419 matches
-
maniera obiettiva la vită come cammino, come destino, che, suo malgrado, deve raggiungere un traguardo paradossale nel suo opposto, la vită stessa colta e interpretată în esistenza, rivela l'antinomia del tempo essere esplicazione del dilemma teologico e immediatamente mistico: credo? În sostanza la fede acquisisce certezza nel momento în cui și è altrettanto șicuri di non poter mai decidere, allo stesso modo di quando și decide nella quotidianità, scelte razionalmente esistenziali, proprio perché Dio è una scelta irrazionalmente esistenziale, e
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a un' idea di comunità legată a un territorio specifico e contraddistinta da caratteristiche condivise da tutti i suoi membri - come la lingua, la storia, le memorie collettive, gli uși, le leggi, le ricorrenze pubbliche, în molti cași anche îl credo religioso. Non può esservi - a tutt'oggi - uno Stato privo di confini: tutto ciò che esso rappresenta e garantisce, nonché le caratteristiche che gli vengono conferite dalla sua Costituzione, hanno senso e validità solo all' interno di uno spazio fisico
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
asupra simbolismului". Mai rețin, din portretul lui Jean Moréas, rolul atribuit lui în dezvoltarea mișcării simboliste. Manifestul său lansat în "Le Figaro", comentat de Anatole France, în "Le Temps", precum și al doilea răspuns al său adresat lui Anatole France, "adevăratul credo al școlii simboliste", insistă cu siguranța informației, Izabela Sadoveanu, frecventatoare asiduă a revistelor "Le Temps", "Le Figaro", "La Revue de Deux Mondes", "Nouvelles littéraires", la curent cu ultimele noutăți editoriale de pe rafturile librăriilor pariziene. Mișcarea ideilor, acumularea de date, spiritul
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
în ordinul ionic. Singurele două cântece corecte din punct de vedere teoretic sunt Crezul și Internaționala, susțineam eu cățărându-mă ca o maimuță, restul nu-i decât șansonetă. Făceam orice. Ne opream, mai urcam un palier, aprindeam o țigară, zbieram credo in unum Deum și sculați voi oropsiți ai vieții. Ajuns în dreptul capitelurilor cu volute, deasupra galeriei superioare, Treize a remarcat: motor ionic! Nec plus ultra. Am lăsat NASA în urmă. Tehnologia americană nu era decât un tigru de hârtie. Noi
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
articol și a-mi face iertat gestul neasemănător mie de acuma o jumătate de veac, te rog să binevoiești a accepta să faci traducerea cărții pe care o scriu acuma, pe englezește, cu titlul (latin, ca al articolului Dtale) Non credo. Dacă preferi să traduci din franțuzește, te voi ruga să binevoiești a traduce următoarea carte, începută de vreun an și întreruptă, intitulată - o să râzi! - Terra incognita. Cu cele mai bune urări, al Dtale Petru Dumitriu.
Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15134_a_16459]
-
gata de luptă, convinși că totul se cuvine pus la punct conform dispoziției lor reformatoare sau doar anxioase. Marin Mincu aparține, vădit, celei de-a doua categorii. Inadaptarea, postura d-sale belicoasă nu sînt doar produsul unei concepții, al unui credo, ci și efectul unui temperament. Mai mult, s-ar zice că acesta îi presează, îi informează conștiința, dirijînd-o în direcția unei funcționalități fățiș personale, reglînd-o pe scara dispoziției egolatre. Prezumăm că stăruința criticului pe "metodă", pedanteria mai curînd ambițios principială
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
pleacă Augustin în definirea scopului catehezei care este credința. În Enchiridion, 8, scrie despre credință că este convictio rerum quae non videntur. Credința ca atare angajează toate facultățile sufletești, în primul rând rațiunea și voința. Sermo XLIII, 7, 9 spune: credo, ut intelligam, pentru că nullus quique credit aliquid, nisi prius cogitaverit credendum („nimeni nu crede ceva dacă nu gândește mai întâi că trebuie crezut” - ideea apare și în De praedestinatione sanctorum, II, 5). Progresul cunoașterii și al credinței este reciproc<footnote
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și autoritatea. Această concluzie i se impune încă din Contra Academicos (III, 20, 43): nulli dubium est, gemino pondere nos impelli ad discendum, auctoritatis atque rationis. Cronologic, credința precedă rațiunii. Pentru a înțelege un lucru, trebuie în prealabil să admitem credo ut intelligam. În mai multe locuri Augustin afirmă întâietatea credinței, la fel ca Ambrozie: De ordine, I, 9, 26: tempore auctoritas, re autem ratio prior est; De Trinitate, VIII, 5, 8: priusquam intelligamus, credere debemus; In Ioannis Evangelium, XL, 9
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și - dincolo de specificitatea biografic-afectivă și ideatică - de sinergie spirituală cu acest creator oltean de zile mari, care Își Începea, cu strictă regularitate, programul diurn cu lucrul la traducerea Bibliei, Între orele 6-9. Am avut atunci și convorbirea televizată, În cadrul emisiunii Credo, coordonata de Titi Dinca, care a avut loc În studioul Televiziunii Române de la Cluj. Titi Dinca și-a desfășurat cu vioiciune și atenție la esențial un variat evantai de Întrebări care ținteau itinerariile istorice și spirituale și viziunile de viitor ale
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
detașat datorită ținutei, exigentei angajamentului și deontologiei profesionale periodicul “Cuvântul Romnesc”, din Hamilton, care s a situat încă de la început în avangardă luptei pentru o Românie liberă democrată și creștină și pentru păstrarea ființei și identității neamului. Acesta a fost credo-ul enunțat de cei care au pus piatră de temelie a ziarului. În paginile “Cuvântului Românesc”, care s-a difuzat timp de trei decenii în peste 25 de țări ale planetei, nume de prestigiu și-au pus semnătură pe articole
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
cortina cade: îi amintim pe Ernani, Gilda, Leonora, Violetta, Boccanegra, Riccardo, Carlo, Aida, Radames, Otello.... Și, în general, uverturile și preludiile instrumentale fixează această atmosferă. Amintim în mod deosebit Otello, lucrare extrem de dramatică, ale cărei prime acorduri sunt extrase din Credo-ul demonic al lui Iago. Credem că linia este directă de la acest opus la Tosca lui Puccini, unde nu se mai poate vorbi de uvertură sau preludiu căci cortina se ridică imediat după primele acorduri care îl evocă la fel de sumbru
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
din Limoges este pus în aplicare un nou procedeu numit Tropul, a cărui importanță istorică este inestimabilă, și constă din plasarea de cuvinte, câte o silabă pe notă, pe lungile vocalize din aleluia, apoi pe toate părțile misei: Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus, Benedictus, Agnus Dei. Cheia Tropului este libertatea formei, el propunând dezvoltări ornamentale ale melodiei rituale (aliluia), intercalând între textele oficiale (ale tradiției paleocreștine) texte noi împreună cu melodia corespunzătoare. Astfel, tropul va deveni cu timpul, datorită inventării textului (trop logogeu
