154 matches
-
în memoria celor care au fost strămutați din aceste locuri. Foarte aproape de vatra vechiului sat se află Bezidu Nou, satul în care s-au mutat o parte din cei ale căror case au fost acoperite de apă. În apropiere, la Crișeni, turiștii pot vizita Muzeul pălăriilor de paie, un muzeu amenajat pentru păstrarea și continuarea tradiției de 150 de ani în domeniul artei, a tehnicii împletirii paielor și confecționarea pălăriilor sau a diverselor obiecte decorative. În curtea muzeului este expusă una
Agenda2005-01-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283240_a_284569]
-
din Transilvania, precum și clopurile maramureșene. Există și un Muzeu al pălăriilor de paie, singurul din România și, cu certitudine, între puținele instituții de acest fel din lume. A fost înființat acum 3 ani (2001) de dl Szőcs Lajos din satul Crișeni (jud. Harghita), la 15 km de Sângiorgiu de Mureș. Arta împletirii pălăriilor de paie are la Crișeni o tradiție de peste 150 de a ani. Înființarea muzeului a avut tocmai scopul de a perpetua această tradiție. Pe lângă prezentarea unei foarte bogate
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
cu certitudine, între puținele instituții de acest fel din lume. A fost înființat acum 3 ani (2001) de dl Szőcs Lajos din satul Crișeni (jud. Harghita), la 15 km de Sângiorgiu de Mureș. Arta împletirii pălăriilor de paie are la Crișeni o tradiție de peste 150 de a ani. Înființarea muzeului a avut tocmai scopul de a perpetua această tradiție. Pe lângă prezentarea unei foarte bogate colecții de pălării de paie (românești, maghiare și săsești), care se purtau nu doar în Transilvania, ci
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
turiști. Oamenii au fost atrași de forma exponatelor, unele dintre acestea de excepție, cu denumiri ca „Harta României Mari”, „Pana lui Eminescu”, „Șopârla de aur” sau „Balerina”. Singurul Muzeu al pălăriilor de paie din România se află în localitatea harghiteană Crișeni și este vizitat anual de sute de turiști atrași de ineditul obiectiv. Muzeul este găzduit de o casă țărănească tradițională, care a fost renovată și este deschis vizitatorilor tot timpul anului. În prima încăpere pot fi văzute aproximativ 150 de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94069_a_95361]
-
sunt expuse diferite obiecte decorative sau de uz casnic, iar în ultima încăpere vizitatorul este familiarizat cu tehnica de realizare a pălăriilor — de la seceratul paielor până la produsul final, adică pălăria confecționată și gata de a fi purtată. La muzeul din Crișeni poate fi văzută și chiar probată cea mai mare pălărie din lume, cu diametrul de doi metri și cu greutatea de peste două kilograme și jumătate. În curtea singurului muzeu al pălăriilor de paie din România vizitatorii pot admira și o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94069_a_95361]
-
greutatea de peste două kilograme și jumătate. În curtea singurului muzeu al pălăriilor de paie din România vizitatorii pot admira și o impresionantă colecție de pietre de apă, sculptate de... natură. Peste 600 de astfel de exemplare se află expuse la Crișeni și au forme dintre cele mai variate, de la rață și porumbel până la chipuri umane sau pălării sau șepci. Printre cei care au vizitat Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni se numără și președintele Ungariei, János Áder, care a trecut pragul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94069_a_95361]
-
natură. Peste 600 de astfel de exemplare se află expuse la Crișeni și au forme dintre cele mai variate, de la rață și porumbel până la chipuri umane sau pălării sau șepci. Printre cei care au vizitat Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni se numără și președintele Ungariei, János Áder, care a trecut pragul obiectivului de mai multe ori și, de fiecare dată, a primit în dar... o pălărie de paie. La Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni se organizează, anual, tabere de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94069_a_95361]
-
Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni se numără și președintele Ungariei, János Áder, care a trecut pragul obiectivului de mai multe ori și, de fiecare dată, a primit în dar... o pălărie de paie. La Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni se organizează, anual, tabere de împletit paie și confecționare de pălării. Dacă ajungeți prin Arad, nu ratați primul și singurul Muzeu al Cofetăriei din România, care adună în două încăperi peste 360 de exponate. Muzeul este rezultatul eforturilor depuse de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94069_a_95361]
-
