190 matches
-
fără să ceară voie primarului,// jăndarului. Redactorului șef,/ nici atît!/ Nici capul meu nu mai are nevoie/ de mine” (Trupul meu umblă singur). Dar se înregistrează și o altă disociere. Făptura poetei năpădite de provincia distrugătoare o ascunde, cum o crisalidă, pe cea a „văduvei” al cărei trup „de un veac e tînăr”, posedînd un „grumaz fraged și inocent” și o piele ca a „cobrei regale”. E - mai încape vorbă? - perspectiva unei revitalizări. „Văduva” e femeia, pur și simplu femeia cu
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
inepuizabilul său potențial genetic, care are putința de-a înfrunta marasmul provincial, de a-l depăși, sub proteguirea Atotputernicului: „Are și Văduva asta tehuie bucuriile ei./ Din cînd în cînd, bunul Dumnezeu/ somnolează îngăduitor, iar pîntecele său/ enorm// învăluie în crisalida umbrei binefăcătoare/ orașul de colb, Craiova./ După-amiază de vară, 26 iulie, vineri,/ cîinii comunitari visează ciolane imense,// tresărind doar la foșnetul frunzei/ de castan ofilit. Sînt străzi/ în orașul Craiova pe unde s-ar preumbla/ și îngerii gardieni,// dacă le-
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
Timpului zălogit în cele trei piramide. Zice-voi: sfârșit-am pâinea, un veac am încheiat Pe Tărâmurile celui dintâi văleat -De-un ciorchine de strugure mustind rămas-am beat -Am ajuns Marele Fecior Făt-Frumos din Focida Care, ca fluturele, părăsindu-și crisalida, Care, ca fluturele, ispășindu-și omida: Eu sunt Furga Murga Samurcaș Cu Feciorul Țugulea Mătușii din Amorgos alb cât un caș. Să facem focul de amurg La care mulgem sutina de oi, La care merele să dea în pârg Sub
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
de sub picioare: un personaj incandescent, cu arderea născută, mereu, din implozia banalului. În timp ce Răzvan Vasilescu, în rolul opusului Flo, e explozia banalului, și ferocitatea lui domestică. Coca Bloos - nevasta colonelului - e fascinantă în suplețea cu care trece de la imaginea de crisalidă a durerii la fericirea de copil fermecat de paradisul uitării. Jumătatea lui Flo e concepută cu dezinvoltură de Micaela Caracaș ca o personificare a “anostelii”; Dorina Chiriac, fiica lui Niki, e un îngeraș crud și opac, iar Șerban Pavlu un
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
ai născut și se termină în clipa în care mori. Poate că în cazul personalităților tenace, a doua diaspora, dislocarea în spațiu (chiar și în timp!), care pe alții i-ar distruge, este creatoare și dacă ar fi rămas în crisalida lor, ar fi ieșit în lume fluturi modești, fără originalitate. Dar mai știu și că există inși care o duc foarte rău și în Paradis, tocmai pentru că acolo li se împlinesc toate dorințele. Ce minunată poate fi o țară în
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
neașteptata osteneală A brațelor Fiind prea mult, Ca pentru hoțul de cai Desfăcutul pripoanelor. Cu toată nerăbdarea lui, Răsuflarea tot se rupe - O tulpină fragedă. * Plângere - Sarea părăsindu-și muntele, Trupurile moi Scoase la iveală de incendiu, Din cochilii, Din crisalide Și din semințe (făpturi prea încete și prea mărunte pentru a-și găsi scăparea). Mă întreb, Din care rai au fost Izgonite Și pentru care trufii, Atât de resemnate, Muritoare? În ce căuș de palmă Li se liniștesc sufletele Șoptitoare
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
al geometriei variabile și sub tutela principiului conform căruia compozitorul, ca un hiperboreean aflat în contratimp cu efemerul, opune efectului de seră produs de noile medii de difuzare ale muzicii, intensitatea trăirii "on line", săvârșind astfel acel salt spectaculos de la crisalida partiturii la fluturele performanței interpretative. Așa s-a făcut că "2e2m" s-a dovedit a fi un companion fidel și un restitutor exigent în serviciul compozitorilor. Al căror compozitori? Evident, aceasta este o altă discuție pe care, vrând-nevrând, trebuie să
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
simt raza lui invizibilă/ cum mă acoperă ca o ploaie de acizi dogorîtori/ ca o respirație a unor alge/ înfășurîndu-mă/ în crusta lor limpidă// îți trebuie cuțit în mijlocul scrisului/ să-ți desprinzi de pe trup țesătura/ mușchiului său vorace, să sfîșii crisalida// ai lama tăioasă a strigătului: //"Știu, Doamne, că Ochiul Orb nu-i un sicriu/ în care să te mai port ca pe-o cumplită larvă./ Urmele-ți vinovate au devenit semințe. În nămolurile sale/ sînt vegetații, insule, nisipuri, grohotișuri, insecte-
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
diferiți, fiecare descins din alt univers estetic, fiecare cu o altă miză de creație, încît chiar numai întîmplarea îi poate forța să stea laolaltă. Sau, ca în cazul de față, simpla mirare a cititorului (eu) surprins să descopere splendoarea de crisalidă impecabil păstrată sub geamul prăfuit al unei colecții încuiate într-o clădire părăsită (spre a improviza în spirit nabokovian), alături de masivul, însă ostenitul urs împăiat din sala cea mare a muzeului. Nuvelele lui Nabokov, multe dintre ele apărute inițial în
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
mi se pare o idee foarte fericită. Asta înseamnă că acum nuvelele pot fi traduse, și poate că pe măsură ce achiziționăm, cu eforturi lăudabile precum cele ale Getei Dimitriu, toți urșii împăiați ai postmodernismului, vom avea răgaz și pentru astfel de crisalide literare. Vladimir Nabokov - The Stories of Vladimir Nabokov, Knopf Publishing House, 1998, 663 pag. Thomas Pynchon - Strigarea lotului 49, traducere și prefață de Geta Dimitriu, Editura Univers, București, 1999, preț nemenționat.
