56 matches
-
libera concurență, contrabalansat de preeminența partidelor autoritarist-naționaliste (de la FSN și PDSR, la PUNR, PRM și Noua Dreaptă). Metodele prin care Iliescu însuși înțelegea să-și asigure dominația politică erau împrumutate din recuzita fascismului clasic: folosirea forțelor paramilitare împotriva oricărui adversar, criminalizarea opoziției, controlul strict al serviciilor secrete. Minerii lui Miron Cozma reprezintă doar a doua etapă a acestei lupte de tip fascisto-comunist dusă vreme de câțiva ani de către Ion Iliescu. Acuzația de "genocid", ajunsă recent în paginile ziarelor, e o descriere
Ur-fascism și Ur-comunism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11598_a_12923]
-
problemele structurale legate de dreptul la locuire, legând fenomene diverse cum sunt: evacuările în urma retrocedării proprietăților naționalizate, evacuări abuzive în urma unor lucrări de utilitate publică, situația oamenilor fără adăpost (mulți dintre ei, foști evacuați), gentrificare bazată pe segregare etnică și criminalizarea sărăciei", se mai arată în comunicat. FCDL are și un site cu același nume pe domeniul.ro, unde publică știri și resurse, care este adresat atât celor ce doresc să afle ultimele noutăți în ceea ce privește dreptul la locuire,cât și persoanelor
Front comun pentru apărarea în fața evacuărilor abuzive by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/42563_a_43888]
-
trei ani de relativă libertate culturală și nici în deceniile dictaturii comuniste. Cu toate acestea, sub comunism, acuzația de neoriginalitate, de îndatorare servilă unor autori „retrograzi“, a devenit monedă curentă și slogan obligatoriu al oricărei referiri la Nae Ionescu, vizând criminalizarea sa integrală. A fost considerat unul dintre „plagiatorii cei mai sârguincioși ai filozofilor reacționari germani, precursori ai nazismului“. Ideile sale erau „versiunea românească a amoralismului și iraționalismului nietzschean și a altor câteva concepții specifice hitlerismului“ (a se înțelege Lebensphilosophie și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
pentru comiterea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1), (2) și (3) din Codul penal raportat la art. 13^1 din Legea nr. 78/2000. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate permit criminalizarea mai severă (ca fapte asimilate celor de corupție) a unor activități și conduite private, care nu justifică măsurile, procedura, competența și pedepsele cu regim special pe care le atrage incidența Legii nr. 78/2000 și a Ordonanței de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 514 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296795]
-
la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale 1. ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizării, indicatorilor de performanță. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc ... 2. Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite - criminalizarea evaziunii fiscale ... 3. Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale ... 4. Legea insolvenței modificată - înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă ... 5. Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
la tranzacțiile imobiliare ... 14. Combaterea evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri relația Asia (Portul Constanța, Vămi) ... 15. Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii ... 16. Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite - criminalizarea evaziunii fiscale ... 17. Legea insolvenței modificată - înăsprirea regimului și evitarea insolvenței în cascadă ... 18. Revizuirea tuturor tipurilor de subvenții acordate companiilor de stat. Restructurarea sistemului de subvenționare trebuie să se bazeze pe un set clar de criterii și indicatori de
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
preluat o astfel de abordare. Regimul comunist a fost cel care, În cele din urmă, a reușit să controleze toate aspectele vieții private, prin măsuri ce se apropiau de cele propuse de eugeniști, precum dosarele genealogice individuale, divorțurile forțate și criminalizarea avortului. Politizarea sferei private părea să Însemne, În primul rând, un control sporit asupra vieții femeilor și, În consecință, mai multe limitări impuse rolurilor pe care și le puteau asuma, dar și autorității la care puteau aspira În viața publică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
practice ale modelului, cunosc mai bine viziunile iliberale ale reducerii statului la ceva mai puțin decât rolul de „paznic de noapte”, precum și crizele generate de micșorarea și slăbirea statului (analizate pătrunzător de Stephen Holmes în cazul Rusiei lui Elțîn, unde criminalizarea statului slab făcea ravagii - românii pot și ei medita pe aceste subiecte). S-ar putea, o spun citind printre rânduri, ca Gray să se fi gândit și la alți „liberali academici”, chiar dacă nu le menționează numele și operele: Ronald Dworkin
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
