317 matches
-
ambele reeditări. O frază ca "Atitudinea spirituală a lui Eminescu orientată într-un sens opus civilizației va reflecta și ceea ce precedă și se opune rațiunii, originea lucrurilor și coincidența contrariilor" pierde în ediția din 1974 orice element periculos, devenind (fără croșete, puncte de suspensie sau alte indicații): Atitudinea spirituală a lui Eminescu va reflecta ceea ce precedă rațiunea, originea lucrurilor și coincidența contrariilor"; în 1985 textul recuperează cîte ceva, și mai ales sînt indicate modificările: "Atitudinea spirituală a lui Eminescu [...] va reflecta
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]
-
ambele reeditări. O frază ca "Atitudinea spirituală a lui Eminescu orientată într-un sens opus civilizației va reflecta și ceea ce precedă și se opune rațiunii, originea lucrurilor și coincidența contrariilor" pierde în ediția din 1974 orice element periculos, devenind (fără croșete, puncte de suspensie sau alte indicații): Atitudinea spirituală a lui Eminescu va reflecta ceea ce precedă rațiunea, originea lucrurilor și coincidența contrariilor"; în 1985 textul recuperează cîte ceva, și mai ales sînt indicate modificările: "Atitudinea spirituală a lui Eminescu [...] va reflecta
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
au mai fost acceptate în edițiile de după 1947, ca Ovreii sau "sistematic omise"în edițiile apărute între 1950-1989, ca Bârzof, reeditat, ca o excepție, în Opere I, din 1962 sau "permanent eludate", ca Liberalii de altădată, Libertatea, Egalitatea. Fără obsedantele "croșete"sau de-a dreptul derutantele rânduri de puncte-puncte, cititorul fiind pus în situația să nu mai fie sigur dacă are dinainte un moment de pauză, de reverie a scriitorului, ori dacă înșiruirea de puncte nu a fost aleasă de cenzură
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
mai importanți istorici literari, fie și printr-o simplă mențiune, dacă nu printr-un comentariu. Principala "defecțiune" a ediției Zaciu e intervenția cenzurii, care a suprimat câteva fraze, cuvinte și aproximativ trei-patru pagini compacte - omisiuni asupra cărora ne avertizează blestematele croșete. Camil Petrescu scrie jurnal cu mari intermitențe, cu pauze de ani întregi, deși promite "note zilnice", mai mult de dragul formulei decât pentru a-și crea o obligație, recunoscând chiar de la început, cu însemnarea din 20 februarie 1927, că "redactarea acestui
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
un adevărat eseu despre conștiința politică tulbure a românilor și despre necesitatea unei politici eficiente ce n-ar putea fi impusă decât printr-o lege severă de salvare a statului (la p. 88 în ediția Zaciu omisiunea e semnalată de croșete). Această critică a românismului se leagă în sistem cu o critică a supralicitării dorului la Blaga și în folclorul românesc (p. 86 în ediția 2003). Omisă de cenzură fusese și justificarea lui Camil Petrescu (un adaos la data de 19
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
Petrescu (un adaos la data de 19 martie 1936) de unde provine falsa impresie de antisemitism (p. 72, în ediția 2003) și apoi o frază despre naționalismul evreiesc și cel german, care se anihilează reciproc. în ediția Zaciu e semnalată prin croșete omisiunea însemnării din data de 8 iunie 1936 (p. 119), un text ireverențios despre N. Titulescu (p. 85-86 în ediția nouă). Mai lipseau o mențiune despre transformarea evreicelor cu vârsta (p. 95 în ediția de la Gramar) și două fraze despre
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
