391 matches
-
îmi transmitea toată vină/ jenă cu care îl pronunța mamaia. Nu era un cuvant bun, emoțional vorbind. Mamaia a fost o fată frumoasă și harnica din Bărăgan, care s-a măritat în București. Emanciparea auto-indusa a inclus haine făcute la croitoreasa și adoptarea unui limbaj adecvat, de doamna. Tataia a fost mândru să o țină acasă, dar, fiind mai hâtru, îl amuză teribil că ea se dorea mai doamna decât era; ca dovadă, îi spunea Madam Kennedy. Îmi pare teribil de
Obscenitati absorbante by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83064_a_84389]
-
în cazul în care punem pe picioare un a.f Ultimul Leac - servicii funerare complete. - Sună al dracului de bine, omule (o scurtă pauză). Și dacă n-o să meargă Ultimul Leac? - Nici o problemă, deschidem o casă de modă. Cunosc o croitoreasă care ar fi dispusă. khasis nu s-a stăpînit să nu vorbească despre grandoarea penibilului dînd exemple din marii scriitori ai generației după cafea am examinat gardul viu din fața ferestrei florina ne-a citit dintr-o revistă nemțească pit a
Poezii by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/6076_a_7401]
-
aruncată în stradă. Locuiește într-o cămăruța sărăcăcioasa, cu chirie în stradă Dr. Lister nr. 14, sectorul 5, București, lângă biserică Enei, aproape de Operă Română. Ca să poată trăi, și-a vândut lucrurile. După moartea lu Zavaidoc, mama ei care era croitoreasa, abia a reușit s-o țină în școală, iar când a venit din Italia de la studii, soțul a părăsit-o, securitatea a luat-o în primire..., iar cei de la sfatul popular au dat-o-n stradă, i-au luat apartamentul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
aruncată în stradă. Locuiește într-o cămăruța sărăcăcioasa, cu chirie în stradă Dr. Lister nr. 14, sectorul 5, București, lângă biserică Enei, aproape de Operă Română. Ca să poată trăi, și-a vândut lucrurile. După moartea lu Zavaidoc, mama ei care era croitoreasa, abia a reușit s-o țină în școală, iar când a venit din Italia de la studii, soțul a părăsit-o, securitatea a luat-o în primire..., iar cei de la sfatul popular au dat-o-n stradă, i-au luat apartamentul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
țesut-cusut, am avut toată frumusețea din lume, până la Revoluție. Până-n ‘68 ne tot lipeau pe ici, pe colo, nimeni nu se interesa de noi, și atunci am început bine la Arta Populară. Aveam și export la țesături. În medie, cu tot cu croitorese, am avut 60 de femei. Eu eram șef birou creație. Și fiică-mea lucra cu femeile mele“. Ie și blugi Muzeograful Aristida Gogolan, unul dintre cei mai importanți etnologi ai Banatului, face în câteva cuvinte portretul artistei: „Arta Mariei Jebeleanu
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
și un anumit curaj al noului val feminin în literatură. Cu alte cuvinte e vorba despre niște tinere femei care înțeleg să-și exhibe feminitatea conștiente în același timp de un anumit tip de ridicol la care se expun (scriitoreasă, croitoreasă... zeflemeaua macho-istă va găsi nesfîrșite rime) și pe care și-l asumă, transformîndu-l în atu. Și asta fără să apeleze, cel puțin pînă acum, la o tradiție de filosofie feministă, fără a simți deci nevoia îmbrăcării unei uniforme ideologice
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
și halucinant. Terorizat de moarte, Jonathan trîntește ușa, își face valiza și pleacă de acasă. Cu percepția lumii exterioare brusc sensibilizată de ciudata întîlnire cu pasărea, Jonathan începe să-i vadă pe cei din jur. Madame Rocard portăreasa, Madame Topell croitoreasa sînt înregistrate cu aerul descoperirii umanității. Încep să-l preocupe motivațiile celor cu care, într-un fel sau altul, interacționează; dezbate în forul interior posibilitatea și prețul libertății; trece printr-o secvență bulversantă de pierdere/ regăsire a controlului asupra propriului
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
acestui univers - este femeia, este inima de mamă. O mamă bună, face mai mult decât o mie de profesori ori școli alese. Stând să cugetăm mai profound, putem vedea că lumea ar putea trăi dacă n-ar fi femei muncitoare, croitorese, bucătărese, doctorițe, avocate, profesoare, cântărețe, artiste ori poetese .... însă lumea ar înceta de-a mai trăi, dacă n-ar fi mama. Dragostea de mamă trăiește aici și dincolo de moarte. Mama, ne modelează sufletul în cele mai diferite forme. Mama, nu
