1,366 matches
-
după La steaua: Milică-al nost a cam murit Și orice-ar vrea să spuie, Era pe când nu s-a zărit, Azi îl vedem și nu e. Sport. Se spune că, după vizionarea meciului Valerenga - Steaua (0-3), lapona Enigel și Riga Cripto, au cerut azil politic la clubul din Ghencea urmând să se recăsătorească la una din bisericile construite de Gigi Becali... Dar felicitări și pentru Dinamo și Rapid...
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
o bagatela. Noaptea pe străzi circulă oameni mai varză ca-n Amsterdam, iar cluburile sunt invadate de o specie mutanta de homo partiens. Orașul e atat de viu încât mă urmărește mereu senzația că la plecare am decolat dintr-o cripta. Dimineață, la ieșirea din , suntem rugați să urmăm traseul pentru coadă la taxiuri, deși nu e nici o coadă. Vrem să sărim gardurile metalice, dar bodyguard-ul amabil insistă: șir, șir, this way, please! Îmi închipui că așa o ardeau românii
The new Babylon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83031_a_84356]
-
și nicidecum acea soluție comodă care înjumătățește efortul de organizare a expoziției prin dubla participare. Cu prilejul expoziției de la Oradea, am încercat să explic acțiunea celor doi artiști recurgînd la o metaforă literară, și anume invocînd polaritatea barbiană din Riga Cripto și lapona Enigel. Acest gen de argumentație nu reprezenta nicidecum un recurs comod la autoritate, ci o încercare de a sugera că acțiunea comună a soților Maitec se sprijină pe o complementaritate adîncă, uneori susceptibilă de a se transforma în
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
nici unul din reprezentanții Școlii Ardelene să nu-și doarmă somnul de veci în pământul Patriei și până în anul 1997 și Inochentie; în sfârșit, în 1997, i s-a împlinit dorința exprimată într-o scrisoare testamentară și este așezat într-o criptă în Catedrala Blajului, alături de Cardinalul Alexandru Todea: "Nu știu prin ce dulceață ne atrage pământul natal și nu ne îngăduie să-l uităm. Zilele mele sunt spre asfințit și aș vrea ca sufletul în timpul când se va despărți de corp
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
curățenie, însă,/ rugoși, pe-alocuri, ca un tuci,/ se ponoseau de pudra strînsă/ în pori, în cute, în cotloane,/ avînd să cînte numai cînd/ cădea, prin fante de obloane,/ un jet de raze, ca un laser,/ pe ei ( ca,-n cripta lui, pre Lazăr),/ pe care cucii-l așteptau/ ca,-n zori, cocoșii neuituci/ luminile ahura-mazdei)/ spre-a se juca de-a cucu-bau,/ pînă ce-ntreagă etajera/ suna a ceasuri de Svițera,/ nenumărate ( vorba gazdei, / doar una dintre cele cîte-ț/ tot
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
martirii au intrat în memoria creștinilor, în cultul Bisericii și în sinaxarele ei. După încetarea persecuțiilor, pe mormintele sfinților și ale martirilor s-au înălțat primele biserici. Moaștele sfinților martiri au fost scoase din morminte și așezate cu cinste în cripte, anume zidite, numite martirioane, peste care construiau bazilici (biserici), numite martyria. Unele din aceste martirioane s-au ruinat de-a lungul vremii, altele au fost distruse de barbarii care au năvălit mereu peste Țările creștine, iar altele au rămas până
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mai poate conta pe adâncul morții tale ca pe miezul ruletei omenirii din uterul femeii vino și adu ceața propice oricărei creații ceața în valuri pe treptele care urcă la odaia mea trecând nepăsătoare pe la ușile vecinilor de bloc aceste cripte anticipate cu care conviețuiesc în voioșia unei vieți reabilitate termic și fonic vino așadar să-ți citesc cărți fără zgomot de file întoarse cărți comandate pe ecrane dacă nu cumva le-ai citit deja acolo unde ești și mă privești
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
înfundat de pene. de aripi lovindu-se și ele de lucruri ascuțite. mă înclin de trei ori așa cum fac de fiecare dată în fața unei coțofene. ca să țin răul departe de mine. mirosul de fier ud și de mucegai amintindu-mi cripta capucinilor e tot mai puternic în acest cub negru unde nu știu cine m-a adus. apoi se întredeschide o ușă care sunt sigură că nu există. pași. tăcere. pași. lumina albă și rece decupează alene prima treaptă. două botine albastre bogat
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
din lume ca din chin - dar acolo chiar de singur sunt nu-mi lipsește votca din pahare vorbăreață ca un călător fără drum și fără supărare arde-n mine tot ce zace orb și renasc din ea ca dintr-o criptă trupul adormit al unui mort înviat a treia zi ca-n scriptă și de uit c-am înviat vine altă votcă să mă ardă-n gît doar cu ea acolo uit de tot de toate și îmi trece iute de
