362 matches
-
consideră că 95% din cunoștințele acumulate de omenire sunt obținute în ultimii 50 de ani, să vedem cum și noțiunile noastre despre istoria poporului daco-român pot evolua. Când nu de mult s-a publicat teoria evoluției speciei umane în funcție de vechimea cromozomală, s-a ajuns la concluzia că “prima femeie” a apărut în sud-estul Africii. Următorul pas uriaș a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanică. Când profesoara de arheologie lingvistică Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri by http://uzp.org.ro/o-carte-veche-de-1-000-de-ani-pastrata-la-budapesta-rastoarna-toate-teoriile-istorice-despre-cultura-stramosilor-nostri/ [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
arheologie moleculară ne îndreptățesc să ne situăm pe primul plan în Europa ca vechime, nu-mi este ușor să le răspund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent alții despre noi și nici măcar ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea maternă a unor mumii vechi de sute și mii de ani. Teoria genoamelor situează spațiul carpato-dunărean ca fiind, nici mai mult nici mai puțin decât, locul de unde a
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri by http://uzp.org.ro/o-carte-veche-de-1-000-de-ani-pastrata-la-budapesta-rastoarna-toate-teoriile-istorice-despre-cultura-stramosilor-nostri/ [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
diploida a cromozomilor permite genelor de pe cromozomii diferiți să se grupeze independent în timpul reproducerii sexuate, recombinându-se pentru a forma noi combinații de gene. Teoretic, genele de pe același cromozom nu s-ar recombina niciodată, însă se poate în timpul procesului de crossing-over cromozomal. În timpul încrucișării, cromozomii își schimbă între ei secvențe de ADN, amestecând efectiv alelele între cromozomi. Acest proces de încrucișare cromozomală are loc în general în timpul meiozei, o fază din timpul diviziunii în care are loc producerea de celule haploide. Probabilitatea
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
combinații de gene. Teoretic, genele de pe același cromozom nu s-ar recombina niciodată, însă se poate în timpul procesului de crossing-over cromozomal. În timpul încrucișării, cromozomii își schimbă între ei secvențe de ADN, amestecând efectiv alelele între cromozomi. Acest proces de încrucișare cromozomală are loc în general în timpul meiozei, o fază din timpul diviziunii în care are loc producerea de celule haploide. Probabilitatea încrucișării cromozomale ce are loc între două puncte date de pe cromozom este strâns legată de distanță dintre aceste două puncte
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
încrucișării, cromozomii își schimbă între ei secvențe de ADN, amestecând efectiv alelele între cromozomi. Acest proces de încrucișare cromozomală are loc în general în timpul meiozei, o fază din timpul diviziunii în care are loc producerea de celule haploide. Probabilitatea încrucișării cromozomale ce are loc între două puncte date de pe cromozom este strâns legată de distanță dintre aceste două puncte. Pentru o oarecare distanță, probabilitatea încrucișării este destul de mare astfel încât transmiterea ereditară a genelor este efectiv necorelata. Pentru genele care sunt apropiate
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
este strâns legată de distanță dintre aceste două puncte. Pentru o oarecare distanță, probabilitatea încrucișării este destul de mare astfel încât transmiterea ereditară a genelor este efectiv necorelata. Pentru genele care sunt apropiate una de alta, totuși, probabilitatea mai mică a încrucișării cromozomale înseamnă că genele demonstrează înlănțuirea genica - alelele a doua gene tind să fie transmise înlănțuit. Totalitatea înlănțuirilor genetice dintre o serie de gene poate fi combinată pentru a forma o hartă genetică liniară care descrie aproximativ plasarea genelor de-a
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
este că 35% din orientarea sexuală se poate atribui influenței genetice, în timp ce restul de 65% sunt urmare a unor factori care încă nu au fost identificați. În 2014, cercetătorii au confirmat că există o legătură între homosexualitate și o regiune cromozomală specifică. De asemenea, interacțiunea complexă între gene și mediu influențează aceste aspecte, potrivit unui raport realizat de Academia de Știință din Africa de Sud. Studiile asupra familiilor subiecților arată că bărbații homosexuali au mai mulți frați mai mari decât cei heterosexuali. Pe
