KorAP: Find »[drukola/base=cristiană & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...23 >

551 matches

Corola-journal/Science/84976_a_85761

ISSN 12219762 SUMAR EDITORIAL EstVest probleme vechi în haine noi Angelo CHIELLI Sabin DRĂGULIN 7 EST-VEST La questione del misticismo: l'accettazione d'una realtà sovrasensibile e di un raccoglimento interiore. Profili comparați tra buddhismo zen, shivaismo, sufismo e mistica cristiana Gianfranco LONGO 13 Sul confine. Letteratura europea tra identità e alterità Leonardo TERRUSI 45 Den Bajazzo ernst nehmen? Ursula OLLENDORF 59 Îl caso Kadare e la censura nei paesi comuniști Genți PUKA 79 Îl revival dei confini: una crisi di

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
P. Samuel, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, (traducător Radu Carp), Editura Antet, București, 2007. EST-VEST La questione del misticismo: l'accettazione d'una realtà sovrasensibile e di un raccoglimento interiore. Profili comparați tra buddhismo zen, shivaismo, sufismo e mistica cristiana (The trascendental reality's acceptance and her interior meditation. A comparative approach to mysticism between Zen Buddhism, Shivaism, Sufism and Christian tradition) Gianfranco LONGO Abstract. The mysticism's problem begins when our knowledge of the world becomes search for the

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
la mera tecnica del kintsugi: questa tecnica și chiama amore, perché îl dolore è stato parte della vită e perché grazie al dolore è possibile transitare alla salvezza, nella misura în cui la giustizia umană è stată ridimensionata dalla grazia cristiana. La dimensione peraltro di considerare l'esperienza mistica come un dolore intenso, ci permette di subordinare l'ordine delle cose e le aspettative connesse proprio con îl fine di intuire la presenza, attraverso la rinuncia, la sconfitta, îl fallimento, la

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
libertà misticamente riscattata dal peccato, perché l'uomo viva îl tempo continuo nella storia del mondo, completă îl suo essere nella possibilità dell'amore e nella scelta del perdono, passando per la "porta stretta" del diritto naturale. Perciò senza grazia cristiana che și oppone alla vendetta umană, sovente etichettata quale "giustizia", la libertà și trasformerebbe immediatamente în liberazione esistenzialistica e relativizzazione della morale, una sorta di diritto per cui ogni valore, privo di carità, non coinciderebbe con la virtù, e îl

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
sua Vită che risorge, testimonianza corporea per l'uomo della vittoria dell'amore sulla Croce. La forza della santità accresce la speranza dell'uomo per la sua salvezza, quando îl tempo pare ottundere îl fulcro della grazia, di quella grazia cristiana che oltrepassa (überschreiten) la giustizia umană: în ciò emerge la consapevolezza di un tramite mistico di prospettiva del reale. Eppure è esattamente în quel preciso istante che la luce della grazia cristiana, delinea în maniera del tutto in-sperata e inaspettata

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
ottundere îl fulcro della grazia, di quella grazia cristiana che oltrepassa (überschreiten) la giustizia umană: în ciò emerge la consapevolezza di un tramite mistico di prospettiva del reale. Eppure è esattamente în quel preciso istante che la luce della grazia cristiana, delinea în maniera del tutto in-sperata e inaspettata, mă per intero, ciò che sarà davvero l'avvenire, ciò che accadrà nell' avvenire, quel futuro della vită, atteso da ognuno di noi, che ritorna a Colui che ha donata questa vită

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
Beck, München, 1962, pp. 35 e ss. 16 Cor, 15, 28. 17 Și rinvia alle pagine che Giuseppe Fornari dedică al tema dello scandalo, tra bellezza e infinità dell'amore, în Giuseppe Fornari, La bellezza e îl nulla. L'antropologia cristiana di Leonardo da Vinci, Marietti, Genova-Milano, 2005, pp. 357 e ss. 18 Dice Amitav Ghosh: "Per Khieu Samphan e Pol Pot, la morte di Hou Youn e Hu Nim e di migliaia di altre persone che furono uccise nelle camere