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
mîna în hagialîcul imaginar către ’cel mai frumos dintre veacuri’ care ’fu al optsprezecelea’...”. O astfel de abordare a eredității și a interiorității secrete poate fi apropiată, cred, de teoria criptonimiei a psihanaliștilor Nicolas Abraham și Maria Torok, după care “criptele” ori “fantomele” textuale s-ar transmite inconștient de la o generație la alta, făcînd ca anumiți indivizi să fie purtătorii inconștienți ai teribilelor secrete ale strămoșilor. Un alt caz pentru elucidarea căruia Ion Vartic recurge la interpretarea criptonimică îl constituie “euforionicul
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
Un dans ce te vîră în groază. Dar unul dispare, și altul curînd, Pier astfel, cu toții-mbrăcați, rînd pe rînd Și țuști! se ascund pe sub iarbă. Doar unul se-mpiedică-n mers în sfîrșit Și-abia se mai prinde de cripte; Atît de rău semenii nu l-au rănit, Și giulgiul prin aer și-l simte. El zgîlțîie ușa ce-l zvîrle-ndărăt, - metalice cruci pe ea-n sclipăt se văd - Și ce fericire pe paznic! Cămașa și-o vrea și nu
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
femininul, a sudului cu nordul, a sicității cu umidul, a dionisiacului cu apolinicul. Intersecția lor pe un traseu simbolic, înțeles și el tot ca o reprezentare ideală, ar fi trebuit să reitereze cunoscutul scenariu al lumilor incompatibile de tip Riga Cripto și lapona Enigel. Numai că în viața concretă, inclusiv în aceea a formelor simbolice, faptele nu urmează întocmai, iar, uneori, chiar deloc, predicțiile teoretice și schemele prestabilite. În urma întîlnirii dintre Eugenia Iftodi și Ion Țuculescu nu numai că nu a
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
vagabonzii sînt atîrnați de grinda caselor/ și sinucigașii din mine sînt sus pe stîlpi, sus./ Sst, tăcere! azi e noaptea nopților,/ sst, tăcere!/ Lăieții cu turmele lor trec calmi și calzi,/ pe alee sînt brazi/ și lumea-i ascunsă în cripte/ ssst, tăcere!/ în balonul orașului mîrîie vîntul/ închis și tăcut,/ balonul se sparge,/ toți hoții se aruncă și fură cu toții,/ toți vagabonzii își smulg ochii și-și întorc șepcile,/ cuțitele, apele, farmaciile sînt sparte,/ lumea umblă nebună/ se zbat și
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
tip vertical, istoric, care este acela al Mittel Europei, în egală măsură opus comunismului cît și occidentalismului. Danilo Kis are o discretă și distinctă cotă editorială, proza sa fiind tradusă și în limba română: Clepsidra, 1986, Univers, trad. Lidia }ocariu; Criptă pentru Boris Davidoviș, 1992, Ed. de Vest, trad. Sima Lăzărean; Enciclopedia morților, 1996, Univers, trad. Mariana Ștefănescu, Grădină, cenușă, Univers, trad. Ioan Radin). Kis este autorul unei proze de atmosferă, a unei proze evocative (deși personajele sale nu sunt pure
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
Muzeul Simu, pus la pămînt � nici azi nu e nimic în loc, la fel Muzeul Kalinderu. Ce facem acum? Ne falsificăm trecutul cu buldozerul în numele democrației? Monumentul comunist din Parcul Carol nu mai e un loc de pelerinaj al generației dejiste. Criptele fostului mausoleu au fost golite de conținutul lor, cum se știe. A rămas monumentul, unul dintre puținele impunătoare din zestrea Bucureștiului. O fi el făcut la comanda comuniștilor, dar, dacă a ieșit bine și dacă, mai ales, el a pătruns
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
țimțirimul” bisericii din Tămășești. Dr. Alexandru Pop de Băsești (1877 - 1929) - doctor în drept, avocat la Cehu Silvaniei, membru în consiliul baroului avocaților; - director al băncii „Codreana” din Băsești; - prim - curator al bisericii din Băsești; - are mormântul la Băsești, lângă cripta marelui tribun. Alexandru Vaida ( 1894 - 1943) - notar la Cehu Silvaniei și Crasna; - comisar la Direcția de Poliție din Cluj (1919 - 1923); - organizator extrem de activ la formarea consiliilor și gărzilor naționale în Cehu Silvaniei și localitățile din jur; - decedat în 1943
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
constați că are dreptate, că toate sînt la locul lor dintotdeauna, că nu mai ai un rost, că ești foarte nou, în această ordine, unde toate vorbesc o limbă mai veche decît toate ale tale Și-așa,acum, senzațiile, din cripte adînci, cu toți strămoșii, împreună, învie alte vîrste.Ești martorul, un fel de prezență fără de care s-ar putea să nu mai existe moarte, dar tu, instanță a vorbirii mele, martorule, știi că eu, umblînd prin timpuri trecute, simt că