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
și la Quo vadis, o pilula de animație inteligență a lui Horațiu Mălăele (o idee-grafică: să-i spunem "lupta talentului cu sinele, pentru ămplinire, si cu "exteriorul" pentru supraviețuire; sub o linie-plafon, peste care face naveta o umbră amenințătoare, o crisalida se chinuie, se chinuie din greu să ajungă fluture; când fluturele va fi mai frumos și mai gata să-și ia zborul, umbră al ănghite...). Am renunțat și la Negrul (un scriitor celebru - plin de bani, onoruri, premii - are, de
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
puncte... E.G.P.: E adevărat, am pășit cu stîngul, "ajutat" și de redactorul cărții mele de debut. Era 1985, adică 1984 plus unu. Totuși nu am inclus în carte nici un poem cu Lenin, Patrie sovietică, Partid, etc... "Lumina proprie" a fost crisalida din care abia urma a se naște fluturele... sau omida. Judecînd după un titlu - Levitații deasupra hăului - s-a născut fluture! De altfel, nu-mi pare rău de acel debut. Cred că fiecare autor are și o carte slabă. Eu
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
demonstrativismul prea apăsat, nu fură însă din valoarea cărții, care îți dă uneori impresia unei "istorii personale" despre viața cotidiană în comunism și postcomunism . În analizarea evoluției cetățeanului român al perioadei de tranziție, ca o infinită și nesigură transformare a crisalidei în ceva ce nu se știe ce va fi, potențialul monstruos nu e exclus. Puse în contextul lumii românesti, personajele ajung să o exprime, să o demistifice din interior, ca și cum ne-ar explica AND-ul acestei lumi, a blocurilor, a
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
relief datorită contrastului: partea întâi, mai teoretică și artistă, partea a doua, eleganță a cenușiului profesional, eufemism al mediocrității. "Variantele la un autoportret" din cele trei (sau patru) romane sunt ipoteze despre sine: captivul traumatizat, copilul și adolescentul apăruți din crisalida vârstelor incerte, inginerul, artistul - printr-o eliberare succesivă de etape formative și convertire a lor într-o autobiografie spirituală. Romanul Întoarcerea huliganului trebuie integrat de către cunoscători în acest ansamblu narativ. Specificul lui e o politizare mai accentuată, dar perspectiva experimentală
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
Angelo Mitchievici Bătaia pleoapelor peste un ochi ciclopic, revulsat, aproape monstruos și tremurul cleios încă al aripilor unui fluture care iese din crisalidă, cele două imagini se suprapun pentru o clipă în filmul lui Schnabel care o reține pe cea de-a doua ca o metaforă a unei transfigurări, o metaforă a unei scriituri speciale unde ochiul devine peniță/stil și aparat de
Fluturele din acvariu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8638_a_9963]
-
Cartea", apoi în "Ateneu", "13 Plus", "Scrieri", "Junimea studențească băcăuană", "Adevărul literar și artistic" și "Pro Saeculum", în toți anii aceștia. Trei premii pentru poezie în cadrul Sesiunii studențești a Facultății de Litere, și activitate cenaclieră, la cenaclul "Avangarda" și cenaclul "Crisalide", din oraș, cât și un grupaj de poeme în antologia "Coboară cuvintele", sub îndrumarea prof. Violeta Șerban. Textele trimise pe adresa noastră sunt încercări, fragmente liniștite, descriptive, fără titlu, fără nimic spectaculos, deocamdată, dintr-un poem compus din bucățele. "De
Actualitatea by Ioan Hada () [Corola-journal/Journalistic/8106_a_9431]
-
Polirom, 16,90 lei); Bernard Malamud - Cârpaciul (Ed. Leda, 27,50 lei), Sorin Stoica - Jurnal (Ed. Polirom, 18,50 lei); Carson McCullers - În vara aceea verde... (Ed. Leda, 21,50 lei); A.C. Grayling - Wittgenstein (Ed. Humanitas, 16 lei); John Wyndham - Crisalidele (Ed. Leda, 22,50 lei); Mihail Crama - Călător spre porțile asfințitului (Ed. Cartea Românească, 25,90 lei); Anthony Stevens - Jung (Ed. Humanitas, 16 lei); Dan Stanca - Mut (Ed. Cartea Românească, 22,40 lei); Jacques Futrelle - Stăpânul diamantelor (Ed. Leda, 16
Agenda2006-11-06-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/284866_a_286195]
-
