167 matches
-
paleontologia și stratigrafia Mezozoicului european reiese deosebit de clar din faptul că lucrarile sale au fost și sunt folosite în elaborarea celor mai mari tratate și monografii publicate de-a lungul timpului. Este suficient să menționam că încă de la tratatul asupra Cretacicului al lui Kilian (1910) și cel de stratigrafie al lui E. Haug (1921) și până la marile tratate de paleontologie din prezent, opera lui Ion Simionescu rămâne o baza de abordare a realităților paleontologice din această parte a Europei. La cele
Ion Th. Simionescu () [Corola-website/Science/307154_a_308483]
-
șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteana a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor Barremian și Apțian. Relieful carstic este legat de masă calcarelor de pe latura vestică a rezervației, în sectorul Strunga-Grohotiș-Guțanu, iar local de unele blocuri cu dimensiuni mai mari
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
teritoriului național - Secțiunea a III-a -zone protejate") și se suprapune sitului Natura 2000 - "Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina Hărman". Aria naturală reprezintă o prelungire la sud de Olt a masivului Baraolt, alcătuită din roci sedimentare, calcare, conglomerate și gresii atribuite cretacicului, ce adăpostește o mare diversitate de floră și faună specifică Țării Bârsei. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de fag, păduri de fag și carpen, păduri dacice de stejar și carpen și habitate cu vegetație de
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
ul (de la munții Jura) este o perioadă geologică care a durat aproximativ 55 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani și 145 de miloane de ani în urmă), fiind precedată de Triasic și urmată de Cretacic. ul constitute perioada de mijloc a Erei Mezozoice, cunoscută de asemenea ca perioada reptilelor. Începutul perioadei este marcat de marea extincție din Triasic-Jurasic. Două alte extincții au avut loc în această perioadă: evenimentul din Jurasicul timpuriu și evenimentul din Jurasicul
Jurasic () [Corola-website/Science/310968_a_312297]
-
formă de combinații complexe, au proprietăți catalitice deosebite în cele mai variate tipuri de procese chimice. Aceste 6 metale rare se găsesc peste tot în lume, în concentrații neobișnuit de mari, într-un strat subțire de argilă la limita între Cretacic și Terțiar, constituind un reper sigur stratigrafic. Concentrația lor mare (de câteva zeci de ori mai mare decât conținutul mediu al lor din scoarța terestră) se explică prin aportul adus de asteroidul care a produs catastrofa planetară de la finele epocii
Metale Platinice () [Corola-website/Science/308477_a_309806]
-
cristaline vechi formate în proterozoicul superior (cca. 550 milioane de ani în urmă). Pe alocuri, datorită eroziunii, acestea se pot găsi și la suprafață. Rocile dominante din masiv sunt însă rocile magmatice. Activitatea vulcanică în aceste ținuturi a început în cretacicul mijlociu (de cca. 150 milioane de ani), când teritoriul s-a scufundat. Prin crăpăturile formate au ajuns la suprafață mai întâi andezite, iar mai apoi riolite, riodacite și dacite. Prin procese subvulcanice au pătruns în straturile sedimentare mai vechi corpuri
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
de apariția abundenței de fosile. Ulterior au fost făcute astfel de descoperiri anterioare acestei limite. Fanerozoicul se divide în trei mari ere geologice: Paleozoic, Mezozoic și Cenozoic și constă în 12 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor, păsărilor și a dinozaurilor. Cenozoicul este timpul mamiferelor, și mai recent, a oamenilor. Paleozoicul este un timp
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
asemenea sub numele de "Epoca dinozaurilor", Mezozoicul este caracterizat de evoluția reptilelor mari care au condus Pământul de pe uscat, mare și chiar din aer, timp de 150 de milioane de ani. Mezozoicul este împărțit în 3 perioade: Triasic, Jurasic și Cretacic. Triasicul a durat cca 50 de milioane de ani (perioada cuprinsă între acum 250 de milioane de ani și 200 milioane de ani). Perioada Triasic este o perioadă de tranziție din istoria Pământului între Extincția din Permian și perioada luxuriantă
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
Jurasic; de fapt, unele specii, cum ar fi "Titanosaurus", au trăit până la extincția K-T. Creșterea nivelului mării a deschis marea Atlantic, care va continua să se mărească în timp. Lumea astfel împărțită a dat posibilitatea apariției de noi dinozauri. Cretacicul este cea mai lungă perioada din Mezozoic și are doar două perioade: Cretacicului timpuriu și Cretacicul târziu. Cretacicul timpuriu a durat 45 de milioane de ani (între acum 145 de milioane de ani până acum 100 milioane de ani). Cretacicul
