1,398 matches
-
un "gest politic de o enormă responsabilitate" care avea să restabilească prestigiul țării față de Marea Britanie, Franța și SUA. Recunoașterea meritelor regelui din partea liderilor occidentali a transformat din punct de vedere istoric, memorial și ideatic actul de la 23 august într-un creuzet al opțiunilor monarhului. Aceste confirmări au venit de la liderii politici europeni și americani. Istoricul Victor Neumann remarcă faptul că însuși, comandantul Suprem al forțelor Aliate în Europa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, generalul Dwight D. Eisenhower, aprecia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Gheorghe Grigurcu Intuitiv, autorul pornește de la o fabulă (în creuzetul d-sale stilistic se ivesc și oportune note pamfletare, precum o emanație a energiei ce se degajă din profunzimea decepției), cea a oamenilor cu nasul strîmb care se uită chiorîș la cei cu nasul normal, a cocoșaților care au aerul
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
umilește nu o dată cuvîntul, "alburile" capătă valoare și e interesant că tocmai gîtuirile, derobările și abdicarea de la ideea poetică fac obiectul mai tuturor judecăților critice, de la N. Manolescu la Valeriu Cristea și de la M. Iorgulescu la Gh. Grigurcu. Din acest creuzet de fine impresii livrești transpare diversitatea tehnicilor de compoziție: simbolismul bacovian de "galben incisiv", suprarealismul tîrziu al lui Gellu Naum cu ingeniozități eludate, absurdități urmuziene timid închegate în subpămînta de la capătul "puterii (omenești)": "Am inventat poezia într-o încăpere clandestină
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]
-
altele, cînd dicționarul i se părea sărac. Nu doar frazele poetice sînt rescrise după reguli noi, dar cuvintele înseși sînt sfărîmate și silabele lor reordonate. Nucleul cel mai dur al limbii este spart. O nouă limbă poetică ia naștere în creuzetul alchimistului care e Nichita Stănescu. Libertatea pe care și-a asumat-o poetul Elegiilor este, într-un fel, o sinteză a unor experiențe poetice anterioare. Nichita Stănescu a închis un ciclu. Modernismul românesc, inaugurat de Macedonski și dezvoltat plenar de
Nichita Stănescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14100_a_15425]
-
oficianți iluminați la porțile misteriilor brâncușiene, oricînd pregătiți spre a săvîrși gratuit marea liturghie a intercesoratului, sculptorul iese iremediabil din spațiul acțiunii și al gîndirii artistice și se volatilizează în mediile transcendeței asemenea substanțelor eterice eliberate din captivitatea unor tainice creuzete. Dar dincolo de această bibliografie vastă, în care analiza temeinică și perspectiva rațională trebuie să țină piept asaltului plin de fervoare al luptătorului cu mintea odihnită, cercetătorii lui Brâncuși au oferit mereu explicații mecanice în ceea ce privește geneza operei brâncușiene și justificarea psihologică
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
desenului academist. Unde, însă, nici Laurens n-a putut să-l convingă pe Ressu și unde eșuase și Mirea, erau temele tipice pentru academism, acele refugii în mitologii moarte și în efigii seci. Spre deosebire de Stoenescu, de pildă, care coborîse din creuzetele aseptice ale aristocrației românești de la sfîrșit de secol, Ressu venea din viața reală și puțintel chiar din mediul promiscuu și suculent al proletariatului portuar. Iar acestui spectacol trist al lumpenului, cunoscut mai mult sau mai puțin direct, el îi adăuga
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
ciudată, în spaima puiului de sălbăticiune care simte capcana. Mai împarte cu microromanul interbelic materialitatea grea, cleioasă, a excrescențelor, a tumorilor, a vieții care se divide haotic, aberant. Este, în rizibilul orgoliu al corpurilor care nu sfîrșesc mojarate într-un creuzet aseptic, ci consumate de o boală care crește mai repede decît ele un dispreț al oricărei ordini preexistente. Viața, ca proces antientropic, dezorganizează din mers tot ce-ar părea că vrea să se adune, să dureze sub forma unei structuri
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
gustul subtil al experimentului și a început să hăhăie penibil melodii în două acorduri, și acelea mai mult false. O incursiune spre locul de obârșie al acestui curent propun maeștrii cântăreți Maria Răducanu și Maxim Belciug cu albumul "La Tarara": creuzetul iberic, matcă a unui metisaj muzical fericit exploatat în secole mai inteligente și mai cuviincioase ale Europei (Ravel, Lalo, Bizet etc). Reîntoarcere în matricea stilistică don quijotescă și tauromahică prin Albeniz, Granados, de Falla, Rodrigo, încercare de "întoarcere acasă" din
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