de vorbire, complexitate a oricărui început de lume. * Filozofia viitorului va trebui să deschidă orizonturile ființei care se va naște spiritual din om, și pentru care omul nu va fi fost decât o gazdă, un cocon. Ne aflăm în alegoria crisalidei. * Facem astfel încât să nu putem trece de fericire, această infirmitate spirituală. * Toate în gând dispar sau devin altă ființă. În afară eu nu sunt ființă decât pentru că exist. Nici înăuntrul meu nu sunt ființă, dar nu pentru că nu pot fi
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
ce și-au dres vocile în vederea unor prestigioase cariere artistice. A fost o permanentă perioadă de febră, un perpetuu anotimp al credulității ca o dimineață a vieții sau a zilei: plină de candoare, de imaginație și armonii. Un cor de crisalide cântătoare care, o dată transformate în fluturi, și-au întins aripile și au zburat în căutarea nectarului altor flori. Încă din copilărie mi-au rămas întipărite în memorie acordurile cărnoase, mustind de armonice ale corului Mitropoliei de la Roman, condus de Părintele
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8172_a_9497]
-
efect afrodiziac. Îl Întărâta precum o minge de cauciuc un câine tembel inaccesibilă dinților săi oricât de ascuțiți. Reușea cel mult să o acopere cu dâre subțiri de salivă, În timp ce ea Îi zâmbea absentă, ghemuită În somn ca Într-o crisalidă transparentă, În așteptarea unor mângâeri divine. La intrarea În bloc ea se opri ca să se scuture de zăpadă. Se pregătea să facă și el același lucru când observă o mână Întinsă, un zâmbet prietenos, de femeie bine educată, dar distantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de mesager al celor duși „dincolo”. Cum altfel să-și explice plecarea ei abruptă, decât prin „reluarea legăturii” cu Klaus, În spațiul auster al garsonierei de pe strada Ciocârliei? Klaus avusese o mică slăbiciune pentru garsoniere. Garsoniera, În general vorbind, fusese crisalida unei Întregi generații, heitmatul ei metafizic, din care, la momentul potrivit, și-au luat zborul toți cei ce au ajuns să facă aripi. Nu doar umbra lui Klaus bântuia acel loc, ci și cea a lui Janis J. și umbrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
slănină și de ceapă. Sticla ordinară cu țuică trecea din mână în mână, toropind cefele arse de soare și descleind limbile înainte de binevenita siestă. De muncit, propriu-zis, munceau rar și cu pauze nesfârșite, astfel încât clădirile rămâneau nepermis de mult în crisalida de beton. Până să ajung în Japonia, am fost ferm convins că aproape toți muncitorii constructori din lume trebuie să aparțină unei aceleiași sfere, pentru care beția, violența și vulgaritatea sunt un modus vivendi. Experiența directă avea să-mi arate
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cifrul lor, a căror pătrundere implică, neapărat, călăuzirea: „Trist cetățean, în van te furișezi!/ Sînt ușile închise, precum vezi./ Nici cea de jad, bătută-n roșii ținte,/ Nici cea de lemn, lucrată în arginte,/ Nici cea cu verzi ciorchini de crisalide/ N-au balamale. Nu se pot deschide./ Ci doar această poartă, care nu e/ Decît un cifru pironit în cuie,/ Un număr șturlubatic și complex/ Cu cinci urechi, cu inimă, cu sex,/ Cu indice mai negru la picioare/ Și-o
Călătorie fără sfîrsit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6769_a_8094]
-
să scapere mohorâta, jilava mea viață, eternă aversă-nspumată, i-ar dărui o flăcăruie, destul să mă învigoreze, să-mi reverse căldură, până la pârjolire, ca să pot deveni astfel ceea ce dintotdeauna mi-am dorit să fiu. Cu gândul la omizi, la crisalide, mă certam aprig cu potopul de sus, din adăpostul meu precar, într-o poartă, cu ziarul, ce mi-l pusesem, în van, apărătoare, făcut o cocă gri, lipită de piele, zdrobită de partea de jos a ușii. Câteva ore mai
Poeme de Morelle Smith by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7165_a_8490]
-
fir narativ îl are în centru pe Tengo, un profesor de matematică pasionat de literatură, căruia un editor fără scrupule (Komatsu) îi cere să rescrie cartea unei tinere dislexice (Fukaeri) pentru a participa la un concurs literar. Volumul se cheamă Crisalida de aer și, în ciuda faptului că este scris cu multă stângăcie, are ceva aparte care-i fascinează pe Tengo și Komatsu. Până la un punct, ambele narațiuni curg destul de firesc; deși sunt ciudate, nu încalcă în vreun fel legile unei lumi
Întâlnire cu Oamenii cei Mici by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5233_a_6558]