40 matches
-
N.I. Herescu, eruditul clasicist, profesorul și traducătorul din opera lui Horațiu, virulent publicist anticomunist scrie două romane despre viața în exil, Agonie fără moarte și Cîinii. Iar V.V. Stanciu, cel care pledase în procesul de pornografie intentat lui Geo Bogza, criminolog și pionier în victimologie, înainte de a fi publicat la Paris Carnetul unui metec, a scris și publicat în țară Altă lume. Însemnări dintr-o călătorie în America (1927), prefațată de Radu A. Rosetti, care precede cu zece ani Instantanee braziliene
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
mai tânăr din cei trei noctambuli protestară la aprinderea țigării. Cu toate că fumau și ei, amândoi, dar numai după masa de la prînzi, pînă cel mult la miezul nopții al aceleiași zile, strict. Interdicția celor doi, amicală, deși vehementă, îl siliră pe criminolog să arunce restul de Kent mai de vreme de a fi ajuns, măcar, pîn-la jumătate. Mucul, azvîrlit pe nisip, acum cînd lumina orbitoare a soarelui de vară umpluse văzduhul, nu mai avu jocul acela al lui de artificii sau de
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
atât de abominabil încât refuză explicația. Regizorii nu au însă inspirația să oprească filmul la timp și alte câteva replici se scurg inutil, iar corpul tranșat și încărcat într-o valiză poate fi vizionat în trecere în timp ce este fotografiat de criminologi. Este vorba despre o „altă mamă”, ucisă de fiica ei al cărei aspect evocă cumințenia provincială a fetei de la țară. În opinia mea, regizorii au cedat senzaț ionalului „faptului divers atroce”, iar aici rezidă diferența față de spiritul de finețe al
Gară pentru cinci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5746_a_7071]
-
încă doi oameni, prezenți la invitația mea, care contribuiau la atmosfera de neîncredere. Unul dintre aceștia, o femeie, era psihiatru legist la Spitalul Berlin Charité. Frau Marie Kalau von Hofe era prietenă cu Arthur Nebe, el însuși un fel de criminolog, și era atașată oficial pe lângă comandamentul poliției în calitate de consultant în probleme de psihologie judiciară. Celălalt oaspete era Hans Illmann, profesor de medicină legală la Universitatea Friedrich Wilhelm din Berlin, fostul patolog-șef de la Alex până când ostilitatea sa față de nazism să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
grosime, înălțime și lungime are cămila. Ca să afle mai multe, îi va observa, poate, moravurile sexuale, obiceiurile alimentare, relațiile sociale și jocurile de societate preferate. Dacă a nimerit o cămilă caracterială, poate face apel la un psiho-educator sau la un criminolog! Cercetarea violenței înseamnă și aceasta: o serie de puncte de vedere, cu discipline diferite care abordează în moduri diferite, contradictorii uneori, ceea ce este înainte de toate un fenomen. În acest sens violența este așa cum îmi apare, nu într-un subiectivism relativist
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
studiu pentru vinovații de agresiuni violente și serioase de la biroul de justiție pentru minori și de prevenire a delincvenței (OJJDP) din Ministerul american al Justiției a reunit timp de doi ani douăzeci și doi de cercetători dintre cei mai străluciți criminologi și specialiști în munca socială. Acești cercetători au analizat totalitatea lucrărilor (în limba engleză) din domeniu și, după un protocol riguros, au selectat 66 de studii longitudinale care au încercat să identifice factorii predictori ai violenței (Hawkins et al., 2000
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
comentăm. Multe se dovedesc ineficace. Sigură este respingerea limitării la metodele comportamentaliste, fiind condamnate toate metodele de "reeducare" de genul tabără de antrenament sau comando de parașutiști... Acestea sunt, poate, spectaculoase, dar nu reduc în nici un caz violența, iar un criminolog precum Cusson (2002), care n-are nicidecum reputație de stângist, a arătat de mult că ele pot alimenta violența. E vorba de îmbunătățirea competențelor sociale, nu de reflexe condiționate. Dar această îmbunătățire a competențelor sociale nu se obține prin predici
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
au efectul pe termen lung de a evidenția membrilor societății civile propria lor tendință spre violență. Acești diferiți factori fac mai mult decît să asigure că "faptele" statistice privind violența sînt totdeauna și în mod necesar "fictive" (idee apreciată de criminologi), dar ei pun la îndoială afirmația lui Elias că societățile civilizate își uită genealogia și consideră propria lor civilitate drept naturală. *** Ideea poate fi prezentată și mai dur: toate formele cunoscute de societate civilă sînt infectate cu surse endogene de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Viața economică (1968-1971), director al Institutului de Economie Mondială (din 1970). Membru corespondent al Academiei. 16 Murgescu, Costin, "Cercetările monografice la sate", în Contemporanul, vineri 9 august 1957 p. 1. 17 Ibidem. 18 Denis Szabo (n.1929), sociolog și reputat criminolog canadian de origine maghiară, profesor la Universitatea din Montreal. 