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
Milano, 2007, pp. 243-249. Șu questo și rinvia all'ascolto dell'opera di Arvo Pärt, Da pacem, Domine (2004), în Da pacem, Estonian Philharmonic Chamber Choir, Paul Hillier, 2006. 22 Cfr. Giuseppe Fornari, La bellezza e îl nulla. L'antropologia cristiana di Leonardo da Vinci, cît., pp. 316-322. 23 Es, 37, 24; Mt, 25, 18-28. 24 "Cristo infatti non è entrato în un santuario fatto da mani d'uomo, figură di quello vero, mă nel cielo stesso, per comparire oră al

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
Jorge Luis, Sette notti, Feltrinelli, Milano, 1983. BORGHELLO, Ugo, Liberare l'amore, Ares, Milano, 1998. ECHEVARRIA, Javier, Getsemani, Ares, Milano, 2011. ELIAS, Norbert, Îl processo di civilizzazione, Îl Mulino, Bologna, 1988. FORNARI, Giuseppe, La bellezza e îl nulla. L'antropologia cristiana di Leonardo da Vinci, Marietti, Genova-Milano, 2005. GHOSH, Amitav, Danzando în Cambogia, Linea d'ombra edizioni, Milano, 1994/2005. Îl Corano, a cură di Alessandro Bausani, Rizzoli, Milano, 1988-2010. INCIARTE, Fernando, "Unsterblichkeit der Seele und Auferstehung des Leibes, în Leben

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
neutrale appare nel riportare un'esclamazione rivolta dal moro alla moglie, all'apice della felicità coniugale: "Iddio ci conservi lungamente în questa amorevolezza"; în cui è evidente îl proposito di evitare di marcare di quale 'Dio' și tratti (quello dei cristiani o quello dei musulmani?), cauterizzando così la differenza religiosa di cui îl personaggio sarebbe portatore agli occhi del coevo Lettore Ideale (italiano e cristiano) della novella. Una prospettiva che sarà totalmente ribaltata, come și vedrà, nel corso del racconto, culminando

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
cui è evidente îl proposito di evitare di marcare di quale 'Dio' și tratti (quello dei cristiani o quello dei musulmani?), cauterizzando così la differenza religiosa di cui îl personaggio sarebbe portatore agli occhi del coevo Lettore Ideale (italiano e cristiano) della novella. Una prospettiva che sarà totalmente ribaltata, come și vedrà, nel corso del racconto, culminando nell' epilogo con îl significativo accostamento all'epiteto usuale del personaggio di quello più connotato di barbaro: "I signori veneziani, înțesa la crudeltà usata

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
geografici, vol. 3 (M-Q), Walter de Gruyter, Berlin, New York, 2009, s v. 19 Cfr. ad esempio R. Girardi, Raccontare l'Altro. L'Oriente islamico nella novella italiană da Boccaccio a Bandello, Liguori, Napoli, 2012; P. Pucci, Barbari fratelli: identità cristiane e mussulmane nelle novelle del Bandello, "Italian Quarterly", 45 (2008), pp. 5-19; Id., "La vertù ancoră appresso ai barbari è onorată": limiti all'incontro interreligioso nelle novelle di Bandello e gli Ecatommiti di Giraldi Cinzio, "Forum Italicum", 45 (2011), 1

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
Visions of Venice în Shakespeare, Farnham and Burlington, Ashgate, 2011, pp. 47-64. 23 Analogamente Pucci, "La vertù", p. 8, applica le categorie di distinzione e gerarchizzazione per l'identificazione del foreign a due altre novelle giraldiane incentrate sul rapporto tra cristiani e musulmani. 24 Senza voler riprendere l'ipotesi, avanzata a proposito della versione shakespeariana, che și trattasse appunto di un cognome, 'Moro' (R. L. BROWN, Ragguagli sulla vită e sulle opere di Marin Sanuto, Alvisopoli, Venezia, 1837, vol. 1, nota

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
Innsbruck, 13-16 luglio 2009), Esedra, Padova, 2011. PUCCI, Paolo, "La vertù ancoră appresso ai barbari è onorată: limiti all'incontro interreligioso nelle novelle di Bandello e gli Ecatommiti di Giraldi Cinzio",Forum Italicum, 45 (2011). PUCCI, Paolo, "Barbari fratelli: identità cristiane e mussulmane nelle novelle del Bandello", Italian Quarterly, 45 (2008). REMOTTI, Francesco, Contro l'identità, Roma-Bari, Laterza, 1996. SAID, Edward, Orientalism,Vintage-Random, New York, 1979. SARTRE, Jean Paul, L'antisemitismo. Riflessioni sulla questione ebraică, a cură di I. Weiss, Edizioni di