ea enigmatice vuiete de fundal greu și de sfîrșit al antichității celei fericite, așezîndu-ne de-odată în pragul erei iubirii, erei lui Iisus...". Așadar C. D. Zeletin e un spirit complex ce-și asumă laolaltă creația, ființa, cultura, credința, în creuzetul discursului său de-o melodioasă omogenitate, însuflețit de convingerea unei "taine" a vieții, irezolvabile, tatonate prin înmănunchierea mijloacelor interdisciplinare pe care le are la îndemînă, mijloace care-și depășesc segregarea grație fiorului sacru indus de autor în plăsmuirile sale. La
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
povestiri ale lui Moravia tot atâtea fundaluri teatrale minuțios descrise, în care evoluează personaje consonante cu locul și cu atmosfera. Un oraș provincial cu pretenții de capitală, un amestec de zgomote și de forfotă, o chintesență de snobism și un creuzet al viciilor, Roma lui Moravia este în același timp Mecca boemei culturale și singura scenă politică posibilă, dar este mai ales un centru viu al lumii literare postbelice. Între colinele acestui oraș au loc toate scandalurile generate de apariția volumelor
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
masă muștarului luat pentru determinare, g; Determinarea clorurii de sodiu Reactivi -Azotat de argint 0,1 n; -Cromat de potasiu 10%; -Acid azotic 32% ; 48 -Hidroxid de sodiu, 0,1 n ; Fenolftaleina soluție alcoolică, 1%. Modul de lucru Într-un creuzet de porțelan târât, se cântăresc 2 g de muștar și se calcinează în flacăra, până se obține o cenușă de culoare deschisă, fără puncte negre. Cenușă se dizolvă în 1-2 ml acid azotic și se diluează cu apă . Soluția obținută
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
calcinează în flacăra, până se obține o cenușă de culoare deschisă, fără puncte negre. Cenușă se dizolvă în 1-2 ml acid azotic și se diluează cu apă . Soluția obținută se trece într-un balon cotat de 100 ml, spălându-se creuzetul de 2-3 ori, cu câte 10-15 ml apă distilata și se aduce la semn. Se iau 10 ml din această soluție, se trece într-un vas Erlenmayer , se neutralizează cu NaOH 0,1 în prezența fenolftaleinei și se titrează cu
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
ce-l crescu pe Moștenitor își arătă pe îndelete splendorile. Bîntuită de Saturnul melancoliilor fără scăpare, propovăduind tristețea ca sănătate și intelectul ca viață, revărsîndu-și umorile peste oricine i-ar fi trecut pragul - făcîndu-și-l supus; punîndu-l s-o stăpînească. Un creuzet de disperări somptuoase, Biblioteca își digera volumele, timpul și cititorul, dînd la iveală noi calamităț și stihii pentru uzul cotidian. Luciferică, ea își purta-n pîntece lumina științei. O știință stearpă și elegantă, paradoxică și chinuitoare - ca o religie locală
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
de care suferă de multe ori poveștile de viață. Cuceritoare și emoționante, aceste interviuri sînt un fel de cîntec de lebădă al unei lumi pe cale de extincție, o dată cu care se va duce și ceva din farmecul unic al Banatului, acest „creuzet interetnic", cum spune dr. Francisc Schneider, oglindire în mic a imperiului dispărut. Restul e memorie. Ion Manolescu, Noțiuni pentru studiul textualității virtuale, Ars Docendi, București, 2002, 92 pag. Mircea A. Diaconu, Poezia postmodernă, Editura Aula, Brașov, 2002, 192 pag. Adrian
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
tulburat, cu sufletul plutind în cuprinsul lor enigmatic. Seara coboram amețiți scările și ne întorceam să-l mai privim o dată pe bătrânul mag, care ne privea din cadrul ușii, având pe chip un straniu zâmbet, căci ne posedase sufletele, topite în creuzetul imaginației și simțirii sale. După moartea tatălui meu în închisoare, când am rămas atât de descumpănită și bolnavă, el m-a înțeles și știa cât de greu apasă viața pe umerii mei, nepregătiți pentru atâtea răspunderi și suferințe. Îl iubea
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
amintim ceea ce spuneam la începutul acestor rînduri: că în filozofie aproape totul se petrece la locul de întîlnire dintre realitatea lumii și cuvintele noastre. Pentru medievali, acest loc de întîlnire semăna cu o bolgie a confuziilor semantice, un fel de creuzet interminabil înlăuntrul căruia lămurirea unui cuvînt dădea naștere unor nelămuriri secundare a căror încercare de clarificare anula semnificația cuvîntului inițial. De pildă, cum se poate răspunde la întrebarea dacă cuvintele cu sens general corespund sau nu unor realități din lumea
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
a fost în măsură să pregătească, să stimuleze și să întrețină creația literară a Transilvaniei, veștejind orice aserțiune răuvoitoare despre capacitatea de originalitate a românilor, născuți, după unii, să fie și să rămână supuși. Universitatea a devenit - demonstrează autorul - un creuzet al creației literare și un cadru stimulator al cenaclurilor, de la cele interbelice până la „Echinox” - „tânăra” mișcare de la fondarea căreia au trecut peste patru decenii și jumătate. Mircea Muthu pășește lin și majestuos prin cultura literară a Transilvaniei românești - parte componentă
