13,997 matches
-
invitație la dialog, scrisă cu farmec și înțelepciune de un mare erudit, o lectură de pe urma căreia toată lumea are numai de cîștigat. PS: Într-unul din numerele anterioare ale României literare, comentînd Jurnalul (1996-1997) doamnei Monica Lovinescu m-am referit la criticul literar Vladimir Streinu ca la un colaborator al fostei Securități. În pofida faptului că citatul din Jurnalul doamnei Lovinescu nu prea lăsa loc de interpretare (,În scurta mea absență, V. răspunde la un apel al lui Stelian Tănase. E aproape înspăimîntat
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
deoarece e conștient că nu se poate dărui integral sentimentului, că nu e la înălțimea misiunii de bărbat. Nu e bun pentru rânduiala casnică și paternă. În însemnările zilnice discută despre trebuințe viscerale, despre înclinațiile pederaste. Cade un văl și criticii, profitând de destăinuirile sale, s-au încumetat să privească din altă perspectivă Moartea la Veneția . Transpare evident o legătură între frumosul Tadzio, care exercită o seducție la care nu se poate opune și junii chelneri din jurnal, cu trupuri de
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
pe alții (adică să îi aducă în faza în care să câștige un meci de titlu). Aceste scopuri îi mână într-atât încât ajung componente bătute în cuie în personalitatea lor. Ceea ce duce la un oarecare reducționism al psihicului, dar... Criticii americani (cei britanici sunt de acord cu mine) au concluzionat că O fată de milioane, al 25-lea film al lui Eastwood, este cel mai bun de până acum pentru că se reîntoarce la narațiunea clasică și directă. E drept, există
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
pînă la regularizarea cursului Dîmboviței, acest rîușor se revarsă, amărînd periodic viața băștinașilor. Cînd primarul Demetrescu a adîncit albia Dîmboviței și a scos din sălbăticie lacurile de pe margine, au fost voci care au protestat, fiindcă se pierdea poezia Bucureștiului. Pentru criticii intrepridului primar, acesta nu trebuie să-și bată capul cu inundațiile, deoarece ele făceau parte din viața orașului. Demetrescu avea planuri pentru întreg orașul. N-a fost reales din motive politice. La vremea lui, Demetrescu a făcut un fel de
Bucureștiul trădat de primarii săi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11265_a_12590]
-
ca o dantelă prin care orice cititor își poate trasa panglica colorată a propriei tăceri. Nici nu vă dați seama cît ar putea fi de frumos! ,Frumos, frumos, dar nu se înțelege", spune cititorul nostru, prietenul, vai, și mai ales criticul, și dă cu cartea de perete și o uită în spatele fotoliului. în definitiv un asemenea text nici nu poate fi definit, clasificat, încadrat într-o categorie. ,Ce-o fi", se întreabă factorul de decizie captiv în tabelele mendeleieviene, ,poezie sau
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
sunt nenumărate în configurația unei ,filosofii" a scriitorului, fie în sensul antiintelectualismului (real sau numai înșelător), fie în sensul rousseau-ismului, asupra cărora se oprește exegetul. Politicul e, bineînțeles, tema preferențială, aflată în vizor la intersecția vituperanței pamfletare cu reflecția morală. Criticul insistă la un moment dat (dar mi se pare că insuficient) asupra filogermanismului arghezian. Ar fi util de lămurit și sistematizat, atât cât se poate, convingerile argheziene în domeniile politic, estetic, social, instituțional și celelalte, pe baza întregii biografii și
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
cerută însă pe baza unor argumente rațional imbatabile. Altfel, crezând că ,totul e permis", pamfletul conduce spre denaturarea spiritului critic. În câteva dintre pamfletele sale ,extremiste" Arghezi sfidează deopotrivă morala, rațiunea și pudoarea. De aceea, nu aș numi - așa cum face criticul - atitudinea implicată în discursul pamfletar ,o violență inocentă". Arghezi nu a fost, până în 1947, un partinic consecvent și când a devenit adeptul constrâns al unui regim, după 1955, spiritul pamfletar a murit sau a fost înăbușit (e totuna). El a
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
impresia - a renunțat. Astfel că proclamă acum hotărât că viziunile primare și viziunile secundare ,nu sunt și nu pot fi niciodată conotate axiologic pe plan estetic" (p. 85). Diferența dintre ele rămâne de natură morfologică, nu axiologică. În acest fel, criticul scapă de reproșul că ar conota pozitiv componenta irațională a viziunii, în sensul acordării atributului de autenticitate, iar componenta rațională, care intervine în etapa de elaborare a viziunii, ar fi conotată negativ. Căci nu există viziune poetică în afara expresiei, adică
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
