36 matches
-
important, autor al filmelor respective), asta după ce la paginile 7-8 ni se servise versiunea vetust-belferească a inițierilor din 1895. Ca să ne recuperăm noi înșine din tumult, colacul de salvare paradigmatic este dilema netranșată la dispariția lui Cantacuzino: între asumarea unei criteriologii și adaosul aglutinant. În funcție de acestea, se disting de la sine calitățile și defectele construcției. Conștiincios, Argument-ul are calitatea de a ne preveni de altfel prompt asupra reînnodării unei tradiții locale cunoscute, alta decît cea a Filmografiei adnotate. Spre deosebire de tandemul I.
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
cântăreții pe care i-a avut ca elevi. Pentru fiecare din ei, Mihaela Runceanu a lăsat un loc. Locul lăsat lui Cătălin Crișan, nu e afară, e în el însuși. Cătălin Crișan e printre rarii cântăreți care intră în importanta criteriologie a interpretării, dar și componisticii muzicale: autenticul. Dacă acesta nu este primul, este ultimul fundament care instaurează o popularitate nemăsurabilă, ca aceea a interpretului și compozitorului Cătălin Crișan. Ceea ce e mai greu, nu e și imposibil în ce îl privește
CĂTĂLIN CRIŞAN. CERTĂ PERENITATE A POPULARITĂŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353720_a_355049]
-
reinserție socio-umană. Premizele etico-științifice ale expertizei medico legale psihiatrice Expertiza medico-legală psihiatrică Își afirmă, În primul rând, conținutul său epistemologic de Înțelegere științifică a structurării și destructurării comportamentului uman grație unor constructe naturale sau sociale plasate de la genetic la nosologic. Criteriologia științifică a diagnosticului psihiatrico-legal poate deveni fiabilă numai prin stabilirea corespondenței de realitate dintre fapta comisă și judecata perturbată ca și prin consonanța de opinii științifice cu puterea de a despuia diagnosticul de lacune și opinii subiective. De aceea realitatea
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
inserția senzualismului în locul figurației hieratice, dispariția anonimatului și revendicările auctorialității), care pregătește iconoclasmul postmedieval. Cunoașterea filozofică se rescrie din perspectiva autofondării metafizice a subiectului (Descartes), prin conferirea atributelor tari cunoașterii tehnice și „gândirii calculatorii” (Heidegger), prin ancorarea certitudinii într-o criteriologie empiristă 1, contagiunea criticistă 2, gândirea antiteleologică și, mai ales, hegemonia metodei științifice asupra tuturor disciplinelor umane, care aspiră de acum înainte la corectitudine și progres. Cu o sagace remarcă a lui Constantin Noica, „Modernii nu au mai «văzut» incoruptibilul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
relua aici cheistiunile referitoare la datele epidemiologice, factori de risc, vârstă de debut sau problemele de biotipologie care au fost tratate anterior, după cum nu vom iii relua nici problemetica general teoretică, legată de diagnoza în clinica psihiatrică. Din perspectiva criteriologiei de includere de care aminteam anterior, vom sublinia doar faptul că evaluarea clinică trebuie să țină cont de prezența sau absența unor simptome cheie, de personalitatea prepsihotică a pacientului, de datele examenului somatic (care au rol de excludere), de istoricul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
discernământului în stările de remisiune cu defect impune expertului o analiză complexă în dinamică a psihopatologiei, în funcție de vârstă, evoluție, tratament și caracteristicile defectului rezidual. Una din problematicile extrem de controversate în legătură cu stabilirea discernământului constă în caracterul arbitrar bazat pe o criteriologie medico-legală al aprecierii acestuia și implicit al aprecierii responsabilității sau iresponsabilității, din punct de vedere penal. î n particular în debutul schizofreniei, practica expertală (ca și cea judiciară dealtfel) a demonstrat că un procent mai mult decât semnificativ de cazuri
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Evitarea strictă a sintagmei de "comportament normal", dezvoltarea și aprofundarea conceptelor de comportament marginal, deviant, disocial, patologic, corelarea acestora cu conștiința, morala, mentalitatea și mentalizarea au reprezentat și reprezintă un pregnant exemplu al modului în care acuratețea fundamentării și aplicării criteriologiei științifice pot fi utilizate în deplină armonie cu înțelegerea profundă a universului uman. Efortul pe care trebuia să-l depunem uneori pentru a ne apropia de modul său de gândire, care oricând era cu cel puțin un pas înaintea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dorim dezirabil. Creația sa și a personalităților din generația sa, în al cărei context s-a conturat cu robustețe intelectuală, a dat sens vieții spirituale românești, sens care, odată restituit, resemantizat și reevaluat azi în baza unei reexaminări după o criteriologie a exigențelor continuității, poate stârni elanuri creatoare în calitatea ei de model și reper. Vrem să spunem altfel că pentru a ține cumpăna dreaptă nicio generație nu trebuie să creadă că lumea se sfârșește cu ea sau că începe cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
