180 matches
-
sau sunt preluate direct din aceștia, înțelegem mai bine de ce unele dintre ideile ce-l inspiră ne-ar putea suna cunoscute. De altminteri, atunci cînd s-a vorbit despre scrierile sale, n-au lipsit termeni sau expresii de felul "colaj", "crestomație", "mozaic de o complexitate bizantină". Emerson și-a construit cu bună știință textele în această manieră după cum ne dovedește geneza lor, studiu devenit posibil numai după apariția voluminosului său Jurnal în urmă cu cîteva decenii. S-a putut constata că
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
niște imagini; împotriva clișeelor, a semnelor culturale recognoscibile de către toți, familiare tuturor și ca urmare atît de comode. Revue de littérature générale închide între copertele-i mari o mică revoluție poetică. Putem spune că Revue de littérature générale este o crestomație - dar și un manual. Este, într-adevăr, un concentrat literar compozit publicat împotriva literaturii care se citește îndeobște, împotriva istoriei literaturii degrabă clasificatoare, a canonului. În măsura în care se scrie împotriva evidenței, revista prezintă o mostră de literatură pură: dialog dramatic, poezie
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
măsuri de precauție "maioresciene". Fiecare afirmație pe care o face este susținută cu asupra de măsură de citate ample (care se întind uneori pe mai multe pagini din carte), astfel încît întregul volum aproape că ajunge să semene cu o crestomație. Ce poate să mai însemne însă maiorescianismul în condițiile în care toate elementele despre care credeam că îl definesc se dovedesc a fi relative. Dincolo de un anumit stil polemic (foarte gustat și astăzi în disputele de idei), el se poate
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
municipiul de pe Someșul Mic. Practic este o culegere de texte a unor personalități despre alte personalități care au studiat, lucrat și creat în orașul de la poalele Cetățuiei. Având grafica cunoscutului pictor Lazăr Morcan și prefața scriitorului Al.Florin Țene, această crestomație vine în întimpinarea celor care doresc să cunoască spiritul academic, științific și de creație al oamenilor trăitori pe aceste meleaguri. Scopul acestei lucrări îl subliniază cu pregnanță autorul prefaței“ Personalitățile Clujului-borne de hotar ale culturii române“, în care se spune
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93903_a_95195]
-
Traian Corneanu, Virginia Brănescu, Vasile B.Gădălin, Mircea Roșa-Miro, Negoiță Lăptoiu, Gheorghe Vicol, Vasile lechințan,Doina Nistor, Silvia Popescu,pr.Radu Botiș, prof. Mircea Botiș, și mulți alții. Un alt argument care a stat în fața autorilor „ pentru a publica această crestomație este fenomenul de globalizare. În aceste condiții, scrie Al.Florin Țene, există pericolul ca o parte din istoria poporului din spațiu Carpato-Danubiano-Pontic și din lada de zester a spiritualității românești să fie uitate, sau să dispară, așa că este necesar ca
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93903_a_95195]
-
de Titu Maiorescu. Dar Timotei Cipariu a trudit ca un benedictin la tezaurizarea patrimoniului cultural românesc de până la el (psaltiri, tetraevangheliare, pravile, ceasloave, liturghiere, mineie etc.), adunat cu mult zel în excepționala bibliotecă personală și selectat în 1858 într-o Crestomație sau Analecte literare, aflată la concurență cu Lepturariul lui Aron Pumnul. Biografia sa de preot greco-catolic, cetățean al patriei transilvane, român militant cu moderație pentru drepturile conaționalilor, cărturar cu o vocație științifică foarte diversă și cu o viziune cuprinzătoare asupra
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
chintesența operei lingvistice, adică Principie de limbă și de scriptură (apărute inițial, în 1847-1848, în periodicul "Organul luminării", inițiat la Blaj de Cipariu, iar în volum în 1866), Elemente de limbă română după dialecte și monumente vechi (Blaj, 1854) și Crestomație sau Analecte literare din cărțile mai vechi și nouă românești, tipărite și manuscrise, începând de la seclul XVI până la al XIX, cu Notiță literară (Blaj, 1858); volumul al doilea, apărut în 1992, în aceeași îngrijire, prefațat de Mioara Avram, cuprinde lucrările
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
pierdut timpul cu asemene jucărie; numai de una-mi pare bine, că, ce s-au tipărit dintr-însele, nu-s semnate cu numele mieu și așa doară voi scăpa și de această numire încântătoare" (p. 450). Prefața lui Cipariu la Crestomația din 1858 este un adevărat act de istorie literară, prin care antologatorul își dovedește conștiința responsabilă a tradiției, raportându-se la toate scrierile românești din secolele XVI-XVIII pe care le cunoștea (p. 452-456, mai pe larg în ediția citată de
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