mare vizionarismului lui Rimbaud, poetul care nu este în mod natural vizionar, ca romanticii, ci se face vizionar, după cum el însuși pretinde, printr-un program (deci printr-un act de voință ca premisă rațională) de dereglare a tuturor simțurilor. Episodic, criticul se referă la Rimbaud și la fantezia lui dictatorială ca ,demiurgie totală a eului instaurator, generator de lumi" (p. 59). Un capitol nou se impune cu necesitate pentru a distinge între paradigma romantică a poeziei vizionare, foarte bine exemplificată cu
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
formelor și a stilurilor). Concluzia cărții, Pentru o nouă secvențialitate a istoriei literaturii române, nu conține, în ciuda pretențiilor, prea multe noutăți: I. B. Lefter optează pentru ,structurile mari" de curente literare în următoarea succesiune: pașoptism, junimism, modernism, proletcultism, neomodernism, postmodernism. Criticul și teoreticianul sunt bruiați de istoricul literar. Dacă la un moment dat, teoreticianul vorbea, din punct de vedere conceptual, de un singur modernism românesc, peste cezura celui de-al Doilea Război Mondial, altădată istoricul literar este nevoit să vorbească de
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
în Argumentul noului volum, N. M. ne explică intențiile sale exegetice, ce ar viza două categorii de scriitori: cei canonici (clasici în sensul perenității) ceea ce reprezintă ,centrul" și ,minorii", scriitorii uitați, trecuți cu vederea, aflați la ,periferie". Dacă la primii, criticul descoperă detalii relevante, mai puțin sau deloc observate și fructificate de către alții, punând nuanțat noi accente, la ceilalți a urmărit, cum singur spune, ,recitirea unor scrieri marginalizate și uitate, cu intenția de a identifica ori sublinia, pe de o parte
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
eseuri au încercat să îmbine adresarea către specialiștii cu deschidere către publicul larg și limbajul tehnic cu cel de popularizare". ,Fără acest Ťcompromisť necesar literatura română riscă să rămână obiectul unui cerc extrem de restrâns (al experților) sau al unui solilocviu", criticul, adăugăm noi, rămânând și el pentru cea mai mare parte a cititorilor incomprehensibil. Opțiunea autorului se regăsește întocmai în paginile volumului Centrul și periferia. N. M. apare aici și în postura de cronicar de ediție și de comentator al unor
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
Daniel Cristea-Enache Spre deosebire de criticul literar, care își poate alege și urmări temele fără a fi considerat, prin aceasta, subiectiv, cronicarul e dator să se deschidă către toate azimuturile artistice, analizând cu egală pătrundere cele mai variate structuri de sensibilitate. Experiența lui e una plurală
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
Ion Simuț Critica noastră de întâmpinare are o reacție bizară față de Ion Bogdan Lefter: cu foarte puține excepții, ignoră pur și simplu avalanșa editorială declanșată de criticul optzecist. Pare supus unui embargo sau unui boicot. Deși din 1998 încoace a publicat câte două, trei sau chiar patru cărți pe an. Ceea ce înseamnă 15 cărți de critică în șapte ani, cel mai recent fiind volumul Flashback 1985: Începuturile
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
din studiul Modern, modernism, modernitate (1969), capitol dintr-un dicționar al ideilor literare, însă fără ca mult mai tânărul cercetător să năzuiască spre un caracter erudit și sistematic, care să epuizeze sursele. Adoptă un sens explorator, de inaugurare a unei teme. Criticul este el însuși implicat în descoperirea unei problematici ce-și va dovedi treptat noutatea radicală. Literatura citită într-un cenaclu în 1979-1980 și problema generației optzeciste se dizolvă în marea temă a postmodernismului. Ion Bogdan Lefter a trăit această translație
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
această translație, a contribuit el însuși decisiv la această schimbare de accent, de aceea înțelegem perfect de ce nu agreează ulterior cantonarea discuției în limitele unui grup sau în perimetrul sociologic al optzecismului. E o dovadă de perspicacitate că în 1986 criticul crede cu tărie ,în necesitatea de a ne elabora conceptul unui postmodernism românesc" (p. 18). Exegetul apără noul fenomen atât de căderea în frivolitatea unei mode, cât și de contestațiile neîncrezătoare, afirmând că ,postmodernismul românesc trebuie înțeles înainte de a fi
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
românească e găsită în 1982, la Alexandru Mușina, p. 20). Disocierile de modernism (p. 35-42), avangardă (p. 42-43, 59), textualism (p. 59) și analiza detaliată a breșelor făcute de experiment pentru anticiparea postmodernismului (p.94-111) sunt adecvate, necesare și productive. Criticul are o bună situare și față de bibliografia occidentală a subiectului, fișată selectiv, dar edificator (p. 26-34). Ion Bogdan Lefter practică o critică a ideilor înrudită cu aceea întemeiată la noi de Adrian Marino. Au în comun, de asemenea, militantismul în