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
moarte, dar tu, instanță a vorbirii mele, martorule, știi că eu, umblînd prin timpuri trecute, simt că sînt multe ce nu ni se adresează, că moartea e o deficiență a limbajelor noastre, că, de fapt, totul este prezent.Deci, din cripte adînci, renasc , de fiecare dată, arătări uluite, martorule, că iar te apuci să vorbești, ca și cum fără vorbire ele n-ar putea să apară, ca și cum doar vorbirea ar vedea criptele deschizîndu-se, și, de fapt, altceva se întîmplă, ceva destinat unei priviri
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
a limbajelor noastre, că, de fapt, totul este prezent.Deci, din cripte adînci, renasc , de fiecare dată, arătări uluite, martorule, că iar te apuci să vorbești, ca și cum fără vorbire ele n-ar putea să apară, ca și cum doar vorbirea ar vedea criptele deschizîndu-se, și, de fapt, altceva se întîmplă, ceva destinat unei priviri din noi înșine, înmugurită, tot timpul pe cale să se nască Ceva din noi tot timpul se scuză, tot timpul, pe de altă parte, ceva din noi este înarmat pentru
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
văd îngânatul gând pe tărâmul celălalt zori captivi țes patrafir bir de plâns alean/avânt plumbul iernii să-nveșmânt și seismul să-l respir scările spre paraclis borne suie osii dor ornicul orbitelor petecitul paradis scrisă vamă roată iar cu fotonii criptei schimb vitreg riveranul nimb ține ceara spin amar nucleare înarmări zac și mor prin nervii/lari cum doarme-n sicriu polar disc ghețar deasupra ei plasma glasulu i-a stâns plânsul plânsului neplâns setea sacrelor scântei rădăcinăi și altoi despărțirea
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
într-un fel, încă din viață. Ei bine,-n casa "năvlisită" de Pantazi (căci, "lup de mare", orice casă, pentru el, nu e decât o pasageră navă, "plutind pe marile/ și mișcătoarele/ pustietăți"!), în acest turn de fildeș și, totodată, criptă (căci din-,spre Sărindar"!), dă buzna Gore Pirgu, spusesem, într-o zi, cu "carlinul" lui Haralambescu (o șarlă ce, uitasem să adaug, e îmbrăcată într-un "valtrap roșu"!), spre indignarea franțuzoaicei gazde, care, nu numai "îmbufnată", dar și "roșie", o să
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
fie recomandată vreme de mai bine de un secol elevilor și studenților din România. Cu astfel de lecturi s-a ajuns ca românii să-i prefere pe Ionuț Iftimoaie lui Cătălin Zmărăndescu, pe Nicoleta Luciu Ginei Pistol, grupul Racla grupului Cripta (manent) și pe frații Becali fraților Păunescu. E limpede că așa nu se mai poate. Trebuie să stopăm degradarea culturii române. Un prim pas necesar ar fi arderea cărților lui Ion Slavici în Piața Publică. Sorin Lavric Camil cel incorect
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
II-lea (singurul papă nord-german) încântau, ba pictate, ba sculptate, altare superbe, diferite stilistic (printre care tronau suveran câte un Riemenschneider, Vogt și Cranach autentice), sus o orgă magnifică, două nave imense unde încăpeau coruri ce puteau cânta antifonic, o criptă sinistră - îmblânzită de geniul german și transformată în spațiu de concerte - și o mulțime de sculpturi, pendulând între naiv și morbid, între măreție și nebunie - de la călărețul adolescentin, despre care se presupune că este împăratul Heinrich al II-lea, la
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
melanjul de stiluri și epoci, linia de cupru ce simbolizează meridianul zero al orașului, frescele pictate sub directa asistență a lui Delacroix, mărturiile despre botezul lui Baudelaire și al marchizului de Sade ori despre căsătoria lui Victor Hugo. Jos, în cripta Saint-François, mă întâmpină pauperitatea altarului improvizat, coloanele și bolțile proprii mai curând unei crame decât unui lăcaș de cult. între sus și jos nu există scări, culoare, interferențe. Fiecare e cu scara lui, cu culoarul și dialogul imanent. Sus, giulgiul
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
femininul, a sudului cu nordul, a sicității cu umidul, a dionisiacului cu apolinicul. Intersecția lor pe un traseu simbolic, înțeles și el tot ca o reprezentare ideală, ar fi trebuit să reitereze cunoscutul scenariu al lumilor incompatibile de tip Riga Cripto și lapona Enigel. Numai că în viața concretă, inclusiv în aceea a formelor simbolice, faptele nu urmează întocmai, iar, uneori, chiar deloc, predicțiile teoretice și schemele prestabilite. În urma întîlnirii dintre Eugenia Iftodi și Ion }uculescu nu numai că nu a
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]