16 matches
-
dea pine și cozonac că doar ai acest drept și nici o obligație. Cu această „credință” în suflet și cu LEGEA DREPTURILOR OMULUI în proțap Europa, nu numai țara noastră, va fi ocupată în săptămânile următoare de hoardele barbare dar adevărat crezătoare Islamiste care nu ordonă Domnului Dumnezeului Lor ci discută cu El meditând ce explozibil să-și lege de burtă spre a trimit în iad câți mai mulți necredincioși adică Ortodocși sau Catolici. Ei sunt plăcuți Domnului care-i ajută împotriva
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1462984890.html [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
prea are legătură cu restul, dar... nu mă pot abține, e prea frumos. Este despre politicieni: „Crează-se mari, crează-se genii politice menite a determina sorțile Europei; dar prin tămîia ce și-o aprind ei singuri, împreună cu mulțimea lesne crezătoare, aibă și adevărul partea lui, o parte mică, neînsemnată (...), dar o parte esențială și salutară”(Fondul acestei ere, 10 mai 1881). Referință Bibliografică: Xenofobia lui Eminescu / Radu Părpăuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 380, Anul II, 15 ianuarie 2012
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Xenofobia_lui_eminescu_radu_parpauta_1326636873.html [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
refuzat să-l mai folosească după ce a hotărât că nu este el cel care să devină "Maestrul Morții". Xenophilius Lovegood a purtat simbolul în jurul gâtului la nunta lui Bill Weasley și Fleur Delacour, ca un mod de a se declară crezător în legendă. Simbolul apare în cartea cu povești pentru copiii vrăjitori," Poveștile Bardului Beedle", inscripționat deasupra poveștii, "Povestea celor trei frați". Un perete al unei alte școli de vrăjitorie, Durmstrang, poartă inscripționat simbolul Talismanelor, chiar de către Gellert Grindelwald. Un alt
Talismanele Morții () [Corola-website/Science/311032_a_312361]
-
împrejurul acestui cerc e unul mai mare, al publicului cult, care poate să priceapă și să aprecieze munca învățaților, fără însă de-a produce ceva pe acest teren. În afară de aceste cercuri e masa sau incultă sau pe jumătate cultă, lesne crezătoare, vanitoasă și lesne de amăgit, pe care oameni cu cunoștințe jumătățite, gemidocți sau inculți cu totul, caută a o amuța asupra claselor superioare, a căror superioritate consistă în naștere, avere sau știință. Cultura oricărei nații e împresurată de-o mulțime
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aleși sânt ieșiți din urnă prin amăgirea colegiilor numeroase sau prin influența guvernului, totuși rămâne o parte rezultată din alegerea unor oameni cari știu a-și cumpăni interesele și a deosebi adevărul de prăpăstii. {EminescuOpX 169} De ce mulțimea e lesne crezătoare....? Nu tocmai greu de explicat. Ea uită zicala: "Să nu dea Dumnezeu omului atâta rău cât poate purta" și, pentru a scăpa de suferinți actuale, relativ mici, face orice i s-ar cere, necunoscând că din ceea ce face ar putea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au reluat suveranitatea, demosul cu clasele lui diferite, cu grupurile lui de interese determină viața publică; suveranul e mai mult un regulator al mecanismului statului, nu un suprem element de control. Demosul este însă adeseori un suveran nestatornic, inesperient, lesne crezător; preocupațiuni zilnice și absorbirea vieții lui într-un vecinic prezent, negîndirea lui nici la trecut, nici la viitor, lesniciunea de a-i distrage atenția prin serbări publice, prin întreprinderi hazardate, prin expediente factice, îl fac adesea impropriu de a gândi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oamenilor de la putere închipuirea mare ce și-or fi făcând despre ei înșii în asemenea zile. Crează-se mari, crează-se genii politice menite a determina sorțile Europei; dar prin tămâia ce și-o aprind ei singuri, împreună cu mulțimea lesne crezătoare, aibă și adevărul partea lui, o parte mică, neînsemnată, nebăgată în seamă de zgomotul muzicei și de lumina făcliilor, de strigătele de bucurie, dar o parte esențială și salutară. Adesea manifestările intensive de bucurie lasă în suflete un gol neînțeles