XVI-XVIII pe care le cunoștea (p. 452-456, mai pe larg în ediția citată de Opere I, 1987). Un document ce ar merita analizat pe îndelete e scrisoarea polemică de răspuns, adresată susținătorilor bucovineni ai Lepturariului lui Aron Pumnul, contestatari ai Crestomației cipariene (p. 458-470). E deopotrivă un conflict regionalist, ce implică valorile acceptate, versiunile filologice ale textelor și cercurile de influență didactică ale celor două antologii. Stela Toma, editoare a Psaltirii lui Coresi (1976), a Istoriei ieroglifice (1973) și a Hronicului
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
Bucov titlul poemului-maraton, ajuns și acesta mascotă pedagogică?) au devenit campioanele cărților de citire, unele versuri din ele circulînd autonom, cu valoare de slogan. Nici chiar reciclările ironice ale postmoderniștilor nu le-au slăbit vraja hipnotică. După o scurtă ezitare, crestomațiile de azi le reiau în inventar". Cuvinte în care putem desluși blamarea tuturor kitsch-urilor agitatorice, izvorîte din emfaza patriotardă, de la aripa inflaționistă a producției pașoptiștilor pînă la contemporanii noștrii M. Beniuc și A. Păunescu... Pana d-lui Eugen Lungu
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
ultimul deceniu, ca pasionat al filosofiei orientale). E specifică, fiindcă nu poate fi definită ca aparținând unei anume culturi - în pură tradiție a oralității -, e pe tipar "vechi" și totuși adaptată timpurilor noastre. Jean-Claude Carrière a selectat textele după modelul crestomațiilor medievale (fără a le transcrie "exact", fără a ține prea mult seama de originalitate, și cu atât mai puțin de edițiile sau aparatul critic care însoțiseră, cândva, undeva, aceste povești - în ideea că "umbrela e a ta, dar ploaia e
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
pentru că ne trebuie scenarii, chiar criticabile, sau ne dorim oprirea timpului, "aflarea în lăuntrul lui, în inima valului". Toate poveștile vorbesc, în fond, despre noi. "Un om normal este acela în stare să-și istorisească propria sa poveste". Cu toate că autorul crestomației a inclus și povestioare moderne, story-uri din mass-media, variante actuale ale unor parabole, de preferință contradictorii, proverbe (care, "asemeni mănușilor", pot fi întoarse pe dos și care, aș adăuga, ne apără mâinile de arsură ), majoritatea tiparelor clasice pot fi lesne
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
ideatice, redate într-un limbaj semidoct, un fel de ”păsărească evoluată”. Lor li se adaugă, în egală măsură, o altă categorie de conțopiști ai Internetului, să o numim a fantascientiștilor eminescologi, care umblă după potcoave de cai morți, însăilând veritabile crestomații de baliverne, nejenați în nici un fel de turpitudinea demersului lor gratuit și pe alocuri ignobil. Acești ” scriitori amatori de povestiri știintifico-fantastice” nu fac decât să prejudicieze încrederea celor ce ar dori să se adâncească în oarece studii aprofundate. În multe
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
iveală două instrumente complementare, chiar dacă titlul lor ar putea lăsa să se creadă că ar fi vorba de un conținut comun. Elementele comune nu lipsesc, dar ele nu ajung la faza repetării integrale. De altfel, toate disputele privind „originalitatea” unei crestomații de texte și documente se dovedit neproductive și în cazul autorului operei O noapte furtunoasă. Mai ales în cazul în care este vorba despre o corespondență diferită de la un volum la altul, fructificând surse diferite. Trecut printr-o asemenea experiență
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
introducerea teoretică presărată cu locuri comune și solemne banalități de manual, instructaj, ore de dirigenție, sau cuvinte imposibile precum "apologizare", "ideațional" sau "fortuit" (p.47) întrebuințat în cu totul alt sens decât cel corect de aleatoriu, și comentariul avizat la crestomația de texte exemplare, meritul principal al lui Iulian Rațiu fiind cel de a apăra "drepturile celor mici la o literatura mare". Nu altceva spune Michel Tournier când , confruntat cu eticheta critică de scriitor pentru copii, nu ezită să se apere
De la Ghilgameș la Harry Potter by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8634_a_9959]
-
sculptorul, anatomistul, matematicianul. Cuvântul centru, polimorf, se utilizează În varii domenii ale existenței, fiind prezent În fondul principal de cuvinte al tuturor limbilor dezvoltate. Fixându-l pe Mircea Eliade În centrul contempora nilor săi, - de la subiect logic și gramatical -, autorul crestomației, poet de formație, nu mai instituie, prin Întreg periplul său, atât de obișnuit, dar de mare caznă, doar exerciții de apărare pasivă; și ca orice implicat În mijlocul exilului, vorbește de acolo, printr-o portavoce a sincerității și a pildei exemplare
DESPRE PREFAŢA LUI GABRIEL STĂNESCU. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_388]
-
a spus: «Adevăratul meu exil n-a fost plecare din țară la Londra, În Portugalia sau la Paris. Nu! Adevăratul meu exil a fost plecarea mea din Europa la Chicago». No comment! Ideea lui Gabriel Stănescu de a alcătui această crestomație este de toată lauda, dar și felul de a scrie (această prefață) chiar Îl pune pe Mircea Eliade Într-un centru prismatic pe care Îl vor survola 64 de cărturari. O prismă cu 64 de laturi, care nu pot fi
