52 matches
-
aproape imposibil ca ele să fi fost realizate de mâna unui om. Șeful catedrei de cristalografie și mineralogie de la Universitatea din Pasadena, John Rowen, susține această idee, explicând: Un cristal crește pe trei planuri diferite, de-a lungul unor axe cristalografice. În funcție de unghiul în care se află aceste planuri, se formează fețele pietrei. Dacă un cristal e prelucrat în sens invers axelor sale, materialul se sparge pur și simplu în bucăți foarte mici. Ținând cont de mijloacele tehnice existente astăzi, e
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Traim_in_legenda_sau_legenda_ne_tra_al_florin_tene_1352799509.html [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]
-
nu sunt admise prăjirea sulfatantă, prăjirea cloruranta și altele similare. Operațiile chimice sunt destinate să elimine materialele nedorite (de exemplu prin dizolvare). Sunt excluse concentratele de minereuri obținute prin alte tratamente decât calcinarea sau prăjirea, modificând compoziția chimică sau structura cristalografica a minereului de bază (Capitolul 28, în special). Aceeași este și situația produselor mai mult sau mai putin pure obținute prin schimbări repetate ale stării fizice (cristalizare fracționata, sublimare, etc.), chiar dacă compoziția chimică a minereului de bază nu suferă, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166441_a_167770]
-
de zinc. ... b) Patronitul, sulfura de vanadiu. ... c) Roscoelitul, mica vanadifera, vanadosilicat complex de aluminiu și magneziu. ... d) Vanadinitul, clorovanadat de plumb. ... Oxizii de vanadiu topiți, obținuți prin alte tratamente decât calcinarea sau prăjirea, rezultând modificarea compoziției chimice sau structurii cristalografice a minereului de bază, sunt excluși (Capitolul 28, în general). Poziția nu cuprinde nisipul de zircon micronizat pentru a fi întrebuințat că opacifiant în emailare (poziția nr. 25.30). 26.16 - MINEREURI DE METALE PREȚIOASE ȘI CONCENTRATELE LOR. 2616.10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166441_a_167770]
-
în predarea-invatarea geologiei: Funcțiile și taxonomia mijloacelor de învățământ. Folosirea machetelor și mulajelor în actul de predare-invatare a geologiei; Utilizarea materialelor grafice și cartografice în predarea-invatarea geologiei (hărți geologice, litofaciale, hidrogeologice, secțiuni geologice și coloane stratigrafice). Utilizarea formelor și modelelor cristalografice în predarea-invatarea noțiunilor de cristalografie; Utilizarea colecțiilor de eșantioane în predarea noțiunilor de mineralogie, petrografie și paleontologie. Mijloace moderne utilizate în studiul geologiei (diapozitive, filme documentare, enciclopedii computerizate, simulare pe calculator) 5. Integrarea informațiilor oferite de aplicațiile geologice de teren
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
în predarea-invatarea geologiei: Funcțiile și taxonomia mijloacelor de învățământ. Folosirea machetelor și mulajelor în actul de predare-invatare a geologiei; Utilizarea materialelor grafice și cartografice în predarea-invatarea geologiei (hărți geologice, litofaciale, hidrogeologice, secțiuni geologice și coloane stratigrafice). Utilizarea formelor și modelelor cristalografice în predarea-invatarea noțiunilor de cristalografie; Utilizarea colecțiilor de eșantioane în predarea noțiunilor de mineralogie, petrografie și paleontologie. Mijloace moderne utilizate în studiul geologiei (diapozitive, filme documentare, enciclopedii computerizate, simulare pe calculator) 5. Integrarea informațiilor oferite de aplicațiile geologice de teren
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