intervenită în urma unei operații nereușite de îndepărtare a albeții) sau civilă (despăgubiri în bani sau alți sclavi)1. Textul avertizează eventualii amatori de experimente terapeutice hazardate pe pacienți, stabilind pedepse consistente pentru incompetență și neîndemânare. La fel, o astfel de criteriologie pentru stabilirea incidenței răspunderii medicale, care îndrumă și spre practici medicale deja aplicate și verificate, este cuprinsă, la vechii egipteni, în Cartea sacră, considerată a fi un adevărat cod de conduită. Mai mult, legea faraonică putea sorti morții pe cel
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
standard>> (Legea terțului exclus într-o formă atenuată). Expresia <<în toate cazurile standard>> din enunțurile condițiilor 2 și 4 are menirea de a permite acceptarea adevărului aproximativ și de a evita dihotomia adevărat-fals din teoria tradițională a adevărului.” (Teodor Dima, Criteriologia adevărului, în P. Botezatu (coordonator), 1981:189). În aceste condiții, o secvență discursivă nu mai prezintă o consistență “tare”, ci ne întâlnim cu un “concept relativizat de consistență.” (idem:190). Principiul rațiunii suficiente ne cere să acceptăm orice enunț pentru
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
la trecut pentru care nu sunt fapte disponibile în ajutorul evaluării, în cazul propozițiilor probabile, în cazul propozițiilor matematicii pure și logicii matematice, precum și în cel al enunțurilor ipotetice sau condiționale (cu antecedente neactualizate) și al contrafactualelor. (cf. T. Dima, Criteriologia adevărului, în P. Botezatu, Adevăruri despre adevăr, 1981:71). Printre inițiatorii și susținătorii unui astfel de criteriu, unii mai radicali, alții mai moderați, sunt: F. H. Bradley, B. Blanshard, N. Rescher, O. Neurath, M. Bunge. Conform criteriului coerenței, a spune
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
A. R. White va spune că, coerența unui enunț cu altul este acceptată ca un test practic al adevărului numai pentru că al doilea a fost acceptat independent de primul ca adevărat, altfel intrăm într-un cerc vicios. (cf. T. Dima, Criteriologia adevărului, în P. Botezatu, Adevăruri despre adevăr, 1981:181). Criteriul coerenței, deși aduce destule contribuții la stabilirea adevărului, în special în disciplinile formale, analitice (matematica, logica formală), în disciplinele factuale el nu poate constitui de unul singur criteriologia adevărului enunțurilor
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
T. Dima, Criteriologia adevărului, în P. Botezatu, Adevăruri despre adevăr, 1981:181). Criteriul coerenței, deși aduce destule contribuții la stabilirea adevărului, în special în disciplinile formale, analitice (matematica, logica formală), în disciplinele factuale el nu poate constitui de unul singur criteriologia adevărului enunțurilor, ci numai împreună cu criteriul corespondenței, chiar dacă și corespondența și-a pierdut sensul “tare”, fiind o corespondență parțială sau globală și nu punct cu punct. Dacă criteriul coerenței nu ar fi secondat de cel al corespondenței, orice construcție discursivă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Albumul Le Rêve et les Naïfs, Paris, 1981; Album Mondial de la Peinture Naïfs, Paris, 1981; Die Staffelei im huhnerhof , Berlin, 1982; Constantin PrutDicționar de artă modernă, Ed. Albatros, București, 1982, pag. 318; Criteriologie de l’Art Naïfs, Paris, 1984; Oto Bihalji-Merin, NeboiașaBato Tomașevici, World Encyclopedia of Naive Art, Ed. Frederick Muller, London (Anglia), 1984, pag. 474; Albumul La Cité et les Naïfs, Paris, 1986; Victor Ernest Mașek - Arta naivă, Ed. Meridiane, București, 1989
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
1942. Debut artistic - 1975. Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Albumul Le Reve et les Naïfs, Ed. Max Fourny, Paris, 1981; Albumul Le paradis et les Naïfs, Ed. Max Fourny, Paris, 1990, pag. 144; Criteriologie de l’Art Naïf, Ed. Max Fourny, Paris, 1991; Oto Bihalji-Merin, Neboiașa-Bato Tomașevici, World Encyclopedia of Naive Art, Ed. Frederick Muller, London (Anglia), 1984,pag. 593; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 101 - 103, 128
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Albumul Le Rêve et les Naïfs, Paris, 1981; Album Mondial de la Peinture Naïfs, Paris, 1981; Die Staffelei im huhnerhof , Berlin, 1982; Constantin Prut - Dicționar de artă modernă, Ed. Albatros, București, 1982, pag. 318; Criteriologie de l’Art Naïfs, Paris, 1984; Oto Bihalji-Merin, Neboiașa- Bato Tomașevici, World Encyclopedia of Naive Art, Ed. Frederick Muller, London (Anglia), 1984, pag. 474; Albumul La Cité et les Naïfs, Paris, 1986; Victor Ernest Mașek - Arta naivă, Ed. Meridiane București
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
descriptiv și nu o unitate logică, o realitate reprezentabilă și nu o abstracție. În aceeași ordine de idei, sinteza reflexivă poate conduce către concluzii disparate (așa cum o atestă diversitatea ireductibilă a tipologiilor morale și psihologice), care oglindesc în primul rând criteriologii variate de zugrăvire a datului personal și care urmăresc apoi până în detaliu desenul ideal al acestuia. Ele rămân în preajma obiectului într-un demers strict de atribuire de proprietăți și trăsături. De aceea, ca tot ce poartă cu sine marca determinărilor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de vizualizare a întregului personalității (știut fiind faptul că orice act de implicare autentică vizează cumva totalitatea subiectivă). Aceste repere completează o imagine generală a multiplelor apeluri ale vocii interioare și caracterizează maniera pragmatică în lumina universului subiectiv generator de criteriologie opțională. A acționa punând limite dictate de interioritate înseamnă a te înstăpâni pe sfera existențială proprie aducând mesajul spiritualizat al înălțimilor raționalității. Aceasta din urmă devine criteriul principal al oricărei hotărâri care precede în general actul, rămânând ofertantul generos al