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un titlu oricât de solid până ce-l cumpără; facultatea de a urca cursul tuturor efectelor ei de portofoliu când face bilanțul, pentru a împărți și dividente fictive, luate din capitalul primitiv; în fine puterea de a detrage capitalul celor lesne crezători din întreprinderi productive și a-l abate la întreprinderi hazardate, toate acestea nu ne permit să ne felicităm tocmai mult de înființarea ei. Dar, pentru a nu prejudeca, mărturisim că din cele scrise pîn' acum nu putem decât presupune statutele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scădea un titlu oricât de solid, până ce-l cumpără; facultatea de-a urca cursurile tuturor efectelor ei de portofoliu când face bilanțul, pentru a împărți dividende fictive, luate din capitalul primitiv; în fine puterea de a detrage capitalul celor lesne crezători din întreprinderi productive și a-l abate la întreprinderi hazardate, toate acestea nu ne permit să ne felicităm tocmai mult de înființarea ei. Dar, pentru a nu prejudeca, mărturisim că din cele scrise pîn' acum nu putem decât presupune statutele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
geograful S. Mehedinți și alții, toți oameni prea bine crescuți și prea timizi de felul lor ca să reziste stăruințelor plecate ale mocanului viclean, venit de peste șapte sate și priceput să tundă biata oaie, ca și pe cărtu rarii cei lesne crezători și ușor de dus cu bățul, bâr-bâr! Principiile Caselor Naționale erau formulate, scurt și cuprin zător, În fruntea revistei Răsăritul și constau În „Învățături și Îndemnuri bune“, tinzând, cum spunea Nae Cațavencu, „ca România să fie bine și tot românul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Marie, venind de la gară, s-au culcat pe jos ca să nu fie reperate. La Ciocănești, la București, tot așa. Ne întrebam cu grijă ce fac avioanele franceze. Dinu plecase de două zile după ai lui la Iași, curajos și în crezător, chiar prea încrezător în privința duratei războiului, dar sigur de viitor. Aceasta era și singura noastră mângâiere în acele tragice zile. Lucram ca la înmormântarea unei ființe iubite. Fiecare bubuit de tun ce răsuna parcă rupea ceva din noi. Ce durere
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
scrisori, către N. Iorga și G. T. Kirileanu, deducem că a fost o fire voluntară, care nu se sfia să-i dea sfaturi lui N. Iorga: ,nu ești oare câteodată prea pripit, prea impulsiv, cum zic englezii? Nu prea lesne crezător câteodată?" Aceleași reproșuri și le face sieși. Pe G. T. Kirileanu îl somează să plătească abonamentul pe trei ani la amintita publicație. Acesta își nota în jurnal că emitenta este ,o femeie insistentă și cam egoistă, care merge direct, fără
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
Nime. Cu toate acestea zilnic "Romînul" readuce pe tapet când una, când alta și aproape totdauna cu acuzarea că partidul conservator se ridică contra drepturilor poporului, contra națiunii. Până când aceste fraze banale, lipsite de orice cuprins, mai pot afla urechi crezătoare? Dar cine vă cere electivitatea, cine vă cere sufrajul? Ceea ce vă cere lumea nu e să-i luați ochii cu formări, deformări și reformări; muncă vă cere. Daca avem nevoie de ceva este mai înainte de toate o administrație cu știință
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a partidului dominant ne fericește asemenea aproape zilnic cu cîte-o rețetă de reformă: azi se reformează justiția, mâine agronomia, apoi biserica, școala, regimul economic, administrația comunală și județeană - c-un cuvânt totul. Se știe că noi românii suntem oameni lesne crezători. Nu ne-am îndoit nicicând că un text de lege, votat făr' a fi fost citit, e în stare să schimbe obiceiele rele ale administrației și ignoranța tuturor. Un șir de paragrafi traduși repede din franțuzește de vrun șef de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mândru al celor ce apasă - Salută-n a lui cale pe-apărătorul mut. De ați lipsi din lume, voi cauza-ntunecoasă De răsturnări mărețe, mărirea-i radioasă, Cesarul, chiar Cesarul de mult ar fi căzut. Cu ale voastre umbre nimica crezătoare, Cu zîmbetu-vă rece, de milă părăsit, Cu mintea de dreptate și bine râzătoare, Cu umbra voastră numai, puteri îngrozitoare, La jugu-i el silește pe cei ce l-au urât. Parisul arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă, Turnuri ca
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Cantemir sunt evidente în “Istoria heroglifică” (folosește 70 de termeni medicali) și în mod deosebit în cunoscuta lucrare “Descriptio Moldaviae”, apărută la cererea Academiei din Berlin, în anul 1717, în limba latină. În această monografie a Moldovei menționează: “Norodul ieste crezător a pune pe seama călușarilor puterea de a izgoni boli îndelungate. Vindecarea o fac în acest chip: bolnavul îl culcă la pământ, iar călușarii încep să sară și, la un loc știut al cântecului îl calcă, unul după altul, pe cel
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]