sau ale altor articole de la Capitolul 90 (Capitolul 90). ... Note explicative de subpozitii. Subpoziția nr. 7102.10 Înainte ca diamantele să fie comercializate, atât ca diamante industriale cât și neindustriale, ele sunt clasate și triate după criterii tehnice (dimensiuni, direcții cristalografice) de către experți. Sunt luate în considerație de asemenea transparență, luciul, culoarea și puritatea cristalelor. Subpoziția cuprinde diamantele care nu au fost supuse examinării de către experți. Subpozițiile nr. 7102.21 și 7102.29 Aceste subpozitii cuprind următoarele diamante naturale: 1) Diamantele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166461_a_167790]
-
cele prevăzute în Notă 1 a Capitolului (tratamentul termic aplicat cu singurul scop de a facilita granularea cuarțului, este considerat ca un proces permis de Nota 1 a Capitolului), ... b) să nu aparțină acelor varietăți a caror calitate a structurii cristalografice le face proprii pentru utilizarea că pietre semiprețioase (de exemplu cristal de stâncă, cuarț fumuriu, cuarț roz sau ametist) și care se clasifică la poziția nr. 71.03, chiar dacă ele sunt de fapt destinate uzului tehnic, cum ar fi fabricarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
cementare compactă într-un singur pas a aripilor de avion nu este controlată de categoria 2. 11. ''Polimeri'' după cum urmează: poliesteri, polisulfuri, policarbonați și poliuretani. 12. ''Zirconiu modificat'' se referă la adăugarea de alți oxizi metalici pentru stabilizarea anumitor faze cristalografice și compoziții. Învelișurile pentru bariera termică făcute din zirconiu modificat cu calciu sau magneziu prin amestecare sau fuziune nu sunt controlate. 13. ''Aliaje de titan'' se referă la aliajele spațiale cu o rezistență de rupere la tracțiune de peste 290 mPa
jrc4712as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89878_a_90665]
-
Cea mai întâlnită formă a oxidului de aluminiu cristalin este corindonul. Ionii de oxigen formează o structură hexagonală cu ionii de aluminiu, ocupând două treimi ale interstițiilor octaedrice. Fiecare centru al ionului de Al este octaedric. Din punct de vedere cristalografic, corindonul adoptă o structură trigonală Bravais cu grup spațial R-3c (numărul 167 în tabelele internationale). Oxidul de aluminiu există de asemenea și în alte faze, respectiv γ-, δ-, η-, θ-, și χ-AlO Fiecare are proprietăți și structuri cristaline unice. γ-AlO
Oxid de aluminiu () [Corola-website/Science/318764_a_320093]
-
Clasa cristalografică este un set de simetrii a geometriei tridimensionale a lui Euclid, cu ajutorul căreia se descrie simetria unui corp. În cristalografie există 32 de clase de cristalizare posibile, a căror precizare este importantă pentru descrierea spațială a cristalului respectiv. În fizica
Clasă cristalografică () [Corola-website/Science/307953_a_309282]
-
Australia]] de vest, Adirondack, Oregon, New Jersey, Pennsylvania, North Carolina, Virginia, New Mexico, Utah, Colorado [[USA]], [[Norvegia]], [[Germania]], [[Italia]], [[Elveția]], [[Africa de Sud]], [[Rusia]], [[India]], [[Mexic]]. [[Fișier:Kristallstruktur Magnetit.png|thumb|200px|left|Structura de bază a magnetitului]] Din punct de vedere cristalografic magnetitul aparține de grupa [[spinel]]ului, cristalele dezvoltate normal având frecvent cristale gemene cu suprafețe octaedrice mai rar rombdodecaedrice.Magnetitul cristalizează și în sistemul de cristalizare invers al spinelului, ionii de fier trivalent (Fe) sunt repartizați în mod uniform tetraedric
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
a ajuns de asemenea la concluzia că acesta are o structură „sandwich” și a început să sintetizeze alți metaloceni, precum nichelocen și cobaltocen. Confirmarea structurii ferocenului a fost făcută prin analize spectroscopice prin rezonanță magnetică nucleară (RMN) și prin analize cristalografice de structură cu raze X. Structura distinctivă de „sandwich” a ferocenului s-a dovedit a fi de mare interes pentru chimiști, care au început să studieze compușii hidrocarburilor cu metalele blocului d, apărând astfel un nou domeniu de interes al
Ferocen () [Corola-website/Science/337363_a_338692]
-
