14 matches
-
romînă. Un astfel de nume este Vădastra, (un sat din Olt), format, probabil, din tema lat. vadum, „vad“, la plural (vada) și sufixul -astra, (< lat. aster, astera), inactiv în limba romînă de multă vreme (reluat tîrziu prin neologismele romanice tip criticastru). O altă grupă, evident restrînsă, de nume cu presupusă origine latinească sunt cele care pot evidenția un sens aparte, nepăstrat de către apelativele omonime romînești moștenite, și ele, din latină. În această situație pare a fi numele unui sat, Sărbătoarea, din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care ar fi năvălit În România „din Polonia și Rusia” <endnote id="(244, p. 24)"/>. Este imaginea clasică a mediilor antisemite românești. Bătându-și joc de scriitorii evrei sau „jidoviți”, cu „rasa lor” și „taraba lor”, Vintilă Horia Îi numește „criticaștrii pistruiați” (Sfarmă Piatră, nr. 48, 22 octombrie 1936). Într-o altă revistă legionară, Elena Wolf-Lupescu (poreclită „Roșcovana”), metresa regelui Carol al II-lea, era percepută „cu părul roșu «ca cărămida», ce Încadra o față pistruiată și cu buzele mari, groase
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca grilă de receptare și decodare critică a unei valori. Cel de-al treilea sens se cuvine astfel luat în seamă cînd alcătuim scara sau tabla valorilor. E drept, un sens greu de acceptat de cei mulți, indivizi statistici și criticaștri, cei ce vor recepta rezoluția criticului pur sînge ca pe un pichamăr în miez de noapte. Dar așa și numai așa critica nu va mai fi un fel de passe-partout nativ sau dobîndit în modul cel mai facil cu putință
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
altă lumină odată cu incredibila corespondență inedită din Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit (Editura Polirom, 2000). Dar lucrul cel mai important a fost receptarea sine ira et studio a operei poetice și, mai cu seamă, a celei publicistice. De la un criticastru ca Grama, canonicul de la Blaj, și pînă la conjectorii din vremea noastră s-a consumat un lung șir al judecăților critice și al opiniilor formulate în marginile scrierilor lui Eminescu. Regele gîndirii, cum îl caracteriza Maiorescu, poetul și gazetarul au
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
reprodus de toate ziarele de partid din țară și comentat „Înflăcărat” de multe reviste literare; Ceaușescu, În finalul plenarei, a subliniat că „o asemenea carte nu trebuia să apară!”. Toate acestea Însă nu au Înmuiat, nu au nuanțat poziția unor criticaștri la adresa lui Breban și nici poziția lui Ionescu, influențat probabil de soții Ierunca, tot mai nemulțumiți de „nuanțele” mele politice, de poziția mea diferită de a lor, deși diferențele nu erau categorice, eu având totuși avantajul de a cunoaște direct poziția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
iubirii, iar amplificarea pe care alții o caută având confidenți, el o dobândește având asociați de încredere, care totuși nu știu nimic. Mistificări asemănătoare sunt uneori necesare în literatură, unde omul e înconjurat din toate părțile de o mulțime de criticaștri nepotoliți care aranjează autori, precum pețitoarea 6 aranjează partide. Cu cât e vorba mai puțin de un motiv extern (rațiuni de familie, dorința de a avansa, timiditate etc.) care îndeamnă omul să procedeze tăinuit, cu cât mai mult e un
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
poate fi deștept în altă parte etc. (Camil Petrescu era dintre cei care doar lansau idei: surzenia a fost un handicap care a lucrat în favoarea lui). Orice cîrciumă sau cafenea postcomunistă e ridicată azi la rang de Capșa și orice criticastru crede că îl are pe Arghezi în el cînd se desparte de amici și se apucă de scris. Conversația de cafenea devine text critic astfel încît, citind o recenzie, de pildă, nu prea recunoști cartea despre care se scrie, ci
