441 matches
-
a limbajului) e tot mai puternic. Scriind texte "științifice", subiectul îndrăgostit se simte solidar, în mod ciudat, cu orice scriere al carei principiu e că Subiectul nu este decât un efect de limbaj (pag. 129). Acest stil, iubitor de paradoxuri, criptic și ușor poetizat revine și în eseul despre Deleuze. Grupajul intitulat Speculum șochează cititorul printr-o abordare de un ludic neașteptat; Paragrafe despre nori are o tentă postmodernă pronunțată, amintind de stilul mozaic folosit de Ihab Hassan, dar și de
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
Țupa, avem un discurs poetic de transfigurare prin destructurare aluzivă, cum ar spune Eugen Negrici. Poetul recurge la reprezentări disparate, enunțuri eliptice, fragmente descriptive trunchiate, frânturi de frază dar, mai ales, intercalări de secvențe diverse. De multe ori poemele devin criptice, aproape ilizibile. Astfel, poetica lui Răzvan Țupa dă senzația deseori (mai ales în ciclul Mijloace de transport în comun) că este prea elaborată și că poemele i-ar reuși și fără atâta preocupare pentru bricolaj și discontinuu. , discontinuitatea versurilor provine
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
detaliat în Ecce Homo (capitolul "Zarathustra"), ca să dau numai un exemplu, este cu totul dătătoare de măsură pentru abordarea sa cvasi-religioasă a actului scrierii. Din acest punct de vedere, Nietzsche ar fi fost întru totul de acord cu spusa (altfel criptică) a lui Kafka cum că a scrie înseamnă a te ruga. De fapt, importanța pe care el o acordă scrisului e doar o fațetă a relației complexe pe care Nietzsche o întreține cu domeniul limbii. Pentru el limba nu e
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
Pe când, dacă ar fi fost fizician ar fi vorbit, în cazul timpului solar, "despre ionizarea atmosferei prin lumină, despre difracția luminii la trecerea ei prin două medii cu densitate diferită." Care au drept hotar o linie magică... Acest factor magic, criptic, dat la iveală în străfulgerări, prin fericite întâlniri, va fi cu insistență cultivat, dar, ca și în prozele lui Mircea Eliade, în medii în care purtătorii săi fie nu se dau pe față, fie înșiși n-o știu. De unde punctul
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
Brusc mă simții invadat de o tainică fervoare și fără să vreau muiai creta în cerneală și Din neștiință și teamă primele figuri începură a se înfiripă sfielnic prinzând conturul unor forme timide apoi crescură inconștient unele dintr-altel topindu-se criptic și fluent ca niște anagrame rupestre combinându-se în forme stranii abstracte de parcă însuși profesorul în uimirea lui mi le-ar fi dictat telepatic de parcă un dulce elixir mi se scurgea prin degete Umplui somnambul spațiul liber dintre tablă și
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
praf Dă-i înainte nu te opri mâine aduc un zugrav eu plătesc toate pagubele auzii repetat îndemnul care făcea din mine uncenicul vrăjitor al poligraphiei Îmbătat de miresme imaginare și exaltat mâzgălii fațada proaspăt văruită și curând demersul meu criptic depăși curtea liceului ieșirăm în stradă unde pe asfalt îmi continuai febril lucrează sub Privirile stupefiate ale trecătorilor cu noi formule oculte ermetici radicali alfa și omega rădăcini la cub ipsilon fracții cuneiforme paradigme Piramide și sfere în care integram
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
la care a fost angajată naratoarea duce cu gîndul la școala din filmul The Wall, produs de grupul Pink Floyd: "În prima zi de lucru la grădiniță, directoarea m-a condus la grupa mea. Intrînd în clasă a zis aproape criptic: ŤImnulť. Automat, copiii au format un semicerc, și-au lipit mîinile de coapse drepți ca lumînarea, au lungit gîturile și-au ațintit ochii în sus. De la măsuțe săriseră copii, dar în semicerc încremeniseră, cîntînd, niște soldați. Care mai mult zbierau
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
că imaginea ultimă nu trebuie văzută infantil, ca un șarpe în gura broaștei, ci trebuie prelucrată mental: e disperarea lighioanei de a orăcăi, pentru că altfel nu are nici o șansă de a se face auzită în lipsa unui grai propriu. Aceste configurări criptice ne amintesc desenele lui Saint - Exupéry din Micul prinț, unde ceea ce pare o simplă pălărie este, în fapt, un șarpe boa care a înghițit un elefant. Creangă are capacitatea de a pune în ramă situații oarecare cu tîlcul incarnat și
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
liberă de formalismul sterp al epocii, prin mesajul ei puternic spiritualizat și nu în ultimul rând prin racordarea sa acuzată la cele mai recente experimente plastice occidentale. Nu consider însă că expoziția ar fi conținut în mod expres un mesaj criptic, de rezistență prin cultură, mai ales într-o perioadă în care solidaritatea ajunsese o noțiune goală de înțeles. Cei ce i-au călcat pragul atunci au înțeles repede forța sa creatoare și, marcați de libertatea de expresie a lucrărilor, au