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
mai ales în creația de Cantate și Pasiuni, genuri înrudite cu Oratoriul (ca structură și ca formație interpretativă), singura deosebire impunând-o natura textului (cu bază evanghelică în al doilea caz). Locul cantatei în liturghie era între citirea Evangheliei și Credo, înaintea predicii. Un alt tip de cantată dezvoltat în secolul al XVII-lea este cantata evanghelică, bazată pe texte evanghelice și alte fragmente biblice, cu arii și linii melodice împrumutate din coral. După anul 1700 cantata era strâns legată de
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
membrii echipei au preferințe politice, le țin pentru ei. Nu avem niciun fel de emisiune cu caracter politic și nici “știrile de senzație” nu ne interesează. Sunt destule alte posturi de televiziune, radio și ziare care și-au făcut un „credo” din scandaluri de tot felul. Noi dorim să creăm o punte de legătură între românii care, dintr-un motiv sau altul au părăsit țara, dar se simt în continuare romani. Pe noi cei de la radio ProDiaspora ne interesează mai degrabă
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
că această misă nu este lungă, știut fiind faptul că Arhiepiscopul își manifestase dorința ca acest tip de lucrări să nu dureze mai mult de 45 de minute. Mozart a renunțat, în acest caz la obișnuitele fugi finale din părțile Credo și Gloria, obicei la care a revenit imediat după ce și-a dat demisia din slujba de muzician al Arhiepiscopului Colloredo. Este de menționat că partitura nu conține discurs muzical pentru compartimentul violă, o tradiție curioasă pentru bisericile din Salzburg din
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/94005_a_95297]
-
1698 din 25 august 2015 Toate Articolele Autorului Ca instituții publice, Biblioteca Municipală „Petru Maior" din Reghin și primăria Municipiului Reghin, reprezentată de ec. Maria Precup (primar), ne simțim onorate să fim coorganizatori ai concursului de creație literară (poezie religioasă) CREDO, concurs organizat de 15 ani de Nicolae Băciuț director al Direcției pentru Cultură Mureș. Festivitatea de premiere a celei de-a XV-a ediții a avut loc în cadrul Proiectului cultural - educativ - științific și de divertisment, pus sub genericul Tabăra Baladele
POEZIA RELIGIOASĂ ÎN FESTIVAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380716_a_382045]
-
pentru a treia oară aici. De asemenea, mulțumim Primăriei comunei Ibănești, d-lui primar Dumitru Dan Vasile, pentru parteneriatul fructuos și avantajos, și, nu în ultimul rând, părintelui Arsenie, starețul Mănăstirii Lăpușna, în spațiile căreia s-au derulat momentele Concursului „Credo". FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE RELIGIOASĂ „CREDO" - Ediția a XV-a, Lăpușna 2015 - PREMII I. Grupaje-manuscris Marele Premiu: Marin Ifrim, Buzău Premiul I: Mariana Eftimie Kabbout, Galați; Mircea Dorin Istrate, Târgu-Mureș; George Bădărău, Iași; Premiul II: Mariana Bendou, Onești, jud. Bacău, Olguța
POEZIA RELIGIOASĂ ÎN FESTIVAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380716_a_382045]
-
De asemenea, mulțumim Primăriei comunei Ibănești, d-lui primar Dumitru Dan Vasile, pentru parteneriatul fructuos și avantajos, și, nu în ultimul rând, părintelui Arsenie, starețul Mănăstirii Lăpușna, în spațiile căreia s-au derulat momentele Concursului „Credo". FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE RELIGIOASĂ „CREDO" - Ediția a XV-a, Lăpușna 2015 - PREMII I. Grupaje-manuscris Marele Premiu: Marin Ifrim, Buzău Premiul I: Mariana Eftimie Kabbout, Galați; Mircea Dorin Istrate, Târgu-Mureș; George Bădărău, Iași; Premiul II: Mariana Bendou, Onești, jud. Bacău, Olguța Luncașu Trifan, Iași; Camelia Cristea
POEZIA RELIGIOASĂ ÎN FESTIVAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380716_a_382045]
-
