9 matches
-
Cântarea muritoare, zmeu în flăcări,/ Făuritorului de fire, se înalță/ Din două inimi, jertfă și prinos." Și totuși, în anumite ipostaze, un aer situat cumva à la recherche du temps perdu își pune inconfundabila patină asupra sublimărilor lirice din Pianissimo. Cromatizările aspectate fluid compun tablouri ideatice percutante care pot fi integrate evanescentei sfere simboliste. Spiritul morfeic întregește senzația de planare printre multiplele mutații interioare. "Din tărâmuri de umbre" izbucnește substanța metamorfozei în plin elan, nelipsită fiind accentuarea fin de siècle, dominatoare
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1458320312.html [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
între cvinta perfectă și cvarta mărită a acordului de (cu ortografiere enarmonică) de pe timpul al II-lea al primei măsuri; la nivelul fundamentalei acordurilor de și de pe timpul al II-lea și, respectiv, al III-lea din măsura secundă, prin cromatizarea ascendentă a tonului principal (creându-se astfel rezonanța aceluiași interval de 2m). Mixtura sonoră a acestor agregate sonore va fi concretizată prin aportul decisiv al pedalei de rezonanță pe fiecare timp al măsurii, intenționând astfel difuzarea senzației de ușor dezacordaj
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
micro unitatea f’ modifică configurația intervalică a celulei melodice extrase din micro unitatea a’ (fa, sol, la), inserând pentru prima dată intervalul de semiton (). Micro-unitatea g’ continuă mersul cromatic inițiat anterior, evoluând în exclusivitate prin semitonuri descendente. Secvențarea motivului și cromatizarea succesivă conduc la extinderea cadrului tonal inițial (fa major) prin inflexiuni modulatorii succesive () ce desfășoară o înlănțuire de armonii cu septime. Printr o repetiție insistentă a micro-unității anterioare, discursul măsurii 26 (microunitatea h’ ) va realiza o tranziție fluentă spre episodul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Vulpile fug spre vizuini, / Pădurea sare din rădăcini, / Nicăieri nu e bine, / Taci și ascunde-te-n tine”. Priveliștile sumbre sunt contrapunctate când și când de scene idilice. Pe măsura avansării în timp, în versuri se precizează o tendință de cromatizare a figurației prin autohtonizare explicită, discursul liric primește accent social și un tot mai lămurit sens politic. Făcându-se vocea străbunilor, cântărețul amintește: „am fost goi și flămânzi, am fost orbi și desculți”, trăind în „vetre sărace”. El prevede cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
ei „sălcie și caldă și rea”, nu alta decât „apa vieții”, privește „rugul pe care-am ars femeia”, sufletul care „azi își dezgroapă morții”. Concizia merge până la formula abstractă, nu fără transpunerea acesteia într-un registru „viu”, prin vegetalizare și cromatizare: „Și moartă e floarea albaștrilor «când?» / Și frunza verzurilor «poate!».” Evocând momente de intimitate, poeta nu le reconstituie, ci doar notează detalii revelatoare, integrate într-o anume atmosferă. O despărțire se produce într-o „mohorâtă dimineață” în care „mijesc luminile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
1-6 și saxofonul sopranino) au ritmuri aproape identice și profiluri melodice asemănătoare. Pe același principiu își desfășoară discursurile celelalte două divizii (S7-10+A1-2 respectiv A3-8). Cu toate că fiecare voce permută un număr restrâns de sunete, intensa disonanță a secțiunii se datorează cromatizărilor puternice, ciocnirilor intervalice și rapidității cu care ele au loc în cadrul măsurilor. Totuși, detaliul nu se pierde în favoarea generalului. Saxofonul sopranino și percutanța cu care acesta își intonează linia melodică permite urmărirea clară a filonului melodic, cu atât mai mult
Citatul ?n crea?ia pentru saxofon a lui ?tefan Niculescu (II) by Irina Ni?u () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
pare demn de remarcat este că ambii logodnici își jură nu numai credință ci și unirea eforturilor întru epurarea muzicii de tot ceea ce înseamnă violență, crispare sau încrâncenare. ...Beethoven, Wagner, Schonberg, Stravinski, Xenakis... - indicatoare obligatorii pe traseul agresivității în muzică (?). Cromatizarea, di-sonantizarea (cu alte cuvinte, telurizarea) progresivă a muzicii a asediat, agresând continuu, urechea melomanului, destupându-i (e-adevărat) canale ascunse, augmentându-i receptacolele, în același timp însă instaurând o anume adempțiune a tenebrosului, neliniștii și catastroficului. Exista o agresivitate a
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
Pe scenă n- am văzut un dirijor, am văzut un om cu o bagheta îmbrățișat de Verdi. Doamne, ce dirijor! Ce tălmăcire! Ce concert! Ce orchestră! Ce cor! Ce mezzosoprană! Ce omogenitate! Ce nuanțe! Ce contraste surprinzătoare! Ce intensitate! Ce cromatizare! Ce trăire! Câtă frumusețe, până la durere chiar. Au fost 90 de minute care aș fi vrut să nu se mai oprească. Și... nici nu s-a oprit la nesfârșit de aplauze, când publicul aclama interpreții, dirijorul și tot aparatul sonor
Sub vraja lui Verdi by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83430_a_84755]
-
2001, pagina 215 este evidentă desfășurarea melodică simetrică a celor două fraze, construite prin alternanța dintre salturi ascendente și mers treptat descendent. Interpretarea instrumentală oferă posibilități intonaționale mai mari, având ca rezultat modificarea conturului melodic prin intervalică bogată, sinuoasă, cu cromatizări din ce în ce mai dese, evidente mai ales în Romantism. Creațiile unor compozitori ca Franz Schubert, Robert Schumann, Frederic Chopin, Piotr Ilici Ceaikovski, Franz Liszt, Edward Grieg, Giuseppe Verdi, Johannes Brahms sunt concludente în acest sens. Exemplele extrase din Victor Giuleanu,- op. cit., pagina
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]