19 Gheorghe Retegan, "O fază nouă în cercetarea directă a realității", în Probleme economice, nr. 2/1958. 20 Interviu nepublicat. 21 I. Bochiș, M. Părăluță, V. Spiridon, Pentru orientarea științifică în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ale specialiștilor în criminologie. Cu ocazia celei de-a șasea conferințe a directorilor administrațiilor penitenciare organizată la Strasbourg în 1983 sub egida Consiliului Europei, s-a decis elaborarea unor rapoarte anuale privind demografia carcerală, la inițiativa lui Pierre Tournier, cunoscut criminolog francez, primul raport fiind prezentat în 1990156. Prea puțin riguros la început, el s-a dezvoltat prin aproximări succesive, reușindu-se îmbogățirea chestionarului cu noi aspecte. De la 10 indicatori în 1990 s-a ajuns la 15 în 1993 și la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
hranei, schimbarea regimului de detenție și de muncă etc. Strategiile de prevenire a sinuciderii se aplică și în cazurile tentativelor și autoagresiunilor. Este evident că numărul acestora este semnificativ mai mare, mulți deținuți utilizîndu-le pentru obținerea unor beneficii imediate. Cei mai mulți criminologi sînt de acord cu ideea că violența în penitenciare, îndreptată împotriva propriei persoane sau a alteia, este o reacție "inevitabilă și logică la un regim violent și represiv"177, existînd incontestabil o patologie instituțională: detenția prelungită, aproape întotdeauna considerată nedreaptă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
simplu de făcut. Cele mai multe țări din Estul comunist au refuzat vreme îndelungată să prezinte o situație statistică privind mediul penitenciar. Și acum unele țări refuză să predea anumite date, iar atunci cînd sînt predate, există suspiciunea falsificării lor. Tenacitatea unor criminologi occidentali a făcut ca numărul indicatorilor să crească de la an la an, iar raportările să fie cît mai riguroase. Există însă o serie de aspecte importante privind populația care au rămas necuantificate. Un prim aspect privește gradul de școlarizare a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că starea sănătății morale a deținuților se alterează, cînd ținuta lor umană se deteriorează. Și apoi, și tu puteai ajunge în situația lor. Aproape toți oamenii comit cel puțin o dată în viață fapte pedepsite de lege este concluzia unui mare criminolog și sociolog canadian, Marc Leblanc: "Toți sîntem afectați de morbul păcatului. Ce a comis deținutul zace în inima atîtor oameni liberi cărora le lipsește nu potențialul, ci circumstanța favorabilă, iar apoi circumstanțele identificării sale ca infractor. Deținutul este doar un
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
În 1921 apare lucrarea ,,Crima ca destin" al lui Johannes Lange. Acesta studia factorul eredității în delincvența gemenilor. Teoria complementelor cromozomiale xxy, xyy a fost determinată de studiul lui Goring. Pornind de la teoria lui și profitând de evoluția geneticii unii criminologi au pus crima pe seama dezechilibrelor cromozomiale (Jacobs, P., Brunton, M., Melville, M., Brittain, R., McClemont, W., 1965). Influența eredității asupra delicvenței a fost studiată și prin prisma teoriei adoptivilor (Amza, T., 2000) conform căreia copiii infractorilor adoptați în familii integrate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
membrilor unei familii este important pentru dezvoltarea minorului deoarece acesta intra în contact de mic cu tipologii umane diferite cu care este obligat să comunice și nu în ultimul rând prin modul de împarțire a drepturilor și responsabilităților familiale. Unii criminologi consideră copilul unic mai puțin predispus spre delicvență decât copiii cu număr mare de frați. Motivul se pare că este determinat de scăderea autoritații în familiile cu mulți copii. Pe de altă parte în literatura de sociologie a devianței se
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de un psihotic, un paranoic care-și pusese în cap să omoare cât mai mulți membri de partid, câștigându-și în acest fel libera intrare în raiul creștinesc!... Cazul stârnise vâlvă până la București, de unde s-a deplasat o echipă de criminologi, dacă nu mă-nșel în frunte cu celebrul Ciacanica. Eu l-am invitat într-o seară pe procurorul Negru, care-mi fusese coleg la liceul „Brediceanu”, dar cu câțiva ani mai mare, care mi-a relatat, în linii mari, cazul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Nordau în opul său, Degenerare, considera un simptom generalizat al culturii și civilizației europene și anume degradarea sa ireversibilă vizibilă atât la nivelul omului-masă cât și la nivelul elitelor hipersensibilizate până la nevroză și artă degenerată. Și pentru Cesare Lombroso, faimosul criminolog italian, expre- sia unei sensibilități dereglate poetic își avea corespondentul patologic. Literatura naturalistă înregistrează degeneres- cența ca un fenomen social și îl ilustrează prin personaje care corespund din punct de vedere epistemologic cazurilor pe care le analizează diversele școli medicale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