Orientare sexuală () [Corola-website/Science/299312_a_300641]
-
speciile genitoare. Astfel, în culturile celulare hibride om-șoarece, se elimină o parte din cromozomii umani. Drept urmare, în descendența hibridă există o variație semnificativă a numărului de cromozomi. Importanța practică a acestui fenomen constă în faptul că pot fi realizate hărți cromozomale umane, care permit o identificare precisă a genelor normale și mutante pe cromozomi. Celulele hibride care conțin restructurări cromozomale sunt testate ulterior, pentru prezența sau absența enzimelor specifice. Astfel, sunt identificate cu precizie genele ce determină apariția maladiilor ereditare umane
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
există o variație semnificativă a numărului de cromozomi. Importanța practică a acestui fenomen constă în faptul că pot fi realizate hărți cromozomale umane, care permit o identificare precisă a genelor normale și mutante pe cromozomi. Celulele hibride care conțin restructurări cromozomale sunt testate ulterior, pentru prezența sau absența enzimelor specifice. Astfel, sunt identificate cu precizie genele ce determină apariția maladiilor ereditare umane. În prezent, se produc "cibrizi", hibrizi celulare rezultați din formarea enucleate cu o celulă nucleată. Clonarea organismelor reprezintă un
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
fost asociate cu reacții adverse materne cum ar fi semnele de eliberare histaminică la femelele gestante de șobolan . De asemenea s- a constatat creșterea incidenței coastei cervicale . Testele in vitro privind genotoxicitatea potențială au fost negative la caspofungină , precum și testul cromozomal , in vivo , pe măduva osoasă la șoarece . 6 . 6. 1 Lista excipienților : 6. 2 Incompatibilități Medicamentul nu trebuie amestecat cu diluanți care conțin glucoză , deoarece CANCIDAS nu este stabil în astfel de diluanți . Nu amestecați și nu perfuzați simultan CANCIDAS
Ro_163 () [Corola-website/Science/290923_a_292252]
-
fost asociate cu reacții adverse materne cum ar fi semnele de eliberare histaminică la femelele gestante de șobolan . De asemenea s- a constatat creșterea incidenței coastei cervicale . Testele in vitro privind genotoxicitatea potențială au fost negative la caspofungină , precum și testul cromozomal , in vivo , pe măduva osoasă la șoarece . 6 . 6. 1 Lista excipienților : 6. 2 Incompatibilități Medicamentul nu trebuie amestecat cu diluanți care conțin glucoză , deoarece CANCIDAS nu este stabil în astfel de diluanți . Nu amestecați și nu perfuzați simultan CANCIDAS
Ro_163 () [Corola-website/Science/290923_a_292252]
-
nu lezează celulele beta prin creșterea producerii speciilor reactive de oxigen. Mai mult, studiile genetice la ființele umane sunt justificate pentru a determina dacă diferite gene UCP2 pot influența secreția de insulină, după cum a sugerat harta genetică a unei zone cromozomale legată de obezitate și hiperinsulinemie. Dacă rolul UCP2 în tipul 2 de diabet este bine stabilit, proteina poate reprezenta o nouă țintă pentru tratamentul acestei afecțiuni. BAZELE FIZIOPATOLOGICE ALE COMPLICAȚIILOR CRONICE ÎN DZ Efectele negative ale hiperglicemiei cronice caracteristice ale
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de ADN cu sonde speciale, marcate radioactiv, iar fragmentele complementare sunt vizualizate fie prin autoradiografie, fie prin tehnici neradioactive. Enzimele de restricție pot detecta secvențele specifice de ADN, iar orice variație în lungimea unui fragment de restricție dintr-un locus cromozomal poate fi detectat ca RFLP. Pentru a putea fi utilizat ca markei genetici, RFLP-ul trebuie să îndeplinească anumite condiții și anume: să corespundă unei zone bine individualizate și să aibă caracter informațional definit prin probabilitatea unui individ de a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
genetic, parte esențială a programului genetic al oricărui viețuitor. Pe baza defectului genetic declanșator, neoplaziile au fost clasificate în patru grupe principale: 1. sporadice; 2. cu grupare familială; 3. cu o cauză genetică cunoscută; 4. bazate pe mecanisme de rupere cromozomală. Majoritatea neoplaziilor sunt sporadice și sunt datorate acțiunii unor factorii de mediu: substanțe chimice mutagene și/sau carcinogene, radiații, traumatisme. Mutațiile se detectează numai în celulele tumorale. Unele neoplazii, fără o bază genetică recunoscută, evidențiază o grupare în familii, ceea ce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