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
K-T. Creșterea nivelului mării a deschis marea Atlantic, care va continua să se mărească în timp. Lumea astfel împărțită a dat posibilitatea apariției de noi dinozauri. Cretacicul este cea mai lungă perioada din Mezozoic și are doar două perioade: Cretacicului timpuriu și Cretacicul târziu. Cretacicul timpuriu a durat 45 de milioane de ani (între acum 145 de milioane de ani până acum 100 milioane de ani). Cretacicul timpuriu a văzut extinderea căilor maritime, și, ca urmare, declinul și extincția sauropozilor
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
nivelului mării a deschis marea Atlantic, care va continua să se mărească în timp. Lumea astfel împărțită a dat posibilitatea apariției de noi dinozauri. Cretacicul este cea mai lungă perioada din Mezozoic și are doar două perioade: Cretacicului timpuriu și Cretacicul târziu. Cretacicul timpuriu a durat 45 de milioane de ani (între acum 145 de milioane de ani până acum 100 milioane de ani). Cretacicul timpuriu a văzut extinderea căilor maritime, și, ca urmare, declinul și extincția sauropozilor (cu excepția Americii de Sud). S-
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
a deschis marea Atlantic, care va continua să se mărească în timp. Lumea astfel împărțită a dat posibilitatea apariției de noi dinozauri. Cretacicul este cea mai lungă perioada din Mezozoic și are doar două perioade: Cretacicului timpuriu și Cretacicul târziu. Cretacicul timpuriu a durat 45 de milioane de ani (între acum 145 de milioane de ani până acum 100 milioane de ani). Cretacicul timpuriu a văzut extinderea căilor maritime, și, ca urmare, declinul și extincția sauropozilor (cu excepția Americii de Sud). S-au creat
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
Cretacicul este cea mai lungă perioada din Mezozoic și are doar două perioade: Cretacicului timpuriu și Cretacicul târziu. Cretacicul timpuriu a durat 45 de milioane de ani (între acum 145 de milioane de ani până acum 100 milioane de ani). Cretacicul timpuriu a văzut extinderea căilor maritime, și, ca urmare, declinul și extincția sauropozilor (cu excepția Americii de Sud). S-au creat multe adâncituri de coastă care au provocat extincția ichthiozaurilor. Apare un nou prădător, Mozazaurul, care se dezvoltă și poate atinge 14 metri
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
-și facă efectele și polii au devenit reci, dar dinozaurii ca "Leaellynasaura" au continuat să locuiască în această zonă, ei populând tot timpul anului pădurile polare. Apar și primele păsări care au evoluat și au declanșat o concurență cu pterozaurii. Cretacicul târziu a durat 35 de milioane de ani (între acum 100 de milioane de ani până acum 65 de milioane de ani). S-a caracterizat print-o tendință de răcire care va continua și în perioada cenozoică. În cele din
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
zbor. Ultimul pterozaur care a dispărut a fost "Quetzalcoatlus". Marsupialele s-au dezvoltat în pădurile de conifere mari ca necrofagi. În oceane pe lângă Mozazauri se dezvoltă și pleziozauri uriași cum ar fi "Elasmosaurus". Apar primele plante cu flori. La sfârșitul Cretacicului, regiunea vulcanică denumită Capcanele Deccan, și alte erupții vulcanice au otrăvit atmosfera. Cretacicul se sfârșeșt cu o altă extincție în masă, cunoscută sub numele de extincția Cretacic-Paleogen, a cincea și cea mai recentă extincție, în care 75% din viața de pe
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
în pădurile de conifere mari ca necrofagi. În oceane pe lângă Mozazauri se dezvoltă și pleziozauri uriași cum ar fi "Elasmosaurus". Apar primele plante cu flori. La sfârșitul Cretacicului, regiunea vulcanică denumită Capcanele Deccan, și alte erupții vulcanice au otrăvit atmosfera. Cretacicul se sfârșeșt cu o altă extincție în masă, cunoscută sub numele de extincția Cretacic-Paleogen, a cincea și cea mai recentă extincție, în care 75% din viața de pe Pământ a dispărut, inclusiv toți dinozaurii non-zburători. Tot ce avea peste 10 kilograme
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
la aproximativ 175 km vest de Alice Springs și la aproximativ 212 km nord-est de Uluru. Craterul original se crede că a fost format de impactul cu un meteorit sau cometă acum aproximativ 142,5 ± 0,8 milioane ani, în Cretacicul timpuriu, foarte aproape de granița Jurasic - Cretacic. Craterul original a fost estimat la aproximativ 22 km în diametru, dar acesta a fost erodat. Astăzi cei 5 km în diametru, și ridicătura de 180 m a craterului, acum expus, sunt rămășițele erodate
