165 matches
-
umbrele și prindem apa în buric; fiecare își zidește din ore casa sa, fiecare își înalță din vreme prisaca sa și-și culege mierea sa, ținem timpul în burduf ca să ne stîrnească focul. Așa cum în pungă sunt amestecați ducații cu creițarii, ca oile albe și negre, așa și în zidirile noastre marmura albă și neagră stau amestecate. Și vai și amar de cel căruia arama din pungă i-a înghițit aurul, ori nopțile i-au mîncat zilele. Va zidi pe nevreme
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
fi fost printre cei vii, încît dragostea s-ar fi dus în vînt depășind prinosul țintei sale. Plecarea lui Leandru arătă astfel. Știa să cînte la santură și lumea, deseori, mulțumită de cîntările lui de la petreceri, arunca în instrument ceva creițari de aramă. Într-o așezare de pe firul Savei trăiau pe atunci patru bătrîni chirigii-tîrgoveți faimoși prin cîntările lor la santură. Se întîmplă ca unul din ei să se îmbolnăvească pe drum, așa încît al patrulea din formație le era lipsă
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
la Eugen Simion sau Gabriela Melinescu, de pildă), obiectul jurnalului de călătorie încetează să mai fie confruntarea dintre culturi, ci aceea dintre imaginile prefabricate ale diaristului și realitățile trăite. Turistul contemporan nu se mai întreabă, asemenea lui Aurel Vlaicu, câți creițari va fi costat "drăcovenia" ceea de Luvru, ci revede ilustrata sau recitește pasajul cu pricina pentru a-și verifica informațiile pe teren. La fel se petrec lucrurile în Jurnal-ul elevețian al Ioanei Bot, care consemnează trecerea chinuitoare a nouă
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
minunat descrisă în Amintirile lui Cosma. Exact la 1 martie s-a fondat Reuniunea, de către 59 de oameni onești. Citeau «Albina» și «Priculiciul», periodice tipărite la Budapesta. Plăteau 5 florini pentru o lojă la parter la teatru și 60 de creițari la cucurigu. Erau 3 400 de români, iar banii lor veneau mai ales din agricultură, din comerțul cu grâne. Bega era navigabilă. Se vindeau în târgurile timișorene 75 000 de cai pe an și pe jumătate atât vite. Tot în
Agenda2003-37-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281464_a_282793]
-
și faptul că intrarea s-a făcut deja pe bază de bilete“ - își amintea Iosif Dudas în 1971. În primele cinci rânduri ale tribunei mari, biletul de intrare costa un florin, iar pentru celelalte rânduri și tribuna mică, 50 de creițari. Locurile pe scaunele nenumerotate se plăteau cu 30 de creițari, iar cele în picioare cu 10 creițari. În loje, privilegiații putea lua loc pentru șase florini. În rândul spectatorilor, alături de alte oficialități ale vieții publice, se afla chiar doctorul Carol
Agenda2004-26-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282569_a_283898]
-
de bilete“ - își amintea Iosif Dudas în 1971. În primele cinci rânduri ale tribunei mari, biletul de intrare costa un florin, iar pentru celelalte rânduri și tribuna mică, 50 de creițari. Locurile pe scaunele nenumerotate se plăteau cu 30 de creițari, iar cele în picioare cu 10 creițari. În loje, privilegiații putea lua loc pentru șase florini. În rândul spectatorilor, alături de alte oficialități ale vieții publice, se afla chiar doctorul Carol Telbisz, ilustrul primar al orașului. Cu porțile în spate Trebuie
Agenda2004-26-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282569_a_283898]
-
1971. În primele cinci rânduri ale tribunei mari, biletul de intrare costa un florin, iar pentru celelalte rânduri și tribuna mică, 50 de creițari. Locurile pe scaunele nenumerotate se plăteau cu 30 de creițari, iar cele în picioare cu 10 creițari. În loje, privilegiații putea lua loc pentru șase florini. În rândul spectatorilor, alături de alte oficialități ale vieții publice, se afla chiar doctorul Carol Telbisz, ilustrul primar al orașului. Cu porțile în spate Trebuie spus că, la Timișoara, puteau fi văzuți
Agenda2004-26-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282569_a_283898]
-
vrăjitorie și arestată, însă nu se vor găsi probe pentru condamnarea ei. Șase tâlhari vor evada pe 8 septembrie 1747 din închisoarea timișoreană, vor ajunge noaptea la Satchinez, acolo îl vor jefui pe jude și vor lua alți 100 de creițari și produse de la locuitori. În 1750, Piccoly, șeful aceleiași închisori, trebuia să raporteze săptămânal numărul și starea arestaților. Josif al II-lea va face o vizită la Timișoara sub numele de contele Falkenstein, în 14-17 mai 1767 și va constata
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