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
de-a blama comportarea demnă a desțăratului bard. Comentatorul dorește a legitima ideea sfidătoare că Aron Cotruș n-ar fi putut înțelege "epoca nouă ce se deschidea în istoria țării sale". "în atmosfera reacționară din capitala Spaniei franchiste - scria tendențiosul criticastru - se amestecă printre cei ce, fugind de mînia dreaptă a poporului ajuns la putere, au crezut că pot lua patria pe talpa pantofilor pentru a menține, aiurea, un regim politic odios, condamnat definitiv de mersul progresist al istoriei". Dar Spania
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
românească normală, sunt sceptic. Dacă poetului și criticului literar Gheorghe Grigurcu, i se aplică asemenea tratamente, eu, autorul acestor rânduri, însemnă să nu mai spun nimic despre faptul că am fost scos din Dicționarul general al literaturii române, de către un criticastru, fost persoană de sprijin al madamei prim-secretar Maria Ghițulică și, azi, al unui peltic literar, un neicanimeni, care se crede a fi urmașul lui Titu Maiorescu. Autorul masivului volum de poeme Nimic n-ar trebui să cadă (2011) este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
multe privințe el e mult mai obiectiv decât mine. De pildă, în tot ce privește literatura română... Sau, mai bine zis, scriitorii români și, mai ales, criticii. E și firesc! El nu e scriitor român, nu depinde de umorile nu știu cărui criticastru care își închipuie că fără el nici n-ar mai exista literatură. Întors de curând de la Agen (undeva în sud-vestul Franței), Pastenague îmi reproșează ultimele două tablete: — Nici nu trebuia să scrii despre „Lista lui Manolescu”. Te-ai pus într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
Sultan, aș cere îngăduință de ami accepta arbirarea drapelului național, ca și la umele ocazii și sărbători de tot felul, ce s-ar cuveni, așa s-ar liniști spiritele exaltate, calmând opiniunile rebele, importate cu idei subversive din Occidentul belicos. Criticaștrilor le-ar tăia avântul, de care fac atâta caz. - O clipă (interveni surprins Sultanul). Mă bucur că vorbești atât de bine limba lui Allah, dar mă mir, cum de-ai îndrăznit? Nu te temi pentru capul tău? - Nu de capul
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
ar trebui să dau atenție unor asemenea viermi, dar dacă nimeni nu-i strivește, ei se înmulțesc și devin o armată care după aceea va fi greu de înlăturat. Cele opt volume nu le-am scris pentru Marta, un biet criticastru, ci pentru cardinalii și inchizitorii care văd în Telesio flăcările iadului. Riști prea mult, ești mereu gata să stai în tranșee. Acum ia-ți o mică vacanță. Am să mă odihnesc,dar mai întâi trebuie să transcriu lucrarea și să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mucavaua Unei gândiri rutiniere. Iată o problemă de teoria literaturii, în rezolvarea căreia se prăbușesc din redacții lucrări valoroase: Ți-așează „măiestria”-n dreapta Și-n stânga, gândul... Dar se poate Ideia ici, iar colo fapta, Apartamente separate? În fața acestor «criticaștri», îndeamnă pe tânărul poet: Tu dârză frunte ți-o aține - Nu te-ntrista de-al lor oprobiu, Să-ncerci mereu să faci mai bine. Să fie nou. Să fie propriu. Iată de pildă cum prin intermediul unei imagini viguroase se comunică
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Aceea nu e viață, scurt! El n-a suflat la timp în supă. Acuma suflă și-n iaurt). Să calci prin smâcuri cu plevușcă Sau ardă-ți capul printre aștri, Ce te doboară și te mușcă Nu-i critica...Sunt criticaștri. Tu dârză fruntea ți-o aține - Nu te-ntrista de-a lor oprobru. Să-ncerci mereu să faci mai bine Să fie nou. Să fie propriu. Cu Gorki am să-nchei desigur Ce critic minunat era Spunând că scrisul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]