MAMA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382690_a_384019]
-
a făcut castingul din actori venind din toată Spania. Repetițiile aveau loc în aer liber, într-o veche mănăstire desafectată, iar pentru a se câștiga timp, s-a hotărât ca el vestuario - costumele - să fie create chiar în sat, de către croitorese locale. Astfel încât le-am însoțit pe Velica - scenografa spectacolului - și pe Cătălina la cele două femei. Închid ochii și văd aidoma. Croitoresele locuiau undeva, mai la margine, în pueblo. (Trebuie să spun că-n Spania aceste pueblos - sate - nu arată
Gânduri despre Lorca by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2586_a_3911]
-
a se câștiga timp, s-a hotărât ca el vestuario - costumele - să fie create chiar în sat, de către croitorese locale. Astfel încât le-am însoțit pe Velica - scenografa spectacolului - și pe Cătălina la cele două femei. Închid ochii și văd aidoma. Croitoresele locuiau undeva, mai la margine, în pueblo. (Trebuie să spun că-n Spania aceste pueblos - sate - nu arată ca la noi; sunt mici orășele asfaltate, cu restaurante, librării și spații comerciale cochete.) Am ajuns, eram trei femei: regizoarea, scenografa și
Gânduri despre Lorca by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2586_a_3911]
-
petrecere că și personajele tale, Simona, că nici eu nu am mai dat de urma caietului în care erau adunate... Cand nu scriam, făceam haine pentru păpuși. Vacanțele le petreceam la țară, iar bunica-mea - care era cea mai tare croitoreasa din sat - avea o sumedenie de materiale primite de la femeile de acolo, să facă fuste, taioare și altele. I-am ciopârtit odată un material în pătrațele să fac păpușii rochie și lenjerie de pat. Mai să facă infarct bunica-mea
Cum v-ați botezat mașina? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20801_a_22126]
-
poșetele Vuitton alea mari, tip paporniță, cu unele mai mici și o să-și mai taie 2 centimetri din breton, Videanu o să-și reducă la jumătate porția de borduri pe care-o halește la micul dejun, Berceanu o să-și ducă la croitoreasă ăia 0 kilometri de autostradă, care urmează să fie inaugurați în 2010, să i-i mai scurteze nițel, Boc o să ceară să i se sape niște șanțuri prin clădirea guvernului, ca să-și mai reteze din înălțime, Vadim o să renunțe la
Demisie pe motiv de salariu prea mare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21038_a_22363]
-
elegant”. Dar familia modestă, se mulțumea cu ce avea. Mai aducea Mihai, de la serviciu, un robinet, ba un furtun, într-o zi adusese chiar și o chiuvetă aproape nouă. Era instalator la un atelier de întreținere instalații de apă. Elvira, croitoreasă la un atelier renumit de confecții, se descurca destul de greu și ea, mai cosea o fustă, o bluză și, așa târâș-târâș, trăiau modest. Dar vorba lui Mihai - „alții n-au nici atât”. Bucuria lor era Adrian. L-au dorit student, să
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
ocupați doamnă Doina? întrebă Elvira. - E mândră, nevoie mare, nevastă mea! Și-a deschis un birou de consultanță. - Lasă, Costele, că știu și eu să vorbesc. Dar dumneata, doamnă Elvira? Nu-i cădea prea bine Elvirei să răspundă că e croitoreasă, cealaltă, de, era intelectuală. - O să-mi deschid și eu cât de curând un atelier de confecții. - Grozav! zise Doina. Voi avea la cine să apelez când voi avea ceva de confecționat. Așa că, Elvira ieși cu obrazul mai neted, dând de
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
desigur cu jumătate de normă, bine plătită. Așadar, doi pași înainte, i-a făcut. Încăperile fiind curate n-au necesitat mare lucru pentru îmbunătățiri. Mihai a mai făcut un grup sanitar doar pentru atelier. Elvira, la început, a angajat trei croitorese, iar pe Anca colega ei, în postul de șefă de echipă. Încet, dar sigur, și-a intrat în „pâine”. Era foarte mulțumită de ea, de felul în care se descurca. Nici nu știa că poate face toate aceste treburi. Dar
CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384244_a_385573]
-
Pat, dulapuri, perdele? - Aragaz? Pat?? Dulapuri??? PERDELE???? Altădată, o altă femeie, pe nume Lady Gâgă, a vrut să își facă un costum numai și numai din etichete de bere. Și chiar și l-a făcut. Cum l-a luat de la croitoreasa, cum și l-a pus pe ea și a ieșit la plimbare. - Ia uite, ba, ... CONTINUAREA AICI.