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
Corola-blog/BlogPost/94268_a_95560

Zenit Sankt Petersburg), 3. Pepe (Real Madrid), 13. Ricardo Costă (FC Valencia); Mijlocași: 8. Joao Moutinho (AȘ Monaco), 4. Miguel Veloso (Dinamo Kiev), 16. Râul Meireles (Fenerbahce Istanbul), 20. Ruben Amorim (Benfica Lisabona), 6. William Carvalho (Sporting Lisabona); Atacanți: 7. Cristiano Ronaldo (Real Madrid), 11. Eder (Sporting Braga), 23. Helder Postiga (Lazio Romă), 9. Hugo Almeida (Beșiktaș Istanbul), 17. Nani (Manchester United), 15. Rafa (Sporting Braga), 18. Varela (FC Porto), 10. Vieirinha (VfL Wolfsburg). Ghana - selecționer James Kwesi Appiah Portari: 12

CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014 [Corola-blog/BlogPost/94268_a_95560]
Corola-blog/BlogPost/94420_a_95712

să vedeți cum se lucrează în cadrul companiei și să vedeți dacă vă doriți un astfel de loc de muncă în cadrul firmei. Birourile Capgemini Iași sunt situate pe Șoseaua Păcurari nr. 116A, programări sau informații puteți găsi trimițând un email la adresa: cristiana.vijian@capgemini.com.

Capgemini din Iasi face angajari [Corola-blog/BlogPost/94420_a_95712]
Corola-journal/Journalistic/125_a_452

antica al bivio (L'ad Nigrenum e l'ad Donatum), Roma,1956; idem, Retorica e liturgia antenicena, Roma, 1960; idem, Saggi Patristici. Retorica ed esegesi biblica, Bari, 1971; idem, Retorica e iconologia, Bari, 1982; idem, Fondamenti della retorica classica e cristiana, VetChr, 25, 1988, 127-148; M. L. Clarke, Rhetoric at Rome. A Historical Survey, London, 1953, 148-157; H. Musurillo, History and Symbol: A Study of Form in Early Christian Literature, ThS, 18, 1957, 357-386; H. Maguire, Art and Eloquence in Byzantium

Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu (2012) [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
1953, 159-180; M. Zitnik, De ratione movendi animos in homiliis S. J. Chrysostomi, Roma 1947; F. Asensio, Salmo 4. Perspectivas de la oración en la exégesis del Crisóstomo, Estudios Bíblicos, 36, 1977, 153-171; idem, Encuentro de la oración del salmista con la cristiana en la visión del Crisóstomo, Estudios Bíblicos, 39, 1981, 201-221; A. Cioffi, L’eredità filosofica e retorica (diatriba e sentenza) nel Quod nemo laeditur nisi a seipso di Giovanni Crisostomo, Nicolaus 6, 1978, 3-45; J. Fairweather, The Epistle to the

Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu (2012) [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
complet nedumerit pe cititor - de ex.: p. 172, nota 33: NP, [II 1] (A. R. Birley); p. 176, nota 42: NP, [3] (A. R. Birley); p. 185, nota 109 - NP, [2] (W. Eck); pentru Nuovo dizionario patristico e di antichità cristiane, citează, în loc de coloane, paginile; autorii sunt menționați la final, între paranteze sau fără paranteze; pentru Prosopographia Imperii Romani, apar trimiteri stranii - ex.: p. 171, nota 27 - PIR2, [3] (!) F 418; p. 174, nota 37 - PIR2, L p. 258 (!)), titlurile sunt

Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu (2012) [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
Corola-journal/Science/144_a_159

nu se cunoștea mai mult decât o biografie ușor romanțată, În care era Încadrat un text foarte curios. În 1882 și 1883 au fost găsite două fragmente din inscripția originală de pe mormântul său, care acum se află În Muzeul Pio Cristiano din Muzeele Vaticanului. Iată textul tradus: „Locuitor al unei cetăți alese, mi-am făcut acest monument Încă de pe când mă aflam În viață pentru a avea parte aici de o Îngropăciune vrednică pentru trupul meu, eu, Abecius pe nume, ucenic

DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO (2011) [Corola-journal/Science/144_a_159]
patrii”. Un alt mijloc pentru a țese o credință comună și a păstra unitatea era elaborarea unor formule de credință (simboluri). În primele veacuri găsim numeroase mărturisiri de credință destul de deosebite Între ele.<footnote Nuovo Diozionario Patristico e di antichità cristiane, A. Di Berardino (ed.), Genova/ Milano 2006, vol. I,1154-1162. footnote> Formula trinitară din Matei 28,19, pusă În legătură cu ritul botezului, a fost lărgită și Îmbogățită ca și conținut În timpul primelor veacuri. Aceasta Îi era prezentată candidatului la botez sub

DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO (2011) [Corola-journal/Science/144_a_159]
Corola-journal/Journalistic/282564_a_283893

000 de spectatori, disciplina tactică și ordinea impusă de antrenorul german Otto Rehhaggel au fost atuurile grecilor în obținerea victoriei. Sistemul de joc 4-4-2, transformat uneori în 4-5-1, s-a arătat eficient, golul de onoare al portughezilor fiind marcat de Cristiano Ronaldo în minutul trei al prelungirilor. În minutul 7, Karagounis a marcat primul gol al turneului final. Introdus în teren în minutul 46 pentru a revitaliza jocul amfitrionilor, tânărul fotbalist portughez Cristiano Ronaldo a provocat o lovitură de pedeapsă de la

Agenda2004-25-04-Sport (2004) [Corola-journal/Journalistic/282564_a_283893]
golul de onoare al portughezilor fiind marcat de Cristiano Ronaldo în minutul trei al prelungirilor. În minutul 7, Karagounis a marcat primul gol al turneului final. Introdus în teren în minutul 46 pentru a revitaliza jocul amfitrionilor, tânărul fotbalist portughez Cristiano Ronaldo a provocat o lovitură de pedeapsă de la 11 metri, ce a fost transformată cu precizie de Basinas. Datorită ratărilor supărătoare ale lui Figo, Pauleta, Rui Costa, Simao și Cristiano Ronaldo, meciul de deschidere a turneului final s-a încheiat

Agenda2004-25-04-Sport (2004) [Corola-journal/Journalistic/282564_a_283893]
minutul 46 pentru a revitaliza jocul amfitrionilor, tânărul fotbalist portughez Cristiano Ronaldo a provocat o lovitură de pedeapsă de la 11 metri, ce a fost transformată cu precizie de Basinas. Datorită ratărilor supărătoare ale lui Figo, Pauleta, Rui Costa, Simao și Cristiano Ronaldo, meciul de deschidere a turneului final s-a încheiat cu o mare surpriză. Antrenorul brazilian al formației Portugaliei, Luiz Felipe Scolari, este acuzat de presa lusitană de lipsă de inspirație în alcătuirea echipei și în efectuarea schimbărilor, precum și pentru

Agenda2004-25-04-Sport (2004) [Corola-journal/Journalistic/282564_a_283893]
ora 19,00: Letonia - Germania; ora 21,45: Olanda - Cehia. 23 iunie, ora 21,45: Olanda - Letonia, Germania - Cehia. Ierarhia golgeterilor 2 goluri: Zinedine Zidane (Franța), Henrik Larsson (Suedia), Wayne Rooney (Anglia). 1 gol: Giorgios Karagounis (Grecia), Angelos Basinas (Grecia), Cristiano Ronaldo (Portugalia), Juan Carlos Valeron (Spania), Frank Lampard (Anglia), Steven Gerrard (Anglia), Fredrik Ljungberg (Suedia), Zlatan Ibrahimovici (Suedia), Marcus Al-lbäck (Suedia), Maris Verpakovskis (Letonia), Milan Baros (Cehia), Marek Heinz (Cehia), Torsten Frings (Germania), Ruud Van Nistelrooy (Olanda), Fernando Morientes (Spania

Agenda2004-25-04-Sport (2004) [Corola-journal/Journalistic/282564_a_283893]