despre ruși și Basarabia în 1939 (p. 113, în ediția nouă). Omise sunt și numele lui Mussolini și Hitler ca "genii catalizatoare" (desigur, negative), Franței lipsindu-i un echivalent de acest fel în 1940 (p. 124 în ediția recentă). Intruziunea croșetelor cenzurii în textele clasicilor e un fapt de istorie literară ce merită cercetat. Florica Ichim ne rămâne datoare cu transcrierea altor texte, oricât de scurte sau de aparent nesemnificative, pe care le semnalează în prefața ediției: un jurnal-registru din 1921
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
îndrăznelilor și-a tuturor prejudecăților. Pasajele cu pricina au indignat cenzura care veghea la bunele moravuri și-au mai plătit o dată, peste ani, la tipărirea ediției din 1984, îngrijită și prefațată de Mioara Apolzan, nevoită să le "sară", punînd în loc croșete. În asemenea Wunderkammer vieneze (cabinete de curiozități), "vizitate" în romanul-continuare, găsești stampe reușite, cu chipurile defunctelor splendori și mărturii dezlînate despre amorurile numeroase, grosolane și lubrice, ale doamnei Lenny Pipersberg. Povestiri despre zeama călîie, leșioasă, viață-moarte, a traiului conjugal cu
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
munci științifice ireproșabile, desfășurate după toate regulile și principiile cunoscute. Nu fac parte dintre aceia care, fără un minim discernământ, văd automat lucrurile în negru. Avem bune ediții din opera multor scriitori. Unele, e adevărat, sunt afectate de ingerința blestematelor croșete, datorate cenzurii comuniste. Cu un efort suplimentar, situația e remediabilă. Nu e aici locul unui bilanț general al edițiilor critice (deși o astfel de analiză detaliată punct cu punct, caz cu caz, ar fi foarte necesară pentru a alcătui un
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
alcătuirea ediției. Autorii: Traian Filip (decedat), Mircea Filip și Adrian Munțiu ne vorbesc despre dificultățile, reale, pe care le-au întâmpinat: "pagini ilizibile, întreruperi, cuvinte indescifrabile, fragmente pierdute. Toate au fost consemnate cu paranteze (...). Iar completările - posibile - ale editorilor cu croșete. Parantezele fără trei puncte aparțin lui Petru Comarnescu și marchează adnotări marginale". De asemenea, se precizează că diaristul însuși a introdus unele scrisori în jurnal, procedeu pe care l-au preluat și editorii. Se simțea totuși nevoia unor note, ca
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
anulat de autor, sau inexistent. Mi se par curioase întreruperile de text în scrisorile trimise Otiliei Cazimir și lui Traian Filip, mai toate reproduse fragmentar. Semnalez paginile 122-126; 212-221; 307-313, vol. II. Și mai ciudate sunt numeroasele paranteze drepte, faimoasele croșete ș...ț din Jurnalele de călătorie, despre care nu se face nici o mențiune în cuvântul introductiv Cu privire la alcătuirea ediției. Toate acestea creează cititorului o îndreptățită nedumerire. Vol. III se încheie cu un îndrumar selectiv de nume, punând și el semne
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
90 au adus, sub raport literar, o explozie a scrierilor confesive, memorialistice, diaristice și un reflux al ficțiunilor propriu-zise, mizând exclusiv pe adevărul estetic. Reconstituirea unor adevăruri istorice, politice și morale, ținute mult timp la index sau ajustate ideologic prin croșetele cenzurii, a diminuat sensibil interesul pentru literatură, determinând, în schimb, un adevărat "turnir" al memoriilor scrise și tipărite. Problema pe care o ridică această bogată producție este însă aceea că ea înclină, într-un mod mai greu sau mai ușor
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
se pot fractura. Protezele din Valplast sunt disponibile în premieră la Timișoara prin intermediul cabinetului stomatologic Dentomar-B, al d-nei dr. Maria Budur, de pe str. Lidia nr. 59, sc. C (la parter). Aceste proteze nu necesită șlefuirea dinților vecini pentru că nu folosesc croșete din sârmă. Se realizează la distanță de mucoasa gingivală, deci sunt indicate și în situațiile în care acestea prezintă leziuni, chiar maligne. Tot în cadrul cabinetului se mai realizează toată gama de lucrări și tratamente stomatologice, intervenții de chirurgie maxilo-facială, montare