cu o spațiere a rețelei cristaline de 5,430710 Å (0,5430710 nm). Atunci când este tăiat în plăcuțe, suprafața este aliniată într-una din mai multe direcții relative cunoscute ca orientări cristaline. Orientarea este definită de indicii lui Miller, direcțiile cristalografice [100] sau [111] fiind cele mai comune pentru siliciu. Orientarea este importantă din moment ce multe dintre proprietățile electronice și structurale ale unui singur cristal sunt pronunțat anizotrope. Adâncimea implantării ionice depinde de orientarea cristalină a plăcuței, din moment ce fiecare direcție oferă căi
Plăcuță semiconductoare () [Corola-website/Science/319796_a_321125]
-
să poată fi separate în multe circuite individuale. Discurile cu un diametru sub 200 mm au segmente de cerc tăiate în una sau mai multe părți obținându-se segmente de margine drepte, numite „"platuri"”, cu scopul de a indica planele cristalografice ale plăcuței (de obicei familia de plane {110}). În generațiile mai timpurii de plăcuțe, o pereche de platuri la diferite unghiuri desemnau adițional tipul de dopare (vezi ilustrația pentru convenții). Plăcuțele cu diametru de 200 mm sau mai mare folosesc
Plăcuță semiconductoare () [Corola-website/Science/319796_a_321125]
-
ipoteze: Alte ipoteze au fost lansate de cătreEmil Abderhalden (modelul dicetopiperazinic),sau Troesengaard în anul 1942 (modelul pirol/piperidină). Toate aceste modele au fost infirmate de Frederick Sanger care reușește să identifice secvența aminoacizilor din insulină, dar și de determinările cristalografice efectuate de Max Perutz și John Kendrew asupra mioglobinei și hemoglobinei. Structura secundară se referă la forma și la lungimea lanțurilor polipeptidice, proprietăți induse de legăturile de hidrogen. Cele mai întîlnite tipuri de structura secundară sunt alpha helixul și lanțurile
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
rolul atomilor de oxigen în acest proces biochimic. Progresul în acest domeniu de cercetare a devenit posibil doar după ce biochimistul, medicul și apoi fizicianul MacKinnon a reușit să obțină o imagine cu o rezoluție avansată , prin îmbunătățirea metodei de analiză cristalografică cu raze X , a canalului de ioni în aprilie 1998, numit KcsA. Cu această imagine putem înțelege modul de filtrare a ionilor la nivelul membranelor celulare, vizualizând structura cristalografică a ionilor înconjurați de apă înainte și în spatele filtrului ionic al
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
o imagine cu o rezoluție avansată , prin îmbunătățirea metodei de analiză cristalografică cu raze X , a canalului de ioni în aprilie 1998, numit KcsA. Cu această imagine putem înțelege modul de filtrare a ionilor la nivelul membranelor celulare, vizualizând structura cristalografică a ionilor înconjurați de apă înainte și în spatele filtrului ionic al canalul de ioni. În imaginea prezentată se observă că ionii de K+ , fiind mai mari, își păstrează legăturile cu atomii de oxigen în interiorul canalului ionic, pe când ionii de Na
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
care poate fi metastabilă la presiuni ambientale. În această fază, de regulă, structura este hexagonală ("ideală") sau trigonală ("denaturată") și poate fi privită ca fiind cauza existenței fononilor acustici de joasă frecvență din faza beta, care pot determina distrugerea planelor cristalografice(111). Proprietatea chimică a titanului cea mai notabilă este rezistența sa excelentă la coroziune; este aproape la fel de rezistent ca platina, capabil de a se împotrivi atacurile cauzate de acizi sau clor dizolvat în apă, dar este solubil în acizi concentrați
Titan () [Corola-website/Science/303225_a_304554]
-
Suport de probe pentru alinierea motorizată a probelor. Controlat de la distanță în infraroșu 6.3. Analiza microstructurală prin difracție de raze X - principii generale Difracția de raze X este o metodă nedistructivă, ce permite obținerea de informații detaliate despre structura cristalografică și compoziția chimică a materialelor naturale sau fabricate. Difracția de raze X oferă o bună precizie la măsurarea spațiilor interatomice și este metoda dedicată determinării stărilor de deformație în straturile subțiri. Fiind o metodă nedistructivă și nepresupunând contactul direct cu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