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
fotbal pentru copii. În România, ceea ce prin- tr-un clișeu superutilizat a fost denumit „izvorul nesecat de talente“ este reprezentat de Craiova și, din când în când, de Piteștiul lui Dobrin sau Mutu. În primele decenii ale secolului de-acum trecut, creuzetul marilor performanțe fotbalistice avea o cu totul altă localizare și cu totul alt nume, mult mai familiar pentru noi: Mehala timișoreană. Inutil să-i amintim aici pe toți marii fotbaliști ce proveneau din fosta mică așezare de pe vremea ocupației otomane
Agenda2003-41-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281578_a_282907]
-
bătrânului continent, mai multă într-ajutorare în afirmarea valorilor proprii, mai multă atenție și respect între toate țările ei, mai multă asistență și cooperare între organismele sociale ale popoarelor respective și mai mare extindere a valorilor morale născute în acest creuzet. Dar nicidecum o aliniere politică amintind de partidul unic la care a ucenicit sub semnul „măreței uniuni sovietice”, conferind Europei pluraliste perspectiva „integrării politice” a statelor ei, într-unul al „politicilor globale”, ceea ce presupune renunțarea la guvernarea statală, pentru o
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
bătrânului continent, mai multă într-ajutorare în afirmarea valorilor proprii, mai multă atenție și respect între toate țările ei, mai multă asistență și cooperare între organismele sociale ale popoarelor respective și mai mare extindere a valorilor morale născute în acest creuzet unic al culturii Europene. S-ar putea enumera încă multe semnificații în această dorință legitimă de a cuprinde toate țările determinate geografic la apartenența europeană făcând, acolo unde este nevoie, să se renască sau să se consolideze determinarea conceptuală și
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
cum cobi hronicariul moldav... Curaj, tot ce a fost, va mai fi, prin aceea că spațiultim, Continuumul-ul ACUM, este da fapt, parafrazându-l pe Florentin Smarandache, un ceva paradoxist. Ceva, cineva, altcineva. Alter-egoism, dualitate ș.c.l. Va urma? CREUZET Silviu GUGA, lumina rece a epifaniei proto-zal moxiene? Kogaion-Gugaion? Apropos celălalt GUGA, Romulus GUGA, aș exprima o sintagmă-timbru pentru Silviu GUGA: lumina rece CogaionGugaion-iană - asta ca pecete, terra sigilata a susinvocatei condiționări originist-paideică. Romancierul acum sibian, prieten prin decenii, originar
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
damnat, o alteritate detestabila și totuși invidiata în secret, un loc la care expatriații visează, schizofrenic, unde poate se vor întoarce într-o bună zi. Ce este însă Australia pentru intelectualul emigrant din Europa de Sud-Est? Ea seamănă cu un creuzet al alchimistului în care se desfășoară o operație cromatică în stadii succesive: melancolicul nigredo, durerosul dar încurajatorul rubedo, calmul și promițătorul albedo. Un Eldorado al veacului trecut, o țară dominată de "complexul Monte Cristo", pe de altă parte purtând stigmatul
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
fi calificate (dintr-un început, sau numai dacă vrem) ca filosofice? Este aceasta modalitatea prin care ne apropiem în general și de alte domenii (literatură, muzică, pictură, arhitectură, urbanism), într-un mediu atât de convertit la nevroză. Inevitabil, în acest creuzet al numelor sonore diversitatea exagerează uneori prin consecvență. Rămâne destul de discutabil îndemnul adresat unui Marcus Aurelius, unui Cusanus, sau unui Leibniz de a se încolona în șirul înaintașilor filosofiei austriece. Cu atât mai mult cu cât justificările unor atari categorisiri
Filosofia de vacanță by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16948_a_18273]
-
sau hispanici, mai jos, la Brighton Beach sînt ruși ca aceia din filmele lui Mihalkov. Curios e că nu se amestecă unii cu alții, în pofida a ce se crede despre New York ca despre un Babilon. New Yorkul nu e un creuzet de rase și nații. Acestea stau separat, pe străzi, chiar, nu doar pe cartiere. Centrul, între străzile 30 și 50, aparține mai ales străinilor în trecere. Bronxul e al negrilor, ca și Harlemul, cu intruși cu piele roșie. în Queens
New York by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17117_a_18442]
-
desenului academist. Unde, însă, nici Laurens n-a putut să-l convingă pe Ressu și unde eșuase și Mirea, erau temele tipice pentru academism, acele refugii în mitologii moarte și în efigii seci. Spre deosebire de Stoenescu, de pildă, care coborîse din creuzetele aseptice ale aristocrației românești de la sfîrșit de secol, Ressu venea din viața reală și puțintel chiar din mediul promiscuu și suculent al proletariatului portuar. Iar acestui spectacol trist al lumpenului, cunoscut mai mult sau mai puțin direct, el îi adăuga
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]