187 matches
-
este o creație întru totul originală și absolut unică, prin care autorul ei își laudă cu bucurie și entuziasm Creatorul... Pe parcursul a 1464 de pagini, studiul exprimă, într-o splendidă, într-o clară și desăvârșită limbă românească, problemele fundamentale ale cristologiei moderne, privite comparativ, atât din perspectivele istoriei, ale ortodoxiei naționale, cât și ale Bisericii creștine universale. Până în prezent, pe Plaiurile mioritice nu a apărut o carte mai bună și mai explicită despre Hristos! Așa cum România a dat lumii inegalabila lirică
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1476604635.html [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
dogmaticii unitariene - credința creștină, rațiunea, autoritatea, toleranța și libertatea religioasă 3. Dumnezeu - problema demonstrației existenței lui Dumnezeu, esența și atributele lui Dumnezeu, caracteristicile metafizice și trăsăturile etice ale lui Dumnezeu 4. Antropologia - originea omului, natura și menirea omului, rugăciunea 5. Cristologie - persoana lui Iisus, învățăturile lui Iisus, Împărăția lui Dumnezeu 6. Păcatul și iertarea păcatului. Bibliografie 1. Alister E. McGrath: Bevezetes a kereszteny teologiaba, Budapest, 1995 2. David Ferenc: Rovid magyarazat, Budapest, 2010 3. Erdo Janos: Teologiai tanulmanyok, Kolozsvar, 1996 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
B. Conținuturi ● Dumnezeu - Unic în ființă și întreit în persoane. Se urmărește argumentarea pe baza cunoștințelor de specialitate a unicității în ființă și a diversității celor trei persoane ale lui Dumnezeu. ● Isus Hristos, Dumnezeu adevărat și om adevărat. Scurtă incursiune în Cristologie prin prezentarea definițiilor conciliare și a reflecției sistematice din cadrul teologiei actuale ● Biserica - sacrament universal de mântuire. Definiția Bisericii, scurtă incursiune în problematica ecleziologiei ● Sfintele taine ale credinței și ale Bisericii. Definirea sacramentelor, a subiectului și ministrului, materia și forma, efectele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239572_a_240901]
-
dogmaticii unitariene - credința creștină, rațiunea, autoritatea, toleranța și libertatea religioasă 3. Dumnezeu - problema demonstrației existenței lui Dumnezeu, esența și atributele lui Dumnezeu, caracteristicile metafizice și trăsăturile etice ale lui Dumnezeu 4. Antropologia - originea omului, natura și menirea omului, rugăciunea 5. Cristologie - persoana lui Iisus, învățăturile lui Iisus, Împărăția lui Dumnezeu 6. Păcatul și iertarea păcatului Bibliografie 1. Alister E. McGrath: Bevezetes a kereszteny teologiaba, Budapest, 1995 2. David Ferenc: Rovid magyarazat, Budapest, 2010 3. Erdo Janos: Teologiai tanulmanyok, Kolozsvar, 1996 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239572_a_240901]
-
dogmaticii unitariene - credința creștină, rațiunea, autoritatea, toleranța și libertatea religioasă 3. Dumnezeu - problema demonstrației existenței lui Dumnezeu, esența și atributele lui Dumnezeu, caracteristicile metafizice și trăsăturile etice ale lui Dumnezeu 4. Antropologia - originea omului, natura și menirea omului, rugăciunea 5. Cristologie - persoana lui Iisus, învățăturile lui Iisus, Împărăția lui Dumnezeu 6. Păcatul și iertarea păcatului. Bibliografie 1. Alister E. McGrath: Bevezetes a kereszteny teologiaba, Budapest, 1995 2. David Ferenc: Rovid magyarazat, Budapest, 2010 3. Erdo Janos: Teologiai tanulmanyok, Kolozsvar, 1996 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
două ființe în una singură, dar cele două ființe sunt într-un perfect acord reciproc, înțelegându-se prin aceasta "familia lui Dumnezeu" formata din Tată și Fiu. Unii binitarianiști au susținut, de-a lungul istoriei, că în acest tip de cristologie este reflectat mai veridic ceea ce ei denumesc "creștinismul original" adică iudaismul mesianic. Ei au subliniat că "primii creștini au venerat în mod deosebit două ființe - Dumnezeu Tatăl și Iisus Cristos". Chiar și rabinii din primele secole de după Cristos au considerat
