167 matches
-
Era ă, numită și sau Cenozoic (însemnând "viață nouă", din greacă καινός (kainos), "nou", și ζωή (zoe), "viață"), este cea mai recentă dintre cele trei ere geologice clasice. Cuprinde cei 65,5 milioane de ani, începând de la sfârșitul Cretacicului (Mezozoic), când au dispărut ultimii dinozauri tereștri. Durează până astăzi. În decursul acestei ere continuă dezvoltarea mamiferelor și apare omul. Era Neozoică, sau “era vieții recente”, cuprinde ultimii 65 milioane de ani din istoria lumii. De-a lungul acestei durate
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
la început formele de viață au avut un caracter vechi în raport cu cele de astăzi, dobândind ulterior caracterul modern, actual, iar ultimul termen, Antropogen, înseamnă « vremea ce a dat naștere omului » În ce privește lumea vegetală din Neozoic, puțin de spus. Încă din Cretacic, ca urmare a formării catenelor alpine și a modificărilor climatice și geografice, flora a fost înlocuită de flora neofitică, foarte asemănătoare cu cea actuală. Cu alte cuvinte, toate formele primitive de plante au regresat, lăsând loc acelor perfecțiuni de organizare
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
flora neofitică, foarte asemănătoare cu cea actuală. Cu alte cuvinte, toate formele primitive de plante au regresat, lăsând loc acelor perfecțiuni de organizare și frumusețe care sunt plantele cu flori. Cu origini timide încă de la începutul Mezozoicului, ele cunosc în Cretacic o mare dezvoltare, pentru ca la începutul Paleogenului o adevarată explozie să întroneze definitiv mai toate familiile ai căror reprezentanți constituie flora actuală. În lumea animală, cu decalajul impus de adaptarea la noile condiții de hrană, revoluția neozoică apare mai târziu
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
răpitoare hrănindu-se cu alte specii de pești. Importanța lor economică este foarte mare. Salmonidele au o carne roșcată fără oase, foarte gustoasă și de aceea sunt foarte mult pescuite și crescute în mod artificial. Forme fosile sunt cunoscute din cretacicul superior (acum aproximativ 100 de milioane de ani). Familia salmonidelor cuprinde 3 subfamilii cu 11 genuri și aproximativ 222 de specii. Ordenul Salmoniformes
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
de cărbune. Cărbunele brun huilos este un cărbune specific României, are aspect de huila, insă putere calorifica sub 20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huila. Este folosit în scopuri energetice. Huila este un cărbune vechi, datând din Cretacic și Jurasic. Conține 75 - 92 % carbon în masă combustibila, iar prin încălzire degajă suficiente materii volatile pentru aprindere. În momentul extracției conține 1 - 5 % umiditate. Are o putere calorifica de 20 - 29 MJ/kg. Este cel mai prețios cărbune. Huilele
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
este făcută pe baza datării cu argon. Vârsta sa este situată cu o mică eroare în aceeași perioadă cu Craterul Chicxulub în Mexic și Granița K-T. Impactul Chicxulub se crede că a provocat dispariția în masă de la sfârșitul erei Cretacic, care a inclus dispariția dinozaurilor. Impactul Boltysh probabil a avut loc cu mai multe mii de ani înainte de Chicxulub, sugerând că evenimentul extincției ar fi putut să fie determinat de impacturi multiple pe o perioadă extinsă de timp, acum aproximativ
Craterul Boltîș () [Corola-website/Science/322895_a_324224]
-
șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteană a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor Barremian și Apțian. Relieful carstic este legat de masa calcarelor de pe latura vestică a rezervației, în sectorul Strunga-Grohotiș-Guțanu, iar local de unele blocuri cu dimensiuni mai mari
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Pârâul Lemnia, o creastă orientată N-S, precum și între văile Apei Line și a Apei Roșii, numită Creasta Bărzăuței. Munții Nemira sunt determinați de pânzele de șariaj ale flișului interior și cel exterior. Primul este reprezentat prin etajele senonian-daniene, din cretacic. Acestea apar în partea mediană a masivului muntos. Flișul exterior îl înconjoară pe cel precedent atât în E cât și în V, având vârsta eocen-oligocenă. Valea Uzului este este acea fereastră tectonică prin care prin care se poate citi întreaga
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
face parte din zona administrativ-teritorială ajudețului Caraș. Evoluția paleogeografică (în timp) a reliefului o legăm de evoluția Munților Almăjului, a Munților Semenic și a Depresiunii Almăjului. Odată cu ridicarea Munților Carpați se ridică și Munții Almăjului. Acest proces are loc în cretacicul mediu și se continuă până în sarmațian. Depresiunea Almăjului, care s-a prăbușit odată cu uscatul transilvănean este încet umplută cu depozite miocene (helvețiene și tortoniene), cu aceeași alcătuire geologică ca și a celor din Bazinul Caransebeș-Mehadia, de care, de altfel, este
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