Agenda2003-41-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281563_a_282892]
-
Holban, Liviu Rebreanu sau chiar Cella Serghi (în colecții precum ,,Romanul de dragoste"), alături de atît de numeroasele producții ,,de consum", nu poate fi decît cu totul minimalizatoare, mai ales că paginile cărților respective sînt pline, deseori, de tot felul de ,,croșete", moștenite din regimul trecut. Aceste fapte și încă altele, la fel de importante, constituie subiectul săptămînal al Cronicii edițiilor din România literară și al unor cărți precum Interpretări sau Actualitatea clasicilor. Fiecare articol conține, în principal, un elogiu care nu este niciodată
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
sau, cum le numește Z. Ornea, ,,slăbiciunile" edițiilor în discuție. Criticul vorbește mereu despre stăruința, silința și ritmul de lucru al editorilor sau, cu un termen impropriu, ,,îngrijitorilor de ediții": ritmul de lucru și prezența sau absența mereu incriminatelor (,,nenorocitelor") croșete (care ,,sluțesc textele"). Cronica edițiilor pe care a scris-o Z. Ornea atîta vreme nu este însă o ,,cronică" propriu-zisă, ci un articol de istorie literară; în cîteva asemenea ,,cronici", Z. Ornea face spectaculoase descoperiri de arhivă (autobiografia lui Maiorescu
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
după ce a fost tipărit, fiind, imediat, topit. Edițiile critice de pînă spre 1955-1965 erau impecabile filologic, dar aparatul critic plătea un grav tribut sociologismului vulgar, încît sînt azi utilizabile numai sub raportul textului. Și acesta, uneori, amputat prin acele blestemate croșete drepte (În argoul editorial de atunci astfel de pagini erau numite "text croșetat".) Și la despărțămîntul istoriografie literară m-am izbit de stupidele rigori ale cenzurii, cîteodată prin anii șaptezeci, la cîte un volum de corespondență căpătam viza de imprimare
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
cunoscut, până în urmă cu puțin timp, două ediții: prima, apărută în interbelic, selectivă și cu nepermise intruziuni, cea de-a doua, din anii ’70 -’80, integrală, dar cu mari omisiuni și traduceri greșite din germană, ca să nu mai vorbim de croșetele cenzurii. În tot acest timp, s-au scris biografii și monografii, s-a polemizat cu Maiorescu, ba chiar, de la criticii realist-socialiști la noii emuli de azi ai lui Gherea (trecând prin inevitabilul Mihai Ungheanu), i s-a spus „adio” întemeietorului
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
spațiul securizant al Muzeului, acolo unde pasiunea și aplicația de cercetător întrec curiozitatea umană. Lectura cărții e prin urmare mai curând instructivă decât agreabilă. Virgil Nemoianu lasă spații prea mici confesiunilor propriu-zise, notei și notației personale, cenzurându-se inclusiv prin croșete, aplicate când ți-e lumea mai dragă. Pe punctul de a face o mică bârfă, o comparație malițioasă, autorul își ia seama și o întrerupe brusc, într-un chip frustrant pentru cititor: "Bătrânii se plimbă zadarnic pe străzi, se așază
Un american la Paris by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8140_a_9465]
-
misticilor indieni și cazurile lui Böhme, Ignațiu de Loyola și Kant, citate de Underhill. Dar dorința ei de a găsi împrumuturi cu orice preț o împinge la afirmații care se apropie infinitezimal de falsul intelectual. Iată un exemplu (dar fără croșetele autoarei): N.I.: „Asceza practicată în lumea religioasă nu înseamnă numaidecât să umbli nespălat, ci înseamnă efortul de a reduce necesitățile tale trupești la un minimum și de a nu te lăsa încărcat de grijile vieții biologice. Evident că d-voastră