FBI, 1998), iar procesul de instalare a violenței în relație are o dinamică cu totul diferită. Natura violenței este cealaltă dimensiune esențială de care trebuie ținut cont în definirea violenței intrafamiliale. Există o diferență conceptuală între violență și abuz. Oponenții criminalizării violenței intrafamiliale tind să folosească termenul de abuz al soției/soțului pentru a minimaliza și restrânge incidentul violent la nivelul relațiilor familiale. Aici apare o contradicție conceptuală în definirea violenței intrafamiliale în contextul juridic actual, deoarece, prin lege, libertățile femeii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
nega victimele etichetându-le prin fantasma insecurității. Refuzul senzaționalismului nu este decât o modalitate de a descrie mai bine banalitatea violenței în școală și de a-i sesiza mai bine implicațiile psihologice, sociale și politice. Bineînțeles, este îngustă calea între "criminalizarea" faimoaselor "clase periculoase" și "victimizarea"1 compătimitoare a copiilor "în pericol". După cazul celebru într-o vreme al Mariei L., care a inventat o agresiune antisemită, sau după mărturiile false ale unor copii în cazul de pedofilie de la Outreau, în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
legate de statutul de tineri sunt considerate comportamente ce anunță delincvența și capătă sens deplin în cazul tranziției spre acte criminale prin comportamente în afara normei adoptate la școală". Precizarea adusă aici înglobează atâtea fapte încât o putem ușor critica drept criminalizarea unor comportamente de împotrivire uneori obișnuite. Eventual, putem să-i preferăm nomenclatura tulburărilor de comportament, așa cum o propune Asociația Americană de Psihiatrie pentru principalul test de depistare (AAP, 1994, SDM-IV, in Vitaro și Gagnon, 2000, II, p. 235). Măsura propusă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
locuia cu părinții sau în plasament familial (sau a fugit o singură dată pentru o perioadă lungă) 15) chiulește des de la școală, iar asta a început înaintea vârstei de 13 ani Sursa: American Association of Psychiatry, 1994. După reproșul de "criminalizare" a comportamentelor, putem bănui aici și o "psihiatrizare" a acestora, ținând de "marea închidere" a diferențelor teoretizată de Michel Foucault. Eu însumi sunt foarte reticent față de o abordare bazată pe comportamentul antisocial, care are tendința să pună întreaga responsabilitate a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fond, total opuse, de altfel, de vreme ce pun accentul pe supracalificarea sau subcalificarea faptelor desemnate prin acest termen. Pentru prima critică, termenul permite acoperirea unor categorii care n-au nimic de-a face cu delincvența sau cu violența, ducând astfel la criminalizarea unor comportamente obișnuite (Wacquant, 1999; Prairat, 2001). Pentru a doua critică, dimpotrivă, el banalizează infracțiuni serioase și împiedică tratarea lor ca atare (Haut și Quéré, 2001, p. 15): Ceea ce, fără teamă de ridicol și preocupați să găsim scuze, numim în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
E drept că simpla introducere a referințelor americane ajunge uneori pentru ca un autor să fie etichetat drept "transmițătorul" reacționar al celor mai conservatoare idei de peste Atlantic (adesea rezumate la "toleranță zero" și la locuțiunea atât de utilă și grăitoare de "criminalizare a sărăciei"). Subterfugiile pretențioase folosite în Franța pentru a critica evaluarea practicilor, programelor și politicilor de prevenire sau de reprimare în numele unei așa-zise lipse de conștiință critică a celor care practică acest tip de evaluare sunt uneori peste poate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pagina a cincea a ziarului, erau: 1. Decretul Consiliului de Stat al RSR nr. 770/1966, prin care se interzicea întreruperea cursului sarcinii; și 2. Decretul Consiliului de Stat al RSR nr. 771/1966 privind modificarea Codului Penal în sensul criminalizării avortului. Ambele decrete fuseseră deja publicate cu o zi înainte, pe 1 octombrie 1966, în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. O scurtă motivație însoțea fiecare nouă reglementare legislativă. Unica frază din preambulul Decretului nr. 770/1966 ă acesta fiind
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
românilor, după aceea, are relevanță doar pentru aflarea metodelor de acțiune. Să nu se creadă că fiind folosită aceeași tehnică de stigmatizare, comportamentele sociale ale celor două comunități au fost aceleași întotdeauna. Este adevărat însă că trecerea de la xenofobie la criminalizare (adică mai exact de la frică la agresivitate) urmează o schemă precisă, ce se manifestă periodic, și a fost sedimentată timp de decenii. Dar comparația între albanezi și români oferă un element în plus: aproape toate conotațiile negative motivele de dezaprobare
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
mulți ani (până în 1997), țiganca, interpretată de Cloris Brosca, a fost un program de televiziune deosebit de vizionat la RAI UNO. Aceste trimiteri nu par a fi pretențioase deoarece atâta timp cât în imaginarul social figura țiganului/țigăncii conservă elemente pozitive opera de criminalizare a acestora întâlnește o rezistență. Astăzi, această operă se poate desfășura nestingherit deoarece acele reprezentări în cheie magico-romantică au dispărut cu desăvârșire. Ceea ce menține primatul blamului social la adresa țiganilor este fenomenul alungării acestora din taberele în care aceștia trăiesc. Însă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
