căror supremă ambiție este ca să devie căpitani în garda națională. Ambiție hazlie, dar puțin periculoasă. Pe de altă parte nici noi n-am prea confundat pe roșii noștri cu radicalii din Franța. Răi sau buni, acești din urmă au credinți constante, pe când ai noștri au cel mult apucături constante; cei dentîi sânt curajoși la caz de trebuință, ai noștri la primejdie s-ascund în gaură de șarpe; aciia refuză slujbe de la reacție, ai noștri rup mânicile reacționarilor când sânt la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în 1878 la Chișinău, urmărit din nou de poliția țaristă, emigrează în România, stabilindu-se la Tulcea. Se înscrie la Facultatea de Medicină din București în 1886 și își ia doctoratul în 1895, cu lucrarea Contribuțiuni la studiul pediatriei populare. Credinți și obiceiuri relativ la pediatrie la locuitorii din Dobrogea. A fost medic la Sfântu Gheorghe (județul Tulcea), Buftea, Fierbinți și Slănic (în județul Prahova), și a murit, probabil la Slănic, îngrijind, pe timp de război, bolnavii de tifos. C. a avut
CRASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
1917; Primăvara, Arad, 1917; Copiii în război (în colaborare cu A. Melin și Toma Cocișiu), Blaj, 1918; Sub steag străin, București, 1920; Iscariot, Arad, 1925; Homunculus, București, [1925]; Scrieri alese, îngr. Aurel Millea, pref. Mircea Zaciu, București, 1966. Traduceri: Vestitorii credinții. Scrisori ale misionarilor din toate colțurile lumii, I, Blaj, 1911; Lázár Stefan, Floarea Betuliei, Orăștie, 1913. Repere bibliografice: Trivale, Cronici, 95-106; I. Agârbiceanu, Un scriitor ardelean: Al. Ciura, CRE, 1928, 130; Octavian C. Tăslăoanu, Spovedanii, îngr. Gelu Voican, pref. Vasile
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
purta norii, și a se însoți cu demonii și duhuri necurate, care i-ar aduce Cartea Șolomănia numită, și care carte, care ceteaște poate să aibă tot ce doreaște pe această lume” (99). Scris în spirit iluminist, „spre stricarea acestii credinți deșarte”, articolul este important pentru că el conține, se pare pentru prima dată, informații privind atât inițierea solomonarilor („învață 13 școli”, la fel ca în tradițiile sârbești, croate și maghiare), cât și cartea magică a acestora, prezentată ca fiind o piatră-talisman
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ceteaște, poate să aibă tot ce dorește pe această lume”. Este vorba de un articol menționat deja de mine, scris în 1840 de dr. Paul Vasici, al cărui scop declarat era să dezvăluie „ce este [cartea] Șolomănia”, „spre stricarea acestii credinți deșarte” (99). Informațiile ulterioare acestei prime atestări documentare nu sunt prea detaliate în privința formei și conținutului acestei „cărți”. Singurele lucruri pe care le aflăm sunt că solomonarii (mai rar) o „scriu” (în perioada inițierii) și (de regulă) o „citesc”. Dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
figurează ca întemeietori, alături de cei doi, G.T. Kirileanu, D. Mihalache, Leon Mrejeriu, C. Rădulescu-Codin și Șt. St. Tuțescu. În articolul-program, Ținta noastră, se precizează că I.C. vrea să sporească cercetarea creației populare, a „adevăratelor comori de gândire și simțire, de credinți și datini gospodărești, în care se oglindește sufletul și viața neamului nostru”. Mai bine structurată decât „Șezătoarea” de la Fălticeni, revista sistematizează diversele creații populare în rubrici precum „Povești”, „Povestiri și legende”, „Botanică populară”, „Datine și credințe”, „Orații”, „Colinde”, „Plugușoare”, „Cântece
ION CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287574_a_288903]
-
p. 678. 418. Ibidem, loc. cit. 419. Ibidem, vol IV, p. 678. 420. Ibidem, vol. IV, p. 403. 421. Ibidem, vol. IV, p. 677. 422. Dan Horia Mazilu, Lege și fărădelege în lumea românească veche, p. 62. 423. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, ediție îngrijită de Iordan Datcu, București, Editura „Grai și suflet - Cultura națională”, 2003, p. 82. 424. Vezi Gh. Brătescu, Vrăjitoria de-a lungul timpului, București, 1985. 425. Vezi Șarolta Solcan, Femeile..., p. 262; Idem, „Vrăjitori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
după ce pune Întreaga activitate a poetului sub semnul unei nebunii «În germene» care ar fi hotărât atât cursul vieții cât și acela al operei sale, după ce, cu o nerușinare rar Întâlnită, caută să dezmintă mizeria vieții poetului și să Împrăștie credinți În indiferența sa abstractă față de cele lumești, ignorează cu totul bogatul conținut de idei al poeziilor lui Eminescu și se ocupă În mod exclusiv de meșteșugul de versificator al artistului (Ă). Studiul lui Gherea este și un bun exemplu al
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
text avem forme fonetice duble (chiema/ chema), acestea se interpretează pe linia indicelui de evoluție fonetică a limbii. Deci vom transcrie chema. 3.2. Păstrarea particularităților morfologice Se vor conserva formele de plural cu caracter regional: cară (pluralul cuvântului car), credinți, făgăduinți, răchiți, roate (cf. a pune bețe În roate), ruini, suliți, școale, uliți, umilinți etc. Se va păstra genitiv-dativul În -ei: atențiunei, firei, inimei, magistraturei, mărirei, mătușei, nopței etc. În 1902, poetul Ștefan Petică a publicat volumul de versuri Când
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
-n zale de-mpărați și de viteji? Tu te lauzi că Apusul înainte ți s-a pus?... Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus? Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier, A credinții biruință căta orice cavaler. Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul... Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este, Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de pe‐atunci că în mine‐o să pună Suflet prea grav și răsunet prea slab, că adună Abur de vis și de boltă ce‐ar fi să răpună Tropotul lung și mereu al galopului meu. Iată‐ mă azi înarmat cu aceste credinți, Cu îndârjirea păstrată ‐ cuțit între dinți - Dar cu prea multă dorință să vii, să‐ mi alinți. Brună fecioară a păcii adânci și cuminți, Tropotul lung și mereu al galopului meu. ÎNTÂLNIRE CU MAMA Deci iată cartierul de târg moldovenesc În
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mai putea fi acum de‐am reuși în toamna ruginie, la margini de drum, să mai trăim în timpul ce‐a rămas ‐ subtil răgaz ‐ o clipă pentru noi. și apoi să uităm numărul anilor în visări prea târzii... inocente dorințe fantasme, credinți în timp rătăcit... doar lacrimi fierbinți și‐ un vag infinit ca părinți cucernici, cuminți! DE 8 MARTIE Pentru‐a lui mămică Fiul a brodat O batistă mică. Mult s‐ a mai muncit Mult a mai brodat‐o Până‐a izbutit
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
prin imprecație: Privilegiile astea, blestemate să fiți! Confesându-se, artistul își declară imunitatea la ideologiile care l-au traversat: nicio ideologie nu mi-a lăsat vreo igrasie-n suflet / nici un curent nu m-a spulberat de pe cărarea / exacerbat-a bunei credinți. Și toată această demnitate asumată, de-a lungul unei experiențe ontologice notabile, induce apetența pentru definiția poetică: Tăcerea e / Pâine cu coajă de boemă și miez de paradă sau: Fericirea stă pe jos - / o mizerie pe dos. Iar tangențele cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]