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
statuează acele insule de unitate prin eficientizarea liantului superficial care garantează coeziunea. Fie conjugate, fie complementare, conștiințele își extind câmpul de investigație în amestecul experiențial care este evenimentul cu semnificație colectivă și întâlnesc un principiu de creștere cognitivă în orice criteriologie morală izvorâtă din decantări comunitare. Avem cu alte cuvinte de învățat, pentru beneficiul propriei administrări interioare, de la ethosul colectiv și cu cât acumulăm mai mult din spiritul epocii noastre vom fi mai în acord cu cele mai intime înclinații spirituale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
personalității. În schimb, nu argumentează prea clar nici continuumul, nici punctele de discontinuitate cu normalitatea. Un merit al lui Millon este că atrage atenția asupra varietății cazuistice, a subtipurilor, a studiilor de caz pentru a nu ne lăsa copleșiți de criteriologia nomotetică a categoriilor și pentru a depăși simpla combinatorică a trăsăturilor. Diversele sisteme dimensionale propun un comentariu analitic al structurii caracteriale a tulburărilor de personalitate mult mai detaliat decât sistemele categoriale prototipice. Totuși, este în continuare loc pentru perspective analitice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu SADS (Schedule for Affective Disorders and Schizophrenia, elaborat de Spitzer și Edincottă, care nu este special adaptată pentru tulburările de personalitate. Au fost identificate 45% de cazuri cu personalitate depresivă și 0,2% cu ciclotimie. După ce s-a stabilit criteriologia din DSM-III și instrumentele de diagnostic standardizate, atenția a fost centrată pe identificarea tulburărilor de personalitate la cazurile clinice, la cele care deja au ajuns în evidența medico-psihiatrică, cu diagnostic de Axa II. Investigațiile epidemiologice ulterioare au ridicat problema metodologiei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și organizatoric și relațiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia și socio-psihiatria 2. Expertiza medico-legală psihiatrică-domeniu al asistenței medico-social-juridice și al cercetării interdisciplinare 3. Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicații medico-legale din domeniul psihopatologiei. Desfășurarea. 4. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică 5. Personalitatea - funcție de sinteză a psihismului și concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale 7. Relațiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihică și responsabilitatea - iresponsabilitatea 7. Minoritatea. Comportamentul deviant
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
medico-social-juridice și al cercetării interdisciplinare 3. Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicații medico-legale din domeniul psihopatologiei. Desfășurarea. 4. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică 5. Personalitatea - funcție de sinteză a psihismului și concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale 7. Relațiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihică și responsabilitatea - iresponsabilitatea 7. Minoritatea. Comportamentul deviant și delincvența minorilor. Regimul juridic și problemele expertizei. Măsuri de siguranță și speciale de ordin coerciv - educativ și medico-pedagogice
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Regimul juridic și problemele expertizei. Măsuri de siguranță și speciale de ordin coerciv - educativ și medico-pedagogice. 8. Implicațiile medico-legale psihiatrice ale etilismului acut. Beția patologică. Regimul juridic al lecției. 9. Obligarea la tratamentul medical și măsurile de siguranță. Interdicția. 10. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică. 11. Agresivitate-agresiune-violență-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia. 12. Evoluția conceptului clinic de psihopatie și implicațiile în practica medico-legală psihiatrică. 13. Valoarea și limitele examenului psihologic în
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
și organizatoric și relațiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia și socio-psihiatria 2. Expertiza medico-legală psihiatrică-domeniu al asistenței medico-social-juridice și al cercetării interdisciplinare 3. Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicații medico-legale din domeniul psihopatologiei. Desfășurarea. 4. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică 5. Personalitatea - funcție de sinteză a psihismului și concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale 7. Discernământul și conștiința. Relațiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihică și responsabilitatea - iresponsabilitatea 7
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]