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
88-93); 4. De aceea, Ion Bogdan Lefter insistă pe renunțarea la criteriul biologic al generațiilor (trei într-un secol), pentru o tensiune generalizatoare între doi poli ideologici, reductibili în fond la conservatorism și liberalism (p. 117-119).Cu toată dificultatea problemei, criticul nu eludează definirea postmodernismului românesc, în câteva pagini de sinteză din 1995 (p. 81-85, rescrise după o primă versiune din 1986, p. 43-47), care ar putea figura în cel mai serios dicționar. Aici am, totuși, o imputare de făcut. În
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
are nicio acoperire în realitate 76. Mai grav, lucrul în sine îi sugerează lui Kant failibilitatea cunoașterii umane și deci a rațiunii, care ar trebui deci condiționată în activitatea ei de către intelect. Deranjat de reducționismul kantian și de neîncrederea autorului Criticii rațiunii pure în posibilitățile de cunoaștere de sine și pentru sine integrale ale umanității, Hegel îl consideră pe mentorul sau un moralist subiectiv: nu este suficient că binele, scopul suprem al rațiunii care ghidează umanitatea, să fie obținut pentru și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
facut Cristian Mungiu cinematografiei române: a ales ca după victoria supremă la Cannes, să meargă cu un film în care alți tineri regizori și-au pus semnătură. a girat pentru ei, le-a deschis ușile cinematografiei mondiale și a adus criticii și producătorii în sala de cinema ca să-i vadă și pe ei, nu doar pe marele cîștigător al Palme D’Or-ului. mi se pare cel mai elegant gest din cinematografia noastră contemporană. un lobby pentru filmul românesc pe care
Eleganţa lui Mungiu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82736_a_84061]
-
însăși definiția limitei cu epsilon nu-i decât o locuțiune adverbiala. La Universitatea din Cluj, pe vremea comunismului, unii profesori își alcătuiau cursurile magistrale că pe o lungă serie de locuțiuni adverbiale, fiecare durând strict două ore ! Absolvent de la Cluj, criticul Dan Culcer demonstrează ostensiv, în cartea Serii și grupuri, ca bună parte din literatura este serializata în locuțiuni adverbiale. Bine, acum înțeleg și eu ca pentru universitarul român din America este necesar să fie politicește corect și să predice că
Cosmin Alexandru, Esq. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82861_a_84186]
-
că un membru din conducerea TNB l-a amenințat că n-o să mai calce niciodată la o piesă de teatru, dar am simit iar un aer de normalitate când am văzut că Ion Caramitru organizat o dezbatere cu actorii și criticii de teatru despre toată istoria. Același Ion Caramitru a pus punctul pe i și i-a cerut scuze lui Răzvan Penescu atât pentru reacția exagerată a lui Claudiu Bleonț, care l-a chemat pe scenă, cât și pentru reacția mârlăneasca
Bravo, Razvan! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82928_a_84253]
-
fi vrut să-mi mai reziste puțin aparatul fisei mele de 1000 de lei . Mi-ai scurtat drumul spre cafea calmând oamenii furioși ce-și vroiau cafeaua, ai fost foarte generos. Mulțumesc din nou! mda..., citit! Trebuie să fiu eu criticul tău de serviciu, ca să nu ți se urce la cap! Că ești un brand bine construit, e posibil! Nu uită însă că în cultură, dar mai ales în literatura cu L mare nu este loc doar de brand, ci de
Ziua cand am devenit substantiv comun by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83042_a_84367]
-
jurnalistul Ioan Ț. Morar) și despre Nadia Comăneci (susținută de Bogdan Naumovici). A treia dezbatere (din 28 septembrie) îi va pune față în față, prin intermediul documentarelor și cu ajutorul susținătorilor, pe Constantin Brâncuși și pe Mircea Eliade. Susținătorii lor vor fi criticul literar Dan C. Mihăilescu și jurnalistul Dragoș Bucurenci. Cea de-a cincea dezbatere îi va pune față în față, tot prin intermediul filmelor documentare și susținătorilor, pe Carol I și pe Mihai Viteazul. ,,Avocații” acestora, la ediția din 12 octombrie, vor
Mari romani – recolta de toamna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83058_a_84383]
-
Majestate... Radu Umbres mi-a semnalat și el o vorbă proastă de-a lui , într-un interviu pe Metropotam. “E o prejudecată că Giulestiul e un cartier rău plin de țigani. Nu sunt mai mulți decât în celelalte cartiere.”, zice criticul literar. Am vorbit azi dimineață la Deschide lumea, cu Andrei Gheorghe și Emil Hurezeanu, despre gafă președintelui. Emisiunea poate fi văzută aici. CNCD l-a sancționat cu avertisment pe președinte pentru sintagma discriminatorie. Președintele a replicat dur într-un comunicat
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]