vârstă, mediu de rezidență și competența în cunoașterea modului de funcționare a instituțiilor europene” (Eurobarometrul 62, toamna 2004, 40). Opinia publică despre sancțiunile prevăzute de lege În SUA, problema atitudinii cetățenilor față de gradarea pedepselor i-a preocupat pe sociologi și criminologi încă de acum aproape o sută de ani. F.C. Sharp și M.C. Otto (1909) au inițiat cercetările în acest domeniu. Constatările făcute de-a lungul timpului sunt dintre cele mai interesante. Unii specialiști consideră că ideea gradualității pedepselor constituie punctul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din grecescul phren = „inteligență”, logos = „știință”Ă. Concomitent cu evidențierea inteligenței și aptitudinilor necesare unei meserii, referitorare la frenologia pretindea că poate descifra prin cranioscopie și caracterele umane. Frenologia a stat la originea tezelor lui Cesare Lombroso (1835-1900Ă, medic și criminolog italian, refritoare la criminalul înnăscut. În această situație, după Lombroso, criminalul nu mai era atât de vinovat pe cât era de bolnav încă de la naștere. Aceasta pentru că în comportamentul său erau evidențiabile de timpuriu labilitatea afectivă, manifestările impulsive și absența empatiei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ca orice altă tulburare psihică, fac obiectul unor proiecte și practici terapeutice medicamentoase și psihoterapeutice. Excentricitățile și particularitățile persoanei, comportamentele sale, mai mult sau mai puțin aberante și deviante sociocultural, constituie însă și în prezent preocuparea unor psihologi, sociologi, politologi, criminologi, creatori de romane și filme. Cele două incidențe sunt complementare, se intersectează și se suprapun parțial. În sens medico-psihiatric TP sunt evaluate printr-un diagnostic, la fel ca orice boală. După 1980, în sistemul american DSM-III ele au fost trecute
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și nu doar de personalitatea agresorului. Această problemă e studiată de victimologie (PYROZYNSKI, 1989Ă. Psihopatul sadic și criminalul monstruos. Existența unor cazuri de crime sadice și de criminali în serie care își mutilează victimele a intrigat constant societatea și pe criminologi. Aceasta cu atât mai mult cu cât mulți dintre aceștia nu prezentau o boală psihică definită și nici tulburări de personalitate încadrabile în categoriile clasice, nici măcar în cea de TP antisocială. De la descrierile lui KRAFT EBING din secolul al XIX
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
încalcă legea. El este șeful Biroului de Medicină Legală din Boston și totodată un bun prieten al lui Jordan. Garret are o fică, Abby, în liceu. Mama ei, Maggie, s-a despărțit de Garret. Nigel Townsend ("Steve Valentine")este un criminolog englez la Biroul de Medicină Legală din Boston. De asemenea este cunoscut pentru priceperea să la spart baze de date ale poliției. Mahesh (Bug) Vijay ("Ravi Kapoor") este specialist în studiul insectelor. El lucrează deasemenea la Biroul de Medicină Legală
Crossing Jordan () [Corola-website/Science/313207_a_314536]
-
autor și coautor al primelor manuale, note de curs și comentarii ale legislației în dreptul penal, criminologie, statistică criminologică, victimologie, deviantologie, teoria generală a dreptului, drept penal comparat. Dl Bujor a educat o pleiadă de discipoli, care s-au afirmat drept criminologi și cercetători atât în țară, cît și peste hotarele Republicii Moldova. Sub îndrumarea științifică a acestuia au fost susținute 5 teze de doctorat și peste 50 teze de masterat. Dl Bujor este un activ propagator al științei penale și criminologice peste
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
discută probleme stringente ce țin de prevenirea și contracararea criminalității . Creează Centrul de cercetări științifice, iar apoi, în baza acestuia, Departamentul Știință, în cadrul căruia funcționează Laboratorul de criminologie și politică penală. Sub cupola acestei instituții educă o nouă generație de criminologi, organizează o intensă activitate de cercetare științifică, inclusiv criminologică, și de elaborarea a materialelor didactice pe care le editează pe contul instituției, desfășoară reuniuni criminologice, precum și susține, în primii ani, editarea Revistei de criminologie, drept penal și criminalistică. Tot în cadrul
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
Pleșakov ș.a. În afară de aceștia, participînd la ședințele Biroului criminologic coordonator din U.R.S.S., are rara posibilitate de a-i asculta, de a discuta și chiar de a polemiza cu criminologii Antonean, Avanesov, Saharov, Kuznețova, Kudreavțev, Karpeț, Dolgova, Bluvștein și alți criminologi cu renume în lumea științifică. Valeriu Bujor mărturisește că „anume acest anturaj în cele din urmă m-a format ca criminolog”. În afară de viii purtători ai ideilor criminologice, are acces liber la fondurile bogate ale bibliotecilor muscovite și, în primul rînd
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]