națiune la diferitele ei niveluri? Pierre Nora scrie despre ele: "...în spatele nobilelor intenții care le inspiră și care nu ascund, cel mai adesea, decât demagogie electorală și lașitate politică -, filosofia de ansamblu, acordată spontan cu spiritul epocii, tinde spre o criminalizare generală a trecutului și trebuie să vedem ce implică și la ce conduce ea"19. N-ar fi mai sănătos, mai constructiv în orice caz, să revenim asupra paginilor tulburi din istoria noastră, fără să recurgem la această acumulare de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Sărbătorile nu fac decât să demonstreze măsura în care unii sunt vulnerabili la alcool și la droguri; delegitimarea nu înseamnă anulare, stările paroxistice și alte excese senzoriale fiind fenomene frecvente în cotidianul hipermodern. Droguri, destructurare și criminalizaretc "Droguri, destructurare și criminalizare" A face un chef, a ieși din sine și din rutina zilnică: această pasiune poate fi ilustrată în multe feluri. Prin euforia căutată în alcool, desigur. Chiar dacă tinerii consumă mai puțin alcool ca altădată, aceasta nu exclude excesele de sâmbătă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
205 Estomparea principiului carpe diem 207 Triumful lui Knock 207 Orgie hard, sex cuminte 211 Frenezia lui Eros 211 Un hedonism bine temperat 213 Sex, iubire și narcisism 214 Nopți de beție și zile de sărbătoare 217 Droguri, destructurare și criminalizare 217 Reînvierea sărbătorii 219 Petrecerea „super” 224 9. Superman: obsesia performanței, plăcerea simțurilor 228 Viață profesională, viață privată 230 Munca și timpul liber 232 Fericit la locul de muncă? 234 Trupuri performante și trupuri leneșe 238 Euforia sportivă 240 Societate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
exterminare prin muncă forțată. Sighet, Aiud, Gherla, Pitești, Canalul Dunăre-Marea Neagră sunt doar câteva din numele de pe această veritabilă hartă a morții. Sub Ceaușescu, în pofida promisiunilor privind întărirea „legalității socialiste”, a continuat demonizarea proprietății private, persecutarea credințelor și practicilor religioase, criminalizarea oricărei forme de opoziție. Nu mai puțin semnificativ, Ceaușescu și regimul său au dus la paroxism politica de persecutare a femeilor și copiilor: în urma interzicerii avorturilor și a metodelor contraceptive, orfelinatele s-au umplut de copii ale căror destine erau
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
necesară în vederea eliberării de greutatea istoriei care "apasă ca un coșmar asupra minții celor vii" (Marx și Engels, 1960, p. 119) [1852] și prin aceasta, în vederea pășirii spre un viitor democratic. Totuși, după cum se va vedea imediat, confruntarea trecutului prin criminalizarea sa nu este singura posibilitate din gama de opțiuni disponibilă actorilor politici care dețin frâiele puterii în ordinea curentă. Moștenirea problematică a trecutului poate fi administrată în două maniere complet diferite: 1) printr-o strategie evitaționistă, care presupune implementarea unei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fărădelegilor trecutului. Strategiile de confruntare frontală și asumare a trecutului diferă, la rândul lor, în funcție de modul de abordare a trecutului. Pot fi identificate cel puțin două asemenea strategii confruntaționiste: a) stăpânirea/răfuiala, care se ramifică la rândul său în i) criminalizarea trecutului, și ii) demonizarea trecutului; și b) asumarea reflexivă a trecutului prin perlaborare. Acestora li se poate adăuga o a treia posibilă modalitate de gestionare a trecutului în memoria colectivă, sub forma de c) normalizare a acestuia ca urmare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului Tipul de politici angajate în administrarea trecutului Tipologia formelor specifice de administrare a trecutului Metodologia gestionării trecutului Emanciparea de trecut se produce prin: strategii evitaționiste politici ale amneziei uitare naturală ignoranță programată reprimare strategii confruntaționiste politici ale anamnezei stăpânire criminalizare condamnare demonizare exorcizare simbolică asumare reflexivă perlaborare autoexaminare critică normalizare istoricizare și contextualizare înțelegere comparativă Strategia evitaționistă se bifurcă în două modalități specifice de gestionare a trecutului problematic: i) prin instituirea amneziei programate politic, în special prin decretarea de legi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunist, statul român a inițiat un glissando de la strategia evitaționistă la o strategie de confruntare fățișă a trecutului comunist. Opțiunea pe care s-a mers a fost "luarea în stăpânire" a trecutului comunist prin supunerea acestei perioade unui proces de criminalizare, judecare și în cele din urmă de condamnare ca "ilegitim și criminal". Stăpânirea trecutului (eng. mastering the past, germ. Vergangenheitsbewältigung) presupune inițierea unor proceduri oficiale de reglare a conturilor cu trecutul problematic moștenit de societatea curentă în urma tranziției către o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]