mama și pentru ea și pentru copii. Păcat ar fi sa rămîie ceva pe mine". Că precupeața e întrepridă. Face de toate. E și podăreasa la apă unui rîu, ia în antrepriza tăierea unei păduri, da bani cu dobîndă, adunînd creițar lîngă creițar, florin lîngă florin. Nu numai pentru ea. Dar, cu deosebire, pentru copii. Economiile, care se tot adună, le ține în trei ciorapi (pentru ea și cei doi copii), cu gîndul la viitor. Deși are bani, zgîrcita, nu dă
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
pentru ea și pentru copii. Păcat ar fi sa rămîie ceva pe mine". Că precupeața e întrepridă. Face de toate. E și podăreasa la apă unui rîu, ia în antrepriza tăierea unei păduri, da bani cu dobîndă, adunînd creițar lîngă creițar, florin lîngă florin. Nu numai pentru ea. Dar, cu deosebire, pentru copii. Economiile, care se tot adună, le ține în trei ciorapi (pentru ea și cei doi copii), cu gîndul la viitor. Deși are bani, zgîrcita, nu dă din ei
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
spre Arad, Vârșeț și Orșova, dar și la Lugoj sau Mehadia. Pentru lumea mai săracă, un mijloc de transport din Timișoara spre orașele din jur era Cambiaturul. Cel care voia să călătorească trebuia să plătească un bilet ce valora 17 creițari. Biletul îi dădea pasagerului dreptul la o călătorie de la o stație de poștalion la alta. Primarul din epocă al urbei era Johann N. Preyer, autorul primei monografii dedicate orașului. Scrisă la anul 1853, „Monografia orașului liber crăiesc Timișoara“ atestă că
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
Telpark-ul nu este o inovație de dată recentă. Se notifică astfel că aportul principal la bilanțul financiar al orașului din 1773 era adus de vama pentru vize, drumuri, pavaje și... locuri de parcare, totalizând 1 881 de florini și 26 creițari.
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
a face și alte donații Persoanei Zet în viitor. Gestul donatorului ar trebui să dea de gândit multor politicieni care doar la unele sărbători mai ajută pe semenii lor aflați în dificultate. Când totuși reușesc să scoată din buzunar câțiva creițari, aduc după ei o întreagă armată de jurnaliști de parcă au răsturnat lumea, asta cu toate că sumele oferite ca ajutoare sunt neînsemnate! Referință Bibliografică: DIN TOT SUFLETUL / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1888, Anul VI, 02 martie 2016. Drepturi
DIN TOT SUFLETUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384223_a_385552]
-
tracțiune electrică pe șine. Scurt istoric 1869 - La Timișoara pornește la drum, pe un traseu de 6 km, primul tramvai din Europa, tras de cai. Avea compartimente de clasele I-III, cu bilete la prețuri între 8 și 20 de creițari, în funcție de distanță. Vagonul era fabricat la Viena și se află astăzi alături de alt vagon austriac din 1872, ambele funcționale, la Muzeul tramvaiului de la RATT. În 1899, primul tren inițial tras de cai a fost electrificat pe o distanță de 10
Agenda2006-03-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284648_a_285977]
-
se naște cu încetinitorul./ N-am talent la mințit așa că mint/ numai prin omisiune./ Pentru mine liftul rămâne singura cale de acces/ către aerul vânăt al înălțimilor./ Nu am cont în bancă nu am economii la ciorap/ nu am un creițar pentru zile negre nu am/ rezerve de supraviețuire/ și totuși continuu să citesc ficțiuni ca și cum/ viața mi-ar depinde de asta.// După cum vă spuneam/ vreau să fiu rentier și să fac dragoste". Și un text ireproșabil, vizionar, emoțional și pe
Klein spuse nein by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9936_a_11261]
-
la bodegă, unde trăgea o „dublă”, așa încât ajungea la poartă pe două cărări, intrând în gura spurcată a bunicii, care blestema crâșmele de mama-focului. Și mai avea bunicul un hobby, acela de a mă trimite săptămânal la tuns cu trei creițari, pe care-i împărțeam pe din două cu frizerul poreclit Bouțul, că tot nu avea ce să tundă. Nițucă era mai tânăr decât fratele său Constantin, poetul popular, întors olog din primul război mondial, dar vindecat miraculos de doctorul Reginei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pedanteria: cam lăsam să «treacă pe lângă ureche» — și ca lucrurile să se echilibreze, sora mea Terenția se îngrijea să ies cu fața curată — adică: termina ea lucrul pentru mine! Bunicul și tata erau autocrați (autoritari.) Mama zicea că din mulți creițari se face zlotul, deci îi lega cu 10 noduri.” Întru totul, o carte plină de farmecul greu, melancolic și solar, al unei lumi așezate, calme, de-o severă ierarhie morală și socială, aflată sub semnul {colii și al Bisericii, dominată