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în scrisorile lui Edouard Raydon abundă semnele de întrebare introduse de Maria Cogălniceanu. Probabil că nu a putut descifra unele cuvinte sau fraze și le-a eliminat, dar în acest caz trebuia să apeleze la procedeul obișnuit, semnalându-le prin croșete ș...ț. Volumul cuprinde și alte documente importante, provenind de la Marcel Marmoz, care l-a succedat pe Edouard Raydon la conducerea asociației "Les Amis de Panait Istrati", în perioada 1975-1985, Christian Golfetto, președinte al asociației între 1985-1992 și 1999-2006, Dominique
Panait Istrati în posteritate by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9939_a_11264]
-
manuscrisului ce-i fusese înmânată de Eliade. Ca să am șanse de reușită îmi luasem unele măsuri de precauție. }inând seama că volumul era intitulat Fragmente de Jurnal mi-am permis să omit două pagini, fără să le marchez prin blestematele croșete ș...ț. Aceste pasaje "incendiare" combăteau doctrina și liderii comuniști: "Trebuie să spun că fenomenul capital al secolului al XX-lea n-a fost - și mai ales nu va fi - revoluția proletariatului, așa cum o prevesteau marxiștii acum șaptezeci-optzeci de ani
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
Ele răspund nevoii de frumos a oamenilor de pretutindeni și de oricând. Prin urmare, fiind și noi iubitori de frumos și de poezie, putem considera că Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârșesc pe hârtie." în afară de micile răutăți puse între croșete, totul e bine spus, dar e și complet? Nu cumva argumentăm numai pe jumătate - de fapt, unilateral! - afirmația aforistică a lui Octavian Goga? Nu cred stimații mei colegi că "poetul pătimirii noastre" are în vedere, când face afirmația respectivă, și
Un pas înainte sau doi înapoi? by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9740_a_11065]
-
ascult. E imperios să continuu: Scara valorilor se dăduse peste cap. Treapta de sus era ocupată de Neculuță, Păun-Pincio, Tradem... Și Gherea, alt "nedreptățit de istoria literaturii burgheze", adaugă Șichy. "Valorificarea trecutului", cînd se făcea, se făcea prin reeditări cu croșete. Croșete înseamnă tăieturi, clarifică ea, pentru virtualii cititori. Mă urmează, deci. Nu-i pedeapsă mai cumplită pentru un scriitor decît să plictisească. Ferește-mă, Cristoase, să plictisesc. Încă un cuvînt. Mihai Șora, director la ESPLA... Cezar Ivănescu, în Timpul asasinilor, scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
E imperios să continuu: Scara valorilor se dăduse peste cap. Treapta de sus era ocupată de Neculuță, Păun-Pincio, Tradem... Și Gherea, alt "nedreptățit de istoria literaturii burgheze", adaugă Șichy. "Valorificarea trecutului", cînd se făcea, se făcea prin reeditări cu croșete. Croșete înseamnă tăieturi, clarifică ea, pentru virtualii cititori. Mă urmează, deci. Nu-i pedeapsă mai cumplită pentru un scriitor decît să plictisească. Ferește-mă, Cristoase, să plictisesc. Încă un cuvînt. Mihai Șora, director la ESPLA... Cezar Ivănescu, în Timpul asasinilor, scrie că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
strecurate, din cărțile mari la care ar trebui să aibă acces. Din care și-a făcut și își va face un bagaj, iată, înșelător. Mai ușor decît i-ar trebui. Nici măcar trecutul, chiar lăsînd la o parte omisiunile nesemnalate de croșete, nu era întrutotul de aur, ca știință a traducerii. Viitorul, ce să mai vorbim. Ca fapt divers, într-o redacție în care se fac (și) traduceri, am auzit o "parolă": "vorba aia cu tavanul". Tavanul, într-un text despre prețuri
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7862_a_9187]