dintre masculi, iar aceste lupte aveau loc pentru cucerirea femelelor, adică în același scop că și muflonii de astăzi. Dar ea era folosită și pentru apărare, deoarece acea ridicătura putea zdrobi oasele oricărui teropod. Acest pachycephalosaurid avea, ca toate reptilele cretacicului, piele cu șolzi iar ,pe lângă acestea, se poate să fi avut dungi pe spatele său. Avea o coadă lungă și rigidă care îl ajută să-și țină echilibrul, iar puternicele sale membre posterioare îl ajutau să alerge repede.Oricum ar
Pachycephalosaurus () [Corola-website/Science/321643_a_322972]
-
aspect de măguri — Munții Poienii Brașovului. Un pinten al Postăvarului, întins către NNE, îl reprezintă muntele Tâmpa, formațiune calcaroasă ce se ridică la 400 m față de municipiul Brașov. Măgura Codlei este alcătuită în principal din conglomerate, gresii și marnele flișului cretacic. Zonele de munte din cadrul Țării Bârsei prezintă "soluri brune acide" (în Postăvaru și Măgura Codlei, pe platforma Branului) și, local, "soluri litomorfe", reprezentate prin "rendzine" și "rendzine brune" (în Postăvaru și în Măgura Codlei). Pe piemonturile colinare submontane predomină "solurile
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
și dulci din zona temperată a emisferei nordice. Fauna României conține 2 specii actuale, ghidrinul ("Gasterosteus aculeatus") și pălămida de baltă sau osarul ("Pungitius platygaster"), și o specie dispărută recent, ghidrinul de Techirghiol ("Gasterosteus crenobiontus"). Gasterosteiformele fosile se cunosc din cretacicul superior. Gasterosteiformele sunt pești cu o talie mijlocie și au o lungime de 3-18 cm. Corpul este fusiform mai mult sau mai puțin alungit. Înaintea înotătoarei dorsale, care este formată din radii articulate ramificate, se găsesc 2 până la 17 țepi
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
străbătută de șoseaua națională DN12C, care leagă Bicazul de Gheorgheni. În ansamblu, teritoriul comunei Tașca este așezat pe culmile vechilor munți cristalini și sedimentari, după care relieful coboară treptat până la albia râului Bicaz. Comuna se suprapune peste zona flișului intern cretacic și peste zona flișului extern cretacic paleogen din Carpații Orientali. Înălțimile reliefului se mențin în jurul a 1000-1558 m: vârfurile Sima (1118), Floarea (1039), Bâtca Negrii (1458). Singurele resurse ale substratului geologic sunt: gresia (ca piatră de construcție, criblură pentru șosele
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
leagă Bicazul de Gheorgheni. În ansamblu, teritoriul comunei Tașca este așezat pe culmile vechilor munți cristalini și sedimentari, după care relieful coboară treptat până la albia râului Bicaz. Comuna se suprapune peste zona flișului intern cretacic și peste zona flișului extern cretacic paleogen din Carpații Orientali. Înălțimile reliefului se mențin în jurul a 1000-1558 m: vârfurile Sima (1118), Floarea (1039), Bâtca Negrii (1458). Singurele resurse ale substratului geologic sunt: gresia (ca piatră de construcție, criblură pentru șosele și căi ferate) din cariera Chisirig
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
Carpaților Maramureșului și Bucovinei până la izvoarele Văii Dâmboviței și prezintă un areal montan cu o mare variație reliefală, distribuit pe trei niveluri; astfel: Nivelul superior, dezvoltat pe conglomerate alcătuite din șisturi cristaline, calcare, gresii, gnaise, pietrișuri (atribuite erei geologice a cretacicului mediu); Nivelul mijlociu (dezvoltat pe roci sedimentare constituite din gresii și marne aparținând acleeași ere geologice), reprezentat de bazinul superior al râului Buzău, "Pasul Bratocea", "Dealul Cucului", "Culmea Buzăianu" și de vârfurile Tesla (1.613 m) și Dungu (1.502
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
ere geologice), reprezentat de bazinul superior al râului Buzău, "Pasul Bratocea", "Dealul Cucului", "Culmea Buzăianu" și de vârfurile Tesla (1.613 m) și Dungu (1.502 m); Nivelul inferior (dezvoltat pe roci alcătuite din șisturi argiloase și marneoase din perioada cretacicului superior), reprezentat de bazinul hidrografic al râului Teleajen (cu afluenții Telejenel și Pridvara) și depresiunile Cheia și Poiana Stânii. Apele de suprafață ale sitului aparțin a trei mari bazine hidrografice; astfel: bazinul hidrografic al râului Buzău: Pârâul Feței, Strâmbu, Drăgoiu
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
vîrstă paleozoică sunt strabătute de roci magmatice în care au fost constatate manifestări de minereuri de metale colorate rare și nobile (zinc, cupru, plumb, argint). Depozitele jurasice lipsesc deoarece teritoriul raionului se dezvoltă în condiții continentale în aceasta perioadă. Depozitele cretacicului super se evidențiază prin forare la o adîncime de pînă la 600 m. Iar cele ale cretacicului inferior lipsesc din regiunea centrală și se găasesc doar în sudul țării. Formațiunile cretacicului superior sînt reprezentate prin aleurite nisipuri glauconitice cu concrețiuni