DESPRE PREFAŢA LUI GABRIEL STĂNESCU. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_388]
-
fel povestirea va pierde cu timpul semnificația alegorică și‑și va deplasa tot mai mult punctul de greutate În plan realist, dacă nu chiar documentar. Slavă celui mort pentru patrie este prelucrarea unei legende urbane, cea mai populară dintr‑o crestomație istorică, care cunoscuse numeroase variante - ultima fiind În cartea unui oarecare Igelet - Despre organizația Mâna neagră - din sursă austriacă, cam tendențioasă, sentimentalistă, oricum, bizară. Cartea regilor și a nebunilor va fi, În primă fază, concepută ca eseu, ceea ce‑i va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
cartea, găsește o explicație pentru această surprinzătoare analogie. Căci e greu de crezut că un istoric, comparîndu-și propriul volum cu un roman polițist, nu-și dă seama că în felul acesta îi răpește credibilitatea. Explicația analogiei stă în alura de crestomație a volumului. E posibil ca textele care reprezintă capitolele cărții să fi fost scrise la perioade diferite și cu scopuri diferite, iar în momentul cînd Brunaux și-a pus problema reunirii lor într-un volum, a constat stufoșenia fără fir
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
de o viață, în domeniul aromânei. Specialistei de o inteligență și o competență remarcabile, bucurându-se de recunoaștere internațională, îi aparțin volumele Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structural? (1968), Compendiu de dialectologie român? (nord- și sud-dunăreană) (1975); a colaborat la Crestomație romanică (1968) cu capitolul despre Dialectul aromân, la Istoria limbii române (1969), la volumul Dialectologie română (1978) la Lexicon der Romanistischen Linguistik (volumul III, editat de Günter Holtus, Michael Metzeltin și Christian Schmitt, apărut la Max Niemeyer Verlag, Tübingen, 1989
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
Niculina Iacob, Samuil Micu in marturii antologice, Galaxia Gutenberg, 2010. Multe din operele reprezentanților Școlii Ardelene au rămas în manuscris. Ale lui Samuil Micu, cele mai multe. N. Iorga îl socotea pe Samuil Micu „cel mai talentat scriitor” dintre reprezentanții Școlii Ardelene. Crestomația alcătuită de Ioan Chindriș și Niculina Iacob este un foarte reușit compendiu al operei acestui dintâi reprezentant din triada Școlii Ardelene, reproducând în texte reprezentative și cu note erudite de istorie literară fragmente din opera atât de diversă și bogată
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
vremea studenției mele, nu citau contribuțiile anterioare. Nici G. Călinescu, nici alții n-o fac. În ce-l privește pe Ștefan Ciobanu, el consacră partea finală a broșurii unui meticulos inventar al studiilor sau cărților de istorie literară, începând cu crestomațiile, antologiile de texte vechi, adică, și cu prefețele lor, care au fost adesea adevărate schițe de istorie literară. Mai nimeni nu mai pomenește astăzi de Romanische oder walachische Sprache und Literatur din 1937 a lui Mihail Kogălniceanu, prima încercare de
Un nume uitat: Ștefan Ciobanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5236_a_6561]
-
pomenește astăzi de Romanische oder walachische Sprache und Literatur din 1937 a lui Mihail Kogălniceanu, prima încercare de acest fel, când autorul avea 20 de ani și era student la Berlin (o va reedita fiul lui în 1895). Nici de Crestomația sau analecte literare din 1858 a lui Timotei Cipariu nu se mai știe, a cărei prefață este totuși o încercare mult mai amplă decât a lui Kogălniceanu de a „schița” o istorie a literaturii române. Norocul lui Aron Pumnul a
Un nume uitat: Ștefan Ciobanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5236_a_6561]
-
a învățat după Lepturariu românesc cules din scriptorii români (trei tomuri tipărite la Viena între 1862 și 1865), în care textele sunt însoțite de succinte biografii. Tot în Lepturariu i-a descoperit pe poeții evocați în Epigonii. Uitată complet e Crestomația română a lui Moses Gaster din 1891. Ca și Istoria limbii și literaturii române, prima istorie propriu-zisă, aceea a lui Aron Densusianu din 1885, reeditată în 1894, ca și Schițe de istoria literaturii române a lui V. Ureche, tot din
Un nume uitat: Ștefan Ciobanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5236_a_6561]
-
făcu un gest prin care părea că-i spune «Imbecilule!», și închise ochii." (p. 90) Paulescu moare pe 17 iulie 1931 din cauza unui cancer la vezica urinară. Prima parte a volumului cuprinde texte despre Paulescu, iar a doua parte o crestomație de texte ale medicului. Biobibliografia lui Răzvan Codrescu și postfața părintelui Galeriu marchează împlinirea, în 2009, a 140 de ani de la nașterea lui Paulescu.
Cercetătorul creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6091_a_7416]