Ceea ce încerc să scot în valoare este că acele concepte ce formează stratul adînc al ofertei pe care v-o propune A fost sau n-a fost? sînt îndelung tratate în lucrări academice de filosofie a istoriei și formează chiar Credo-ul unui curent existent și în teoria literară. "Istoria este în timp ce se întîmplă și rămîne un caleidoscop de perspective și de adevăruri", zice regizorul și scenaristul, la același diapazon cu teoreticienii, negînd ideea unui adevăr istoric. Sînt concepte extrem de abstracte
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]
-
din Simfonia nr. 2 a compozitorului austriac. footnote>, Music for a Magic Theater (1965) de George Rochberg, Hymnen (1966-1967) de Karlheinz Stockhausen, Baroque Variations (1967) de Lukas Foss, November Steps (1967) de Toru Takemitsu, Ludwig Van (1968) de Mauricio Kagel, Credo (1968) de Arvo Pärt, Requiem (1968) de Berndt Aloysius Zimmermann, Sinfonia (1968-1969) și Opera (1970) de Luciano Berio, Sonata nr. 2 pentru vioară și pian (Quasi una Sonata) (1968) și Simfonia nr. 1(1968-1972) de Alfred Schnittke, operă Votre Faust
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
vocal-simfonice, printre care Te Deum de A. Bruckner, Missa în La major de C. Frank, Te Deum de Marc-Antoine Charpentier, Missa în Re major de A. Dvorak, Stabat mater de Fr. Schubert, Oratoriul de Paști de J. S. Bach, Missa „Credo“ de W.A. Mozart, Oratoriul „Christos pe Muntele Măslinilor“ de Ludwig van Beethoven etc. Începând din 1993, Walter Kindl este conferențiar, apoi profesor la Facultatea de Muzică a Universității de Vest. Doctoratul în muzică l-a obținut la Universitatea din
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
Haydn folosește în orchestră și viola, deși la prima misa compusă de el preferă doar distribuția trio-ului bisericesc vienez. Introducerea duetelor pentru două soprane reprezintă o particularitate importantă a acestei opere. Magistralele fugi pentru cor de la sfârșitul lui Gloria, Credo și Dona nobis pacem vorbesc ele însele despre talent și educația solidă în domeniul compoziției a tânărului compozitor. Fiecare frază este divizată în mai multe fragmente, iar ideea muzicală a fiecăreia este de o factură nouă, însă fără ca ea să
Agenda2004-36-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282829_a_284158]
-
fel, tălmăcirea ei este o confesiune spectaculara a celui care îi instalează statura în corp sonor. Solemnitatea incarnata acum în structura globală a fost impetuoasa, vehemență, patetica. Blocuri sonore ("Gloria") opuse în contraste dure, confruntări de caractere subsumate proporțiilor vaste (Credo). Sonoritate foarte puternică, tempouri strict susținute (articularea fugilor "În Gloria dei Patris", "În vitam venturi saeculi", Prestoul fugat din "Osanna"). Dacă cineva s-ar fi îndoit de credință lui Beethoven, el ar înțelege cât de adâncă îi era pioșenia ascultând
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
cu un discurs vesel și optimist, care ne face atât de bine, încât ar trebui rambursat de Asigurările de sănătate. Spre deosebire de antidepresive, el funcționează din prima. Ultima carte a romancierului, Ca un cântec de speranță, este în același timp un credo, o mică bijuterie filosofică și un manual care ne învață să ne simțim bine. Jean d’Ormesson celebrează viața «ca fiind mai puțin decât nimic și totodată totul pentru noi» și cântă «frumusețea lumii noastre fragile, trecătoare, schimbătoare, singura noastră
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2479_a_3804]
-
lui Petru Dumitriu. Nu o carte de ficțiune, ci un „studiu” (în caracterizarea autorului), un „testament spiritual”. Povestea editării acestei dactilograme e, în sine romanescă (Marta Petreu o dezvoltă exemplar în cea de-a doua prefață care însoțește acest Non credo, oro). În cele din urmă acum, la mijlocul lui 2014, aventura inedită se încheie, odată cu publicarea, în traducere, la Editura Polirom. Fără îndoială, volumul constituie ceea ce se cheamă un eveniment. Despre existența acestui manuscris nu s-a știut nimic. Ceea ce, vrând-nevrând
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]