Binitarianism () [Corola-website/Science/312266_a_313595]
-
devenit primul Papă Copt Ortodox de Alexandria care l-a întâlnit pe Papa Romei în ultimii 1500 de ani. În timpul acelei vizite, Papa Shenouda al III-lea și Papa Ioan Paul al II-lea au semnat o declarație comună asupra cristologiei și au fost de acord să aibă discuții suplimentare cu privire la creștinism. Într-un discurs în fața forumului ecumenic, în timpul Săptămânii Internaționale a Rugăciunii din 1974, a declarat că întreaga lume creștină este nerăbdătoare să vadă biserica unită. Popoarele creștine, obosite de
Shenouda al III-lea () [Corola-website/Science/313941_a_315270]
-
manifeste ». Astfel, ia naștere Mișcarea de la Oxford, Newman fiind unul dintre principalii actori ai mișcării. Continuând cercetările, ajunge să se convertească la catolicism, pe care îl vede, de acum încolo, drept confesiunea cea mai fidelă rădăcinilor creștinismului. Teolog specialist în cristologie, este una dintre figurile majore ale catolicismului britanic, împreună cu Henry Edward Manning și Ronald Knox. El a exercitat o influență considerabilă aupra tuturor intelectualilor catolici, îndeosebi asupra autorilor veniți din Anglicanism. Pentru Xavier Tilliette, el apare ca «o mare personalitate
John Henry Newman () [Corola-website/Science/320290_a_321619]
-
conflict decât în sensul lor exoteric. Istoria filosofiei islamice propusă de Corbin este mai mult o corespondență de forme decât o istorie, o corespondență în care preeminența profetologiei determină sensul esoteric. Toate ideile sale sunt un amestec de neoplatonism, profetologie, cristologie docetistă, imamologie, iudaism, islam și creștinism gnostic. Așadar gnoza este mai mult decât un act de cunoaștere, este un act inițiatic destinat adeptului care trebuie să parcurgă anumite trepte pentru a depăși stadiul de neofit și a renaște din punct
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
normativ pentru toți creștinii. În ceea ce privește conținutul Conciliilor ecumenice ale au însemnat - în general - faze de mare importanță în viața Bisericii creștine, cristalizând curentele doctrinare spirituale și devoționale. Au fost celebrate în Orient. Ele s-au confruntat cu limpezirea dogmatică a cristologiei, lucru ce a condus la formularea Profesiunii de credință (numit și «Crez» sau «Simbol de credință») care este în uz până în prezent. Atunci au fost elaborate formulele pentru exprimarea divinității Fiului și a Duhului Sfânt; unitatea Persoanei lui Christos în
Sinod () [Corola-website/Science/302566_a_303895]
-
până la Augustin. Una din cele mai importante lucrări este "Dogmatica" publicată împreună cu Anton Ziegenaus , o lucrare de referință ce oferă în volumele ei o privire organică de ansamblu asupra întregii teologii dogmatice (Introducere în dogmatică, Dumnezeu Unul și Întreit, Creație, Cristologie, Mariologie, Haritologie, Ecleziologie și teologie sacramentară, Eshatologie). Ca cea mai semnificativă pentru specificul teologiei lui poate fi menționată "Katholische Glaubenswelt", Aschaffenburg 1978 (ed. a II-a), o originală sinteză sistematică a teologiei, în care sunt analizate caracteristicile tipice ale credinței
Leo Scheffczyk () [Corola-website/Science/310773_a_312102]
-
hypostasin)”. Care erau ipostazele cu care urma să fie identificat Cristos? Indiferent de statutul exact al imnului către Logos cu care se deschide Evanghelia după Ioan, el este cu siguranță unul dintre cele mai timpurii, dacă nu primul moment al cristologiei În care Cristos este identificat cu ipostaza divină numită Logos. Logos, Însemnînd multe lucruri În grecește, inclusiv „cuvînt” și „rațiune”, avea În filozofia și În știința contemporană greacă semnificația de fațetă a minții divine, de forță creatoare și structurantă a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