ca un iureș Cu toți prefecții lor în libertate! Prin Țara asta când îmi port aleanu' Să mi-l astâmpăr nu-l mai pot deloc, Mi-s martori Iancu, Balint și Buteanu Cu ceilalți doisprezece la un loc. Moți, mocani, crișeni, tot neamul viu De pe pământ și celor duși departe Eu despre Țara Iancului când scriu Poemul meu la toți egal se împarte. Drumeț dacă ți-e sete poți să bei Din doinele de-o seamă cu vecia, Ce plin de
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
o grădină, din satul Hațegana, o bătrânică, Impodobea, jelind, șapte cruci, cu flori de câmp, Zicând că aici îi este soțul, părinții și un frate, Care au murit sărmanii la vârste înaintate. Nana Ana, m-a rugat dacă merg înspre Crișeni, Să îi duc vorbă nanei Andronița, de urgență ca să știe, Că coboară în târg cu boii, în 13, cu copilu ei Ilie. Întâmplarea a fost că am luat-o pe cărări străine, Iar neavând cum să mă întorc, să întreb
PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
-
ca un iureș Cu toți prefecții lor în libertate! Prin Țara asta când îmi port aleanu' Să mi-l astâmpăr nu-l mai pot deloc, Mi-s martori Iancu, Balint și Buteanu Cu ceilalți doisprezece la un loc. Moți, mocani, crișeni, tot neamul viu De pe pământ și celor duși departe Eu despre Țara Iancului când scriu Poemul meu la toți egal se împarte. Drumeț dacă ți-e sete poți să bei Din doinele de-o seamă cu vecia, Ce plin de
EU DESPRE ŢARA IANCULUI CÂND SCRIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359817_a_361146]
-
rurală la granița cu Ungaria după Gară Curtici.De la Macea se poate ajunge, pe câmp roditor pe la Fâșie, cum o denumesc și azi sătenii mei ...fâșie ..care a făcut ..multe victime! Portul, jocul, graiul situat între dialectul ardelean și cel crișean l-a însoțit pa țăranul măcean la șezători, care la Macea se numeau-" A mere cu lucru" -Cu cosele, croșetat, nățuit ,cu desfăcut coceni, cu ales pasula, grâu, degustat de vin .. ori must. Rapsodul local, Ioan Ardelean Alexandru, mere ..acum
LANSARE DE CARTE DUMINICĂ LA MACEA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372245_a_373574]
-
de nuntă, cântece de înmormântare, descântece, balade, cântece de dragoste și dor, cântece de jale și înstrăinare, cântece satirice și strigături, povești, legende și snoave. Acestea au fost culese între 1906 și 1961 de prin comunele și satele bănățene și crișene pe unde folcloristul a copilărit ori și-a desfășurat activitatea, în cea mai mare parte din Bodrogu Vechi, Bara și Gurahonț și câteva din zona Aiudului. Textele sunt redate cât se poate de fidel, cu toate particularitățile de limbă, culegătorul
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
și parodii având autori pe R. Runcu, Radu Baltazar, V. Popa, I. Gheorghe Petre, Mircea Croitoru, George Petrache, Traian Russu-Șirianu, Ion Pribeagu, Emil H. Nonu, Dan Mureș. Mai mult chiar, Traian Russu-Șirianu colaborează cu poezii umoristice în subdialect bănățean și crișean. Gazeta găzduiește de asemenea culegeri de strigături populare, precum și traduceri din Alphonse Allais, Achile Campanila, Maurice Dekobra, Tristan Bernard, Max și Alex. Fischer, Georges Courteline. B. include și poezii lirice semnate de Aron Cotruș și Florica Ciura-Ștefănescu. D.V.
BRAVO!. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285872_a_287201]
-
putință. Căci numai atunci, pe baza autonomiei comunale și județene sau comitatense, românii ar începe alăturea cu ungurii o viață liniștită și proprie, cu deosebire că de aceaste s-ar bucura nu numai transilvanii, ci în mod egal bănățenii, simpaticii crișeni și străvechiul Maramurăș. Așadar idealul românilor din toate părțile Daciei lui Traian este mănținerea unității reale a limbei strămoșești și a bisericei naționale. Este o Dacie ideală aceasta, dar ea se realizază pe zi ce merge, și cine știe dacă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
continuatoarea latinei vorbite în părțile răsăritene ale fostului Imperiu Roman. Împreună cu dalmata (azi, dispărută) și cu dialectele italiene centrale și meridionale, româna face parte din grupul apeninobalcanic al limbilor romanice 65. Graiurile sau subdialectele limbii române sunt: * graiul bănățean; * graiul crișean; * graiul moldovenesc; * graiul maramureșean; * graiurile oltenesc, muntenesc și dobrogean, acesta din urmă zis uneori "dician"66; * graiul timocean. Harta graiurilor limbii române a fost prelucrată de către Spiridon Manoliu și a fost preluată din cadrul Enciclopediei online, Wikipedia, de la adresa: http://ro
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