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
chip organic" la noi: "Ele sunt literatură și nu o literatură minoră, exponentă a mentalității păturilor intermediare. Ele constituie însăși literatura reprezentativă a secolului al XVIII-lea românesc." Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir, text ambigu, obscur, ocult, cu limbaj criptic, reprezintă vocația euristică. Ca și în cazul Psaltirii în versuri, analiza Istoriei... (cea mai substanțială din carte) reia ideile din Expresivitatea involuntară, indeterminarea și indecizia stilistică a operei fiind astăzi punctele de maxim interes: "Limbajul a vrut să schimbe codul
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
să-ți aducă beneficii pe termen lung. Președintele a câștigat tocmai pentru că a știut să fie deschis. Să fie, cum se zice, un "comunicator". În clipa de față, el pare un fel de super-șef al serviciilor secrete, un atotștiutor criptic, ce vorbește în jumătăți de propoziții, lăsând sugestiile să-și facă efectul. Se prea poate ca, în actuala etapă, această tactică să fie foarte bună. Dar dac-o judec după efectele ei, îmi dau seama că ea nu ajută nimănui
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
exprimă și nu prin ce este), osmoza document-ficțiune, într-o teleologie narativă urmărind configurarea unei atmosfere prezente în tot ceea ce se petrece - iată alte particularități ale retoricii romanului. Scarabeul sacru, 1970, este un roman reflexiv, eseistic, experimentalist, sofisticat și aproape criptic. El își asumă, de aceea, și traseele descifrării, în armonie și adecvare cu structura narativă fundamentată pe oblicvitate și amfibologie. Pleacă de la condiția umană figurată de scarabeu, cunoscut, în ordine simbolică, drept zeu solar cu geneză nocturnă, telurică, degradată, dar
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
capabile de mai mult, rămase însă în mare parte nevalorificate: "Confund începutul cu sfîrșitul / liniștea cu tăcerea / linia cu punctii. / Nu am putut afla / de ce orizontul se luminează / încercuindu-ne. // Pe marginile drumului meu/ au murit atîtea speranțe" etc. Limbajul criptic al scrierilor lui Ghenadie Nicu este o cuirasă care le protejează în fața eventualelor tentative de abordare din afară. Cu siguranță, oricît s-ar strădui, cititorul nu poate înțelege ce are în vedere poetul în ceea ce scrie. Mai grav e că
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Înfige rădăcinile În solul fertil al copilăriei, pentru a dizolva sentimentalismul și nevinovăția și a le corupe irevocabil, așa cum, ajunsă la maturitate, scriitoarea va observa că se procedează cu micii copii de grădiniță: „Intrând În clasă, directoarea a zis aproape criptic: ‹‹Imnul››. Automat, copiii au format un semicerc, și-au lipit mâinile de coapse, drepți ca lumânarea, au lungit gâturile, și-au ațintit ochii În sus. De la măsuțe săriseră copii, dar În semicerc Încremeniseră, cântând, niște soldați. Care mai mult zbierau
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
inscripția ŤArisches Geschäftť. Cunoștințele mele de germană erau neîndestulătoare (deși puteam citi și în alfabetul gotic) spre a înțelege despre ce este vorba... Am memorat însă enigmatica formulă, iar acasă mi s-a tradus: ŤIntreprindere aerianăť. Suna, pe românește, la fel de criptic! Am priceput totuși, ceva mai tîrziu, că fercheșii ofițeri germani nu trebuiau să cumpere din prăvăliile evreiești. Afișele cu ŤArisches Geschäftť au avut viață scurtă. în schimb, magazinul ŤLa Paris chicť și-a prefăcut firma în ŤLa lumea elegantăť, iar
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
d’une affreuse juive), putem găsi în formă embrionară personajul dezvoltat cu aproximativ șaptezeci de ani mai târziu de Mateiu I. Caragiale. De fapt în acest sonet apare singura dată în întreaga operă poetică a lui Baudelaire figura unei evreice. Criptica similitudine dintre "l’affreuse juive" și Rașelica nu este pur și simplu etnică; citind sonetul descoperim alte surprinzătoare afinități: "majesté native" pare să facă ecou la acea "trufie fără margini a stirpei alese" pe care personajul matein a moștenit-o
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
groasă/ care-mi vine/ prin rădăcini/ de negru și verde veșmânt." Temele pe care le-aș numi ale femeii, precum bătrânețea, fecunditatea sau moartea, la Irina Mavrodin au interpretări enigmatice, și proiectează asupra acestor teme o lumină crepusculară, de revelație criptică: " frumos mai este chipul femeii/ când începe/ să se boțească/ misterios/ mai este când îl năpădesc/ hieroglifele bătrâneții/ semn cu semn/ îl citesc/ ca pe un scump papirus /mie lăsat/ de vechii egipteni." Viziuni terifiante mai zgârie această liniște aproape