semnificația de fațetă a minții divine, de forță creatoare și structurantă a universului. Cu toate că În unele scrieri creștine timpurii, cum este Păstorul din Hermas, Cristos este identificat cu Sfîntul Duh și apare În ipostaza unui Înger (9.12.6.-8), cristologia Logosului, cunoscută și drept cristologia „Înaltă”, devine pe la Începutul secolului al II-lea mai influentă decît toate alternativele ei. Nu toate aceste alternative erau ipostazice. La Început a existat și o cristologie „joasă” iudeo-creștină, care Îl considera pe Cristos drept
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
divine, de forță creatoare și structurantă a universului. Cu toate că În unele scrieri creștine timpurii, cum este Păstorul din Hermas, Cristos este identificat cu Sfîntul Duh și apare În ipostaza unui Înger (9.12.6.-8), cristologia Logosului, cunoscută și drept cristologia „Înaltă”, devine pe la Începutul secolului al II-lea mai influentă decît toate alternativele ei. Nu toate aceste alternative erau ipostazice. La Început a existat și o cristologie „joasă” iudeo-creștină, care Îl considera pe Cristos drept om și profet. Irineu din
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În ipostaza unui Înger (9.12.6.-8), cristologia Logosului, cunoscută și drept cristologia „Înaltă”, devine pe la Începutul secolului al II-lea mai influentă decît toate alternativele ei. Nu toate aceste alternative erau ipostazice. La Început a existat și o cristologie „joasă” iudeo-creștină, care Îl considera pe Cristos drept om și profet. Irineu din Lyon descrie pe Îndelete această opțiune sub numele de „ebionism” și o denunță 26. Din ea s-a dezvoltat soluția „adopționistă”, potrivit căreia Isus s-a născut
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
descrie pe Îndelete această opțiune sub numele de „ebionism” și o denunță 26. Din ea s-a dezvoltat soluția „adopționistă”, potrivit căreia Isus s-a născut ființă umană și a fost adoptat ca fiu al lui Dumnezeu la botez. Cariera cristologiei „Înalte”, cu tendință spre docetism, este mai susținută În cadrul școlii teologice din Alexandria, În vreme ce cristologia „joasă”, deși devenise de acum o cristologie a Logosului cu drepturi depline, se dezvoltă În Antiohia. În decursul Îndîrjitelor controverse asupra credinței din secolele al
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
s-a dezvoltat soluția „adopționistă”, potrivit căreia Isus s-a născut ființă umană și a fost adoptat ca fiu al lui Dumnezeu la botez. Cariera cristologiei „Înalte”, cu tendință spre docetism, este mai susținută În cadrul școlii teologice din Alexandria, În vreme ce cristologia „joasă”, deși devenise de acum o cristologie a Logosului cu drepturi depline, se dezvoltă În Antiohia. În decursul Îndîrjitelor controverse asupra credinței din secolele al IV-lea și al V-lea, școala din Alexandria va Înfrînge progresiv școala antiohiană și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Isus s-a născut ființă umană și a fost adoptat ca fiu al lui Dumnezeu la botez. Cariera cristologiei „Înalte”, cu tendință spre docetism, este mai susținută În cadrul școlii teologice din Alexandria, În vreme ce cristologia „joasă”, deși devenise de acum o cristologie a Logosului cu drepturi depline, se dezvoltă În Antiohia. În decursul Îndîrjitelor controverse asupra credinței din secolele al IV-lea și al V-lea, școala din Alexandria va Înfrînge progresiv școala antiohiană și Îi va declara eretici pe unii dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Părinții subapostolici, Ignațiu din Antiohia (circa 110 p.C.) este primul care insistă asupra naturii de Logos a lui Cristos 27, care nu Îi Înlătură natura umană 28. Cum era de prevăzut, pînă la mijlocul secolului al II-lea, cu Iustin Martirul, cristologia se va dezvolta pe direcțiile trasate de platonicianul evreu Filon din Alexandria (circa 20 a. C. - 40, p. C): Logosul este Mintea lui Dumnezeu, În care se Înscrie planul acestui univers. Isus Cristos este Logosul Încarnat. Pe la Începutul secolului al III