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
colorate rare și nobile (zinc, cupru, plumb, argint). Depozitele jurasice lipsesc deoarece teritoriul raionului se dezvoltă în condiții continentale în aceasta perioadă. Depozitele cretacicului super se evidențiază prin forare la o adîncime de pînă la 600 m. Iar cele ale cretacicului inferior lipsesc din regiunea centrală și se găasesc doar în sudul țării. Formațiunile cretacicului superior sînt reprezentate prin aleurite nisipuri glauconitice cu concrețiuni de fosforite, prin calcare argiloase și silicioase cu concrețiuni de silex prin cretă. După o periodă îndelungată
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
se dezvoltă în condiții continentale în aceasta perioadă. Depozitele cretacicului super se evidențiază prin forare la o adîncime de pînă la 600 m. Iar cele ale cretacicului inferior lipsesc din regiunea centrală și se găasesc doar în sudul țării. Formațiunile cretacicului superior sînt reprezentate prin aleurite nisipuri glauconitice cu concrețiuni de fosforite, prin calcare argiloase și silicioase cu concrețiuni de silex prin cretă. După o periodă îndelungată de regim continetal din depresiunea Mării Negre pe teritoriul Moldovei au pătruns apele marine care
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
cu concrețiuni de silex prin cretă. După o periodă îndelungată de regim continetal din depresiunea Mării Negre pe teritoriul Moldovei au pătruns apele marine care au ajuns în centrul și nordul Moldovei. În decursul erelor turanian, caniacian și santonian, bazinul marin cretacic s-a mărit datorită scufundării intense a depresiunii Mării Negre ceea ce a contribuit la sedimentarea in acest bazin a unor mîluri biogene fine, care au dat naștere depozitelor de cretă și calcare cretacice. Spre sfîrșitul perioadei cretacice marea s-a retras
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
protecția patrimoniului natural și cultural al Țării Hațegului. Geoparcul cuprinde elemente de interes geologic deosebit alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural. Factorul cheie care personalizează acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri de vârstă Cretacic Superior. Dinozaurii pitici din Depresiunea Hațeg sunt unici în lume, importanța științifică și atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă și embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor și a unei reptile zburătoare ("Hatzegopteryx"), din grupul
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
la Carpații Orientali, caracteristicile dominante ale structurilor geologice și complexelor litologice sedimentare - proprii Munților Vrancei - se înscriu unității de fliș: Cum însă aceasta s-a realizat în două perioade deosebite din punct de vedere cronologic, s-au individualizat subunitatea flișului cretacic (mai vechi și dispus către baza cuverturii sedimentare) și subunitatea flișului paleogen (mai tînăr și dispus în partea superioară a cuverturii sedimentare). Diferențierile privesc atît caracteristicile petrografice ale sedimentelor acumulate, cît și trăsăturile de ordin tectono-structural. În acest din urmă
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
baza cuverturii sedimentare) și subunitatea flișului paleogen (mai tînăr și dispus în partea superioară a cuverturii sedimentare). Diferențierile privesc atît caracteristicile petrografice ale sedimentelor acumulate, cît și trăsăturile de ordin tectono-structural. În acest din urmă caz, se apreciază că flișul cretacic a fost împins (deversat) către răsărit, acoperind (șariind) flișul paleogen. Mișcările ulterioare de ridicare (epirogenice pozitive) au permis agenților denudaționali sa îndepărteze, parțial, formațiunile mai tinere (paleogene) și, astfel, să se constituie ceea ce, în geologia teritoriului, poartă denumirea de semifereastra
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
1.025,50 ha). Din punct de vedere geologic Masivul Postăvarul este alcătuit din calcare jurasice (Cheile Râșnovului și Muchia Cheii, culminând în partea înaltă a masivului cu Vârful Postăvarul-1799 m.) și din conglomerate și gresii atribuite erei geologice a cretacicului. Rețeaua apelor de suprafață aparține în mare parte bazinului hidrografic al Oltului. Situl Postăvarul prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
Sălașu de Sus . Următoarele arii naturale protejate se află total sau parțial pe teritoriul Țării Hațegului: Țara Hațegului a ajuns notorie pe plan mondial datorită dinozaurilor pitici care au populat zona - pe atunci o insulă în Marea Tetis - în perioada cretacicului. Discovery Channel și alte posturi internaționale de televiziune au difuzat în ultimii ani mai multe documentare consacrate acestor dinozauri de dimensiuni reduse. Primele cercetari asupra dinozaurilor din zona Hațegului au fost facute de baronul Franz Nopcsa (1815-1904), după ce sora sa
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]