Încă una şi nu mă duc nicăieri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18431_a_19756]
-
după instaurarea regimului comunist, cu pustiitoarea sa prigoană împotriva spiritului, rectitudinii și verticalității morale, să dea încă o dată o lecție de supraviețuire, a lor și a valorilor clasei și lumii lor. Când nu se recalifică, angajându-se ca normatori, funcționari, croitorese, etc. își refac, prin solidaritate, competență, și încredere, refăc altundeva, în lumea largă, o situație materială demnă și lucrează, cu toate mijloacele aflate la dispoziție, în beneficiul țării lăsate în urmă. Autoarea însăși, ca exponent al acestei lumi, o face
Romanul unei vieţi – cronica unei epoci [Corola-blog/BlogPost/94090_a_95382]
-
pe lîngă faptul că era raționalizat) încît folosirea unui radiator era improbabilă. Mama procurase o pînză de finet (moale, e adevărat, însă morocănoasă, lipsită de culorile pe care le-am fi vrut) și făcuse, la o prietenă de-a ei, croitoreasă, cîteva zeci de scutece. De altfel, majoritatea lucrurilor pentru mica făptură fusese nu cumpărată, ci - prin rețele complexe - procurată, cineva, aflat la capătul unui lanț salvator, ne rezolvase (în acei ani, verbul "a rezolva" se conjuga, într-un mod bizar
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
serviciu, piața, casa, copilul. Mai nou găsise prin casă câteva planșe cu modele de rochii de seară, la care mama sa muncise mult numai pentru a le desena pe hârtie. Lucra la o casă de modă, În capitală, era doar croitoreasă, iar faptul că se apucase să creeze modele unicat, era ceva extraordinar. În copilărie purtase numai Îmbrăcăminte “inventată de mama”, așa se lăuda la școală către colegi. Desigur că erau deosebite de ce se găsea În comerț, dar era și mai
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
în el. − O să-l aranjez eu. Și fetele se apucară de pregătit costumația de bal. Încercară să îndoaie și să coasă câte o cută pe dinăuntru, dar tare erau nepricepute! Așa că luară lucrurile și plecară la croitorie. Se cam miră croitoreasa că era cineva dispus să strice niște haine atât de elegante, dar la urma urmei asta nu era treaba ei. Așa că le făcu probe și le chemă a doua zi cu treizeci de lei. Ajunse acasă, fetele puseră toate hainele
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3079]
-
ce pot impresiona decisiv sufletul unei tinere. Iar el marchează, orgolios, încă o cucerire, fără vreun scrupul de responsabilitate și de onoare. Mi-aduc aminte cât de uimit am fost (eram prea tânăr și idealist!) de povestirea unei fete, simplă croitoreasă, pe care am cunoscut-o la o „reuniune dansantă” organizată în cartierul „meu”. Fusese acostată de un scriitor care, ca să o convingă să-i cedeze, i-a făcut declarații de dragoste veșnică, i-a căzut în genunchi și a cerut
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
10 lei, vor numai să profite, să își bată joc de tine. Las’ că știu, ca și eu tot în bloc stau. Știi că nu vorbesc cu nime ni pe scară, îi ocolesc, oricum nu intră nimeni la mine, numai croitoreasa, ăia care e că ține, o fostă. EL: Ei, vezi că ai încredere în „o fostă” și nu în ăștia ai tăi, clasa dictatoare. EA: Ia nu mai bagă fitile, profiți de slăbiciunea mea și te bagi în față. Aveți
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
întregii activități a comunității. La noi în comună, la fiecare gospodărie, femeia se străduia să-i fie casa cât mai curată, cât mai împodobită cu lucruri făcute cu dibăcie și talent de mâinile ei. Evidențiem pe cele mai vestite țesătoare, croitorese, lucrătoare de plapume, de broderie și împletirea cu andrele. La Dumbrava: Mărgărinta Roibu, Victoria Curcă, Soltana Melinte, Lenuța Neamțu, Maria Amariei, Ileana Stoica. La Lespezi: plapume - Aurica Ionescu, Chirilă. La Heci: Catinca Ciolac, Ruxanda Pintilie, Adriana Spataru, Viorica Dâmbu, Ruxanda
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ei "ucenic" și legatar testamentar, pictorul Mircea Barzuca. Aflăm de la ei că soarta n-a fost tocmai binevoitoare cu Margareta Sterian. Rămasă din prima copilărie orfană de mamă și neglijată de tatăl recăsătorit, a fost crescută de bunica maternă, o croitoreasă săracă și demnă, care compensa cu infinită iubire condițiile modeste de trai (o dovedesc paginile memorialistice din volumul Oblic peste lume, publicat în 1979, dar și tablourile ce transfigurează adorația pictoriței pentru cel mai important personaj din viața ei). Fata
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
în anii �60, când pare că se situează prezentul declanșator al narațiunii. Pretextul sau poarta de intrare în această lume, în ceea ce a mai rămas din ea, îl contituie Vica Delcă, femeie vârstnică, fostă cârciumăreasă de cartier bucureștean și fostă croitoreasă, care a avut acces în această lume. Cu un limbaj colorat, desfășurat copios într-o oralitate locvace și agresivă, Vica, aflată în periodică peregrinare pe la casa respectabililor de altădată, impune în roman perspectiva savuroasă a unei mahalagioaice profitoare, obligată de
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]