Craterul Gosses Bluff () [Corola-website/Science/326504_a_327833]
-
Alice Springs și la aproximativ 212 km nord-est de Uluru. Craterul original se crede că a fost format de impactul cu un meteorit sau cometă acum aproximativ 142,5 ± 0,8 milioane ani, în Cretacicul timpuriu, foarte aproape de granița Jurasic - Cretacic. Craterul original a fost estimat la aproximativ 22 km în diametru, dar acesta a fost erodat. Astăzi cei 5 km în diametru, și ridicătura de 180 m a craterului, acum expus, sunt rămășițele erodate ale zonei centrale a craterului original
Craterul Gosses Bluff () [Corola-website/Science/326504_a_327833]
-
care se dovedește a fi un fost profesor universitar care nu doar că a construit o mașină a timpului, dar a și călătorit cu ea în Mesozoic pentru a vedea ce a dus la extincția în masă a dinozaurilor din Cretacic și Terțiar. La data sosirii sale, toate reptilele mari fuseseră deja ucise de mici dinozauri inteligenți dotați cu arme, care au continuat să-și măcelărească semenii până la ultimul. Romanul "Evolution" publicat de Stephen Baxter în 2002 conține o versiune mai
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
fosile de păianjeni este considerat insuficient, totuși s-au descris aproape 1000 de specii dispărute. Deoarece cuticula păianjenilor, fiind relativ moale, practic greu se fosilizează, majoritate fosilelor au fost găsite conservate în chihlimbar. Cea mai veche fosilă datează din perioada Cretacicului timpuriu, 130 milioane de ani în urmă. În afară de conservarea detaliată a anatomiei, în chihlimbar s-au păstrat păianjeni în timpul împerecherii, uciderea prăzii, producerea mătasei, coconii cu ouă, chiar și îngrijind de tineri. Cea mai veche pânză descoperită până în prezent datează
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
membri ai familiei Hexathelidae, având organele filiere adaptate pentru construirea pânzelor conice, pentru a prinde insecte săritoare. Din numărul mare de fosile de păianjeni din infraordinului Araneomorphae, grup ce include majoritate păianjenilor moderni, cele mai vechi sunt din Jurasic și Cretacic, s-au găsit și reprezentanți ai multor familii moderne. Păianjenii sunt împărțiți în două subordine: Mesothelae și Opisthothelae, din care cel din urmă conține două infraordine: Mygalomorphae și Araneomorphae. Principala deosebire dintre cele două subordine constă în faptul că la
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
a fost un dinozaur erbivor care a trăit la sfârșitul stadiului Maastrichtian din perioada Cretacicului Târziu, în urmă cu 68 sau 65 de milioane de ani în ceea ce este acum America de Nord. A fost unul dintre ultimii dinozauri apăruți înainte de dezastrul cauzat la sfârșitul Cretacicului care a dus la dispariția lor. Este încă incert dacă trăia
Triceratops () [Corola-website/Science/308810_a_310139]
-
dinozaur erbivor care a trăit la sfârșitul stadiului Maastrichtian din perioada Cretacicului Târziu, în urmă cu 68 sau 65 de milioane de ani în ceea ce este acum America de Nord. A fost unul dintre ultimii dinozauri apăruți înainte de dezastrul cauzat la sfârșitul Cretacicului care a dus la dispariția lor. Este încă incert dacă trăia în turme sau dacă trăia solitar, dar există dovezi ce sprijină prima variantă. El cântărea între 6 și 12 tone, dar avea dimensiuni mici pentru această masă, între 7
Triceratops () [Corola-website/Science/308810_a_310139]
-
de pe culoarul Timiș - Cerna, aflate la sud de Caransebeș pe drumul spre Orșova. În munții Țarcu predomină sisturile cristaline slab metamorfozate, străpunse de masive granitice, și formațiunile vechi, paleozoice și mezozoice, ce alcătuiesc soclul regiunii. În timpul mișcărilor tectonice ample din cretacicul mediu, continuate și desăvârșite în cretacicul superior, acest soclu rigid a fost încălecat de o pânză de acoperire alcătuită din șisturi cristaline puternic metamorfozate în adâncime. În timpul îndelungatei perioade de eroziune care a urmat, aceasta pânză a fost fragmentată și
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
sud de Caransebeș pe drumul spre Orșova. În munții Țarcu predomină sisturile cristaline slab metamorfozate, străpunse de masive granitice, și formațiunile vechi, paleozoice și mezozoice, ce alcătuiesc soclul regiunii. În timpul mișcărilor tectonice ample din cretacicul mediu, continuate și desăvârșite în cretacicul superior, acest soclu rigid a fost încălecat de o pânză de acoperire alcătuită din șisturi cristaline puternic metamorfozate în adâncime. În timpul îndelungatei perioade de eroziune care a urmat, aceasta pânză a fost fragmentată și înlăturată în mare parte. Din ea
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]