și un set complet de intensități integrate. Fig. 6.11. Prezentarea datelor și resurselor bibliografice pe baza cărora s-a făcut identificarea automată în urma efectuării difracției de raze X (element, celulă, structură și referințe primare) Fig. 6.10. Identificarea caracteristicilor cristalografice ale probei analizate: sistem cristalografic, tip de celulă, grup, volumul celulei 185 Fig. 6.12. Identificarea automată a compușilor pe baza valorii picurilor și a unghiurilor de difracție Se observă că nu apar diferențe pentru valorile de maxime ale picurilor
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
intensități integrate. Fig. 6.11. Prezentarea datelor și resurselor bibliografice pe baza cărora s-a făcut identificarea automată în urma efectuării difracției de raze X (element, celulă, structură și referințe primare) Fig. 6.10. Identificarea caracteristicilor cristalografice ale probei analizate: sistem cristalografic, tip de celulă, grup, volumul celulei 185 Fig. 6.12. Identificarea automată a compușilor pe baza valorii picurilor și a unghiurilor de difracție Se observă că nu apar diferențe pentru valorile de maxime ale picurilor pentru același interval al unghiurilor
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
două conformații exterme, starea "T" în care acest capăt al lanțului B este desfășurat și starea "R" în care capătul NH2 este o extensie a lanțului B. Relevanța acestor modificări conformaționale nu este încă clară (Nagawa și Tager 1991). Analiza cristalografică a monomerului nativ de insulină este imposibilă datorită faptului că la concentrații necesare formării cristalelor insulina este întotdeauna dimerizată. Conformația moleculei de insulină care se regăsește practic în toate cristalele, și deci și în circulația sanguină, este cea din dimerul
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
reglată prin legarea și hidroliza GTP. GTP-azele sunt frecvent implicate în oncogeneza umană, jucând rol central în propagarea semnalelor inițiate prin legarea factorului de creștere la receptorul protein-tirozin-kinazic. Proteina RAS activează oncogenele. Structura tridimensională a proteinei RAS a fost determinată cristalografic. Mutația afectează aminoacizii situați în buzunarul care leagă GTP. Substituțiile acestor aminoacizi interferă cu hidroliza GTP. Mutația punctiformă GGC (glicină) → GTC (valină) activează protooncogena H-ras, care devine oncogenă celulară. Structura proteinei RAS activă (care leagă GTP) și a celei inactive
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
consideră doar 3 șiruri, cu densitate reticulară maximă , corespunzătoare celor 3 direcții x, y, z. Cea mai mică celulă posibilă care redă caracteristica întregii rețele se numește celulă elementară. Deși sunt câteva mii de minerale , nu există decât 7 sisteme cristalografice: cubic, pătratic, rombic, monoclinic, triclinic, hexagonal și romboedric Într-o rețea cristalină legăturile chimice dintre motive pot fi de mai multe tipuri și atunci rețelele devin: I . rețele homodesmice (cu un singur tip de legături) 1) covalente (homeopolare), în planul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
au o compoziție chimică specifică , formă și proprietăți specifice . Din punctul de vedere al gradului de participare la constituția litosferei, repartiția pe clase este următoarea : În sistematica modernă mineralele au fost reclasificate, luându-se în considerare structura lor chimică și cristalografică: 1.Elemente native, sunt elemente chimice care se găsesc în natură în forme pure necombinate; se cunosc 23 asemenea elemente (18 metale și 5 nemetale), formele lor modificate și unele aliaje. Exemple: cupru, argint, aur, fier, sulf, grafit, diamant, hapkeit
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]