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
felul următor: acolo unde se știe că în sat ori în vecinătate un copil ar avea vărsatul cel bun, numit de români «bubat al mare» sau erupția cea mare, se cumpără de la mamă, potrivit vechiului obicei, substanța secretată - de un creițar pentru un singur copil, de doi sau trei creițari dacă trebuie inoculați mai mulți copii. Mai întâi se cercetează dacă bubele sunt de natură bună ori rea, numite de români «bubat al mică», adică erupția cea mică. Dacă se constată
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
ori în vecinătate un copil ar avea vărsatul cel bun, numit de români «bubat al mare» sau erupția cea mare, se cumpără de la mamă, potrivit vechiului obicei, substanța secretată - de un creițar pentru un singur copil, de doi sau trei creițari dacă trebuie inoculați mai mulți copii. Mai întâi se cercetează dacă bubele sunt de natură bună ori rea, numite de români «bubat al mică», adică erupția cea mică. Dacă se constată că sunt de natură bună, o astfel de pustulă
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
o furie abia reținută ce parcă spunea :"Ia-ți banii, nu-mi trebuie mila ta!". Apoi, întărind refuzul, măturase cu mâna curatul băncii de impuritatea metalică... Banii se rostogoliseră făcând un zgomot supărător. După ce-și ridicase, pe rând, toți creițarii, mormăise a salut și se îndepărtase destul de uimit. Interesant era că refuzul îi stârnise admirație, nicidecum uimire ori supărare. Grăbise pașii. Și, când să scoboare podețul, întorsese instinctiv privirea. Descoperise că cel întâlnit dispăruse, iar pe toată insula nu se
GEAMĂNUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382411_a_383740]
-
și ascunzătoarea, și conținutul ei, dar, ca un subaltern devotat și cu simț ierarhic, depusese atât monedele, cât și primele pergamente În mâinile mai-marelui său care, șmecher, a bagatelizat și a minimalizat totul, explicându-i clopotarului că e vorba de creițari fără valoare și de niscai Înscrisuri fără nici un Dumnezeu. Insul i-a indicat abatelui să-i spună chestiile astea lu’ mutu, dar a făcut-o În gând, ca orice funcționar curajos; pe față s-a prefăcut convins de faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
să nu-ți omorî calul fugărindu-l pe ulicioare de teama ienicerilor și spahiilor care se țineau după tine pâlcuri-pâlcuri, strigând aplecați peste oblâncul șeilor cât îi ținea gura: „Pițule! Pițule!”. Până se lămuriră spătarul și Barzovie-Vodă că „pițulele” înseamnă „creițari” sau „galbâni” și că ei nu trebuiau să se teamă neavând o lețcaie, se făcuse seară și ei alergaseră degeaba circa 50 de kilometri prin rătăcăniile și hudițele Țarigradului. Și tocmai când, dumiriți de propria lor sărăcie salvatoare, se opriseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
iubești,/ Dacă ne mai urăști,/ Dacă ai înțeles ce înseamnă Pitești,/ Fură, te rog, pentru mine crucea/ Pe care a murit Dumnezeu! (Ioan Victor Pica, „Pitești”, p. 467); Ah! Amintirea asta ca pe roată mă frânge:/ pe jos erau risipiți creițarii de sânge -/ plata atâtor și-atâtor păcate... atât de cumplite au/ fost suferințele,/ atât de satanică a fost urgia,/ că mulți din noi în noaptea aceea și-au pierdut/ mințile,/ iar alții și-au pierdut veșnicia.// Din cei ce au
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
de Crăciuni. Colinda viscolul-n ferestre, Iar tu mă/ndemni în brad ceva să pu. Și urătorii bat în poartă. Spun cronici cu Maria și Isus. Pocnesac colacii în spuza din cuptor, Iar cozonacii de miresme s-au pătruns. Cu creițari cinstesc colindătorii Și-apoi mă rog în noaptea albastră, Căci mai devreme, ori târziu, Se va serba Crociunul cu neființă noastră. Poezie din volumul recent apărut, inspirat din Țară Coșustei(locul natal al poetului), Vale cunoscută pentru pitorescul ei din
TITU DINUŢ, TOTEME DIN ŢARA COŞUŞTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363137_a_364466]
-
22 octombrie 1783 ca dată de începere a activității Casieriei Orașului, bilanțul făcându-se așadar pe un an, până la sfârșitul lunii octombrie a anului 1784. Țigani muzicanți, brutar neamț, evrei arendași Parcurgerea însemnărilor și a socotelilor ținute în florini și creițari ne poartă prin mozaicul urban al Sucevei. Aflăm că „țiganii orășeni muzicanți depun pentru libertatea de a cânta duminica în cârciumi” suma totală de 19 florini și 55 de creițari, că „brutarul neamț, Johann Dorfler, plătește pentru un transport de
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]