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
platonicianul evreu Filon din Alexandria (circa 20 a. C. - 40, p. C): Logosul este Mintea lui Dumnezeu, În care se Înscrie planul acestui univers. Isus Cristos este Logosul Încarnat. Pe la Începutul secolului al III-lea, aderaseră toți marii teologi la o cristologie a Logosului: Irineu din Lyon29, Tertulian din Cartagina 30 și Clement din Alexandria 31. Filon din Alexandria stabilise deja echivalența dintre Logos și biblica Înțelepciune (Sophia/Hokmah). Pe această linie nu se va dezvolta o singură cristologie influentă, ci mai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
teologi la o cristologie a Logosului: Irineu din Lyon29, Tertulian din Cartagina 30 și Clement din Alexandria 31. Filon din Alexandria stabilise deja echivalența dintre Logos și biblica Înțelepciune (Sophia/Hokmah). Pe această linie nu se va dezvolta o singură cristologie influentă, ci mai multe. Cel mai timpuriu reprezentant al unei cristologii bazate pe Logos/Sophia este Teofil din Antiohia, un apologet creștin grec devenit, probabil, episcop de Antiohia În anul 169. Teofil menține distincția lui Filon și a stoicilor dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Cartagina 30 și Clement din Alexandria 31. Filon din Alexandria stabilise deja echivalența dintre Logos și biblica Înțelepciune (Sophia/Hokmah). Pe această linie nu se va dezvolta o singură cristologie influentă, ci mai multe. Cel mai timpuriu reprezentant al unei cristologii bazate pe Logos/Sophia este Teofil din Antiohia, un apologet creștin grec devenit, probabil, episcop de Antiohia În anul 169. Teofil menține distincția lui Filon și a stoicilor dintre un Logos interior lui Dumnezeu 32, numit și Sophia (cf. Proverbe
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de Antiohia În anul 169. Teofil menține distincția lui Filon și a stoicilor dintre un Logos interior lui Dumnezeu 32, numit și Sophia (cf. Proverbe 8:22) și Logosul „pronunțat”33 drept Cuvînt. Folosind o imagistică biblică, Teofil dezvoltă o cristologie naturalistică: „Avînd deci Dumnezeu propriul său Logos Înnăscut În măruntaiele sale, l-a zămislit Împreună cu Sophia și l-a vărsat afară (exereuxamenos: II.10; cf. Ps. 44:2) Înainte de toate celelalte. S-a slujit de acest Logos ce de o
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a vorbit prin glasul lor despre facerea lumii și toate celelalte. Căci profeții n-au existat cînd a luat ființă lumea; nu erau decît Sophia lui Dumnezeu care există În el și sfîntul său Logos care este totdeauna Împreună cu el34”. Cristologia celui mai distins dintre Părinții Bisericii din secolul al III-lea, Origen, este de asemenea o cristologie bazată pe Logos/Sophia. Ca și Teofil, Origen are tendința de a numi Sophia Logosul care preexistă Împreună cu Dumnezeu 35. În focul controverselor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a luat ființă lumea; nu erau decît Sophia lui Dumnezeu care există În el și sfîntul său Logos care este totdeauna Împreună cu el34”. Cristologia celui mai distins dintre Părinții Bisericii din secolul al III-lea, Origen, este de asemenea o cristologie bazată pe Logos/Sophia. Ca și Teofil, Origen are tendința de a numi Sophia Logosul care preexistă Împreună cu Dumnezeu 35. În focul controverselor secolului al IV-lea, asemenea afirmații deveneau suspecte de erezie. Arie putea fi un origenist autentic atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]