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
a lui Virgil Mazilescu (Editura Muzeul Literaturii Române, 2003, 400 pp.), Alexandru Condeescu îl definește cu acuitate și profunzime pe singularul scriitor: ŤDe la primele poeme, Virgil Mazilescu dovedește a se afla în posesia unei formule lirice proprii, mai degrabă criptică prin lapidaritate, decât ermetică prin încifrare, pe care o va perfecționa până la sfârșitul vieții, arătând o extremă exigență și consecvență cu sineť. Pentru a fi apreciată, poezia lui Virgil Mazilescu are destule justificări artistice. Dar ea cată la mai mult
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
apoi: "...se poate pune întrebarea: oare numai întîmplarea face ca și acest roman (n.n.: Venin de mai) să aibă un manuscris original incomplet? Există pagini dactilografiate, cu corecturile autorului, ca și pagini salvate din foc, cu marginile arse". În ciuda formulărilor criptice, o sugestie clară iese, cred, la suprafață, ca untdelemnul deasupra apei: "autodafeul" lui Vinea n-a fost estetic, ci de altă natură. Faptul că Vinea și-a distrus o parte dintre manuscrise e confirmat, de altfel, și de Henriette-Yvonne Stahl
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
altfel spus: Pleșa, Cornetul..."). Mult mai interesantă este însă prezența lupului în opera dorcesciană. Așa cum ne-a obișnuit, în tratarea literară a oricărui subiect, Poetul valorifică o tradiție culturală de expresii și semnificații, dar își creează și o paradigmă proprie, criptică, în care subiectivitatea de abordare este nestingherită, generând, de cele mai multe ori, un hiatus, care poartă amprenta sa, în fluxul cultural. De pildă, în proza fantastică, lupul Dionis stabilește, prin nume și comportament, relația cu simbolul dacic: poartă nume de zeu
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
sărutului, dincolo de fiecare poveste, acolo unde încep aurorele boreale ale sufletului, într-un prezent continuu, la temelia timpului, o poveste de iubire imposibil de trăit, imposibil de oprit, imposibil de definit, imposibil de frumoasă, imposibil de a merge mai departe. CRIPTIC Toate curg, toate vin, toate trec în necuprins. Aici, acolo, oriunde... Unde este delimitarea dintre gândul tău și al meu? ----------------------------------------------- Irina Lucia MIHALCA București februarie 2016 Referință Bibliografică: Irina Lucia MIHALCA - CUVÂNTUL (POEME) / Irina Lucia Mihalca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
an de stat acolo, am reușit să aflu și locul de unde se poate auzi cel mai bine și cel mai omogen acest concert incredibil: Neuer Ebracher Hof, chiar curtea imobilului în care am locuit, loc pe care l-am botezat criptic, în stilul lui Frank Herbert: Vortexul Stării Celor 11 Beri (prescurtat: VSC11B). Dar după câteva sâmbete de audiție și extaz acustic mi-a venit o idee: ce-ar fi să scriu o compoziție pentru clopotele acestui oraș? În febra ideilor
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
care este legat indisolubil în orice imagine. * La Biblioteca Națională a Franței se păstrează o pictură de la începutul secolului XVI. Se intitulează Dame ŕ la licorne. "Cifrul" acestei imagini pare mai ușor de decodat decît acela - încă, în multe privințe, criptic - care stă la baza ciclului tapiseriilor expuse la Cluny (ciclu care precedă această imagine cu vreo două-trei decenii). Imaginea are în centru o femeie tînără așezată, grațios, pe un covor, într-o poiană. Doamna ține în poală un licorn. Pe
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
decedate, dar la fel cum ierarhii cu dosare de la arhivele securității amintesc de Teoctist, Merkel amintește de RDG, iar Băsescu de RSR; și nu prin amintirile cele mai frumoase, ci tot prin trădarea căii drepte”. Răspunsul fiind și cinic și criptic, a trebuit în continuare să mă explic, așa cum fac și aici: Ultima manifestare de voință națională slujită cu credință de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române înainte de a suferi îngenuncherea bolșevică și filorusă, a fost în sesiunea din decembrie 1946 ale cărei
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
și cea a lui Bălăită, s-a întors definitiv o pagină din istoria românului românesc. Cu ani în urmă (pe vremea când Codrescu își scria jurnalul, iar Antipa nu se născuse încă), bronzul tocit al oglinzii era încărcat de formule criptice care acum nu mai spun nimic. Un lucru e sigur: de la Adela și până la Lumea în două zile tirania sensului a luat sfârșita (p. 142) Același strălucit exercițiu comparatist se exersează nu doar în spațiul literaturii române și, încă mai
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]