-ești, -easca, easa, -eni, -eanca, -oaia, -oanea sau în formă absolută, fără sufix, ca Basaraba, Ciurila, Dragota, Balota etc.). Ca regulă generală, toponimele derivate și compuse sunt mai noi decît bazele de la care s au format (de exemplu, Crișan, Crișana, Crișeni, Crișul Alb, Crișul Mic, Crișul Negru, Crișul Nou, Crișul Pietros, Crișul Repede, Crișul Văratecului, Dealul Crișului, Vîrful Crișului etc. sunt ulterioare bazei lor, Criș). Apar însă destul de multe situații care contrazic acest principiu, mai ales dacă e aplicat mecanic. V.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Chichirgeaua; vîrf în Munții Bihorului); Crișca (culme în subcarpații Buzăului); Crisciov (sat în județul Hunedoara), Dealul Crișii (deal în Podișul Hîrtibaciului), Cristelec (sat în județul Sălaj) Dealurile Crișanei (sate în județele Constanța, Hunedoara, Tulcea), Crișeni (deal în Feleac; vîlcea, afluent de dreapta al Tîrnavei Mari; sate în județele Alba, Cluj, Harghita, Satu Mare, Sălaj); Criștior (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Criștioru de Jos și Criștioru de Sus (sate în județul Bihor), Crișul Alb (rîu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
supă, apă sau lapte. În dicționarul român-latin numit Anonymus Caranse besiensis (cca 1700), este înregistrat cuvântul scrob, de origine veche slavă. În același dicționar, există și ra(n)totă, de origine maghiară. Este un cuvânt curent și astăzi în graiul crișean. Revenind la omletă, acesta are, în franceză, origine foarte interesantă. Se poate spune că fr. omelette vine, prin diverse schimbări fonetice, din v. fr. lemelle, care a devenit lamelle „lamă foarte fină“ (împrumutat în română în forma lamelă „mică placă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sunt răspândite numai în variantele geografice ale limbii române (în cele patru dialecte istorice deja menționate sau în graiurile dacoromânești). Volume aparte vor fi consacrate prezentării unor cuvinte aromâne, meglenoromâne sau istroromâne ori unor termeni caracteristici graiului muntean, moldovean, bănățean, crișean sau graiurilor transilvănene. Cercetările din ultimii ani oferă material lexical cules și din vorbirea românilor din afara granițelor țării noastre; în domeniul lexicului, diverse elemente neînregistrate pe teritoriul României au istorii interesante. Unitatea graiurilor dacoromâne a fost remarcată și de unii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fie semnalată este cea care cuprinde perechi de termeni ce denumesc același obiect, pentru care în anumite varietăți dialectale dacoromânești sunt folosite cuvinte maghiare, iar în unele graiuri maghiare din Transilvania apar cuvinte românești: cu sensul de „ciocan“, în graiul crișean se folosește cuvântul clăpaci împrumutat din maghiară, iar în varietăți ale maghiarei transilvănene se utilizează termenul csokány, luat din rom. ciocan. Cuvintele general răspândite în dacoromână au fost împrumutate în perioada cuprinsă între secolele 12 și 16 și se raportează
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și limba moldo-valahă-română: . Numele persiflant, pe care Îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (Însemnînd țara valahilor), nume sub care erau cunoscuți În izvoare istorigrafice străine multe secole, alături de vlah, voloh, olach
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
substantive neincluse inventar sunt populare sau regionale (arăpilă, grivă, molan, rișcă, talion ș.a.); de asemenea, nu am inclus substantivele derivate de la toponime românești, deoarece am considerat că nu sunt recente (albaiulian, albaiuliancă, alexăndrinean, alexăndrineancă, bihorean, bihoreancă, călărășean, călărășeancă, craiovean, craioveancă, crișean, crișeancă, gorjean, gorjeancă, hârlăuan, hărlăuancă, humorean, humoreancă ș.a.), precum și substantivele care denumesc literele grecești (csi, ipsilon, kappa, lambda, miu, niu, omicron, pi, psi, ro, tau, zeta); − infinitivele lungi. Au fost introduse în DOOM2 formele de infinitiv lung ale unor verbe
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Elena Pogurschi în satele din Dobrogea. Dumitra Petricu scrie (Cluj- Napoca 2000) studiul monografic „Meglenoromânii din Cerna (ieri și azi)”. Privitor la originea meglenoromânilor sunt mai multe ipoteze pe care le redăm după Gh. Ivănescu (1980). Vecinătatea originară a bănățenilor, crișenilor morlacilor și oltenilor cu meglenoromânii explică asemănările de limbă dintre ei. Alți cercetători admit că meglenoromânii au locuit în evul mediu în Bulgaria și că au creat statul româno-bulgar al Asăneșilor. Este posibil să fi coabitat cu fârșeroții care sunt
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
zică moldo-valahă-transilvano- bucovino-basarabo-banatoromânească“ . Numele persiflant, pe care îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (însemnînd „țara valahilor“), nume sub care erau cunoscuți în izvoare istorigrafice străine multe secole, alături de vlah, voloh, olach
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]