toate celulele organismului. Acest grup de neoplazii se recunoaște prin vârsta timpurie a declanșării neoplaziilor multiple și segregarea apariției lor la descendenți, în manieră mendeliană. Există tumori care apar la indivizii cu particularități citogenetice distincte, denumite generic „sindromul de rupere cromozomală”, manifestat prin fragilități cromozomale crescute, observate și în culturi celulare la persoanele cu Xeroderma pigmentosum și Ataxia telangiectazia care au un risc crescut de neoplazie. Au existat numeroase discuții referitoare la natura ereditară a maladiei canceroase. Probabilitatea apariției unui proces
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
grup de neoplazii se recunoaște prin vârsta timpurie a declanșării neoplaziilor multiple și segregarea apariției lor la descendenți, în manieră mendeliană. Există tumori care apar la indivizii cu particularități citogenetice distincte, denumite generic „sindromul de rupere cromozomală”, manifestat prin fragilități cromozomale crescute, observate și în culturi celulare la persoanele cu Xeroderma pigmentosum și Ataxia telangiectazia care au un risc crescut de neoplazie. Au existat numeroase discuții referitoare la natura ereditară a maladiei canceroase. Probabilitatea apariției unui proces neoplazic nu se supune
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
regulilor generale de transmitere de la părinți la descendenți a altor patologii ereditare care au un pattern de ereditate mendeliană. Numai că toate proliferările neoplazice au o anumită componentă ereditară, deoarece apar pe fondul unor instabilități genomice provocate de mutații genice, cromozomale sau genomice. Transformarea malignă, considerată adesea ca fiind rezultatul unei mutații somatice, are atributul trăsăturilor ereditare, deoarece caracterul malign se transmite în succesiunea generațiilor de celule tumorale. Mutația protooncogenelor determină activarea acestora la nivel amplificat de funcționare, amplificare care condiționează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
explica de ce unele persoane fac cancer în urma iradierilor accidentale, profesionale sau chiar terapeutice sau a unor traumatisme, pe când altele nu fac. În cazul traumatismelor, se produce eliberarea din lizosomi de endonucleaze ce pot acționa asupra cromozomilor la care induc rupturi cromozomale ce stau la baza unor rearanjamente cromozomale și acestea pot interfera cu funcția oricăreia dintre cele trei categorii de gene implicate în tumorigeneză, descrise anterior. Persoanele care în situațiile de mai sus fac cancer, sunt deja purtătoare ale „primei lovituri
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
iradierilor accidentale, profesionale sau chiar terapeutice sau a unor traumatisme, pe când altele nu fac. În cazul traumatismelor, se produce eliberarea din lizosomi de endonucleaze ce pot acționa asupra cromozomilor la care induc rupturi cromozomale ce stau la baza unor rearanjamente cromozomale și acestea pot interfera cu funcția oricăreia dintre cele trei categorii de gene implicate în tumorigeneză, descrise anterior. Persoanele care în situațiile de mai sus fac cancer, sunt deja purtătoare ale „primei lovituri”, adică sunt heterozigote pentru o genă de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
suficientă pentru instalarea condiției de transformare malignă. Tumorile gonadale apar în urma producerii simultane sau succesive a mai multor evenimente mutaționale. Astfel de neoplazii nu se transmit la descendenți, dacă celulele germinale rămân nemodificate genetic. Celulele maligne sunt purtătoarele unor anomalii cromozomale neîntâmplătoare. Asemenea anomalii neîntâmplătoare au fost evidențiate și în cercetările lui Imreh și colaboratorii (1994) efectuate pe linii microcelulare hibride realizate din fibrosarcomul A9 de șoarece și care conțineau cromozomul uman 3 complet sau parțial deletat. Aceste microcelule au fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
FISH și prin tehnica PCR pentru identificarea markerilor pierduți, autorii au constatat că în tumorile din șoarecii SCID, apărute după inocularea a 105 celule care au fost pasate in vivo are loc pierderea regulată a patru markeri ce corespund regiunilor cromozomale 3p21.3-21.2; 3p22-21.3; 3p21.3-p21.2 și 3p24. Această regiune care suferă deleție constantă este încadrată între 3p21.3-p21.3 și 3p25, fiind menținută doar în anumite tumori. Pe de altă parte, fragmentele derivate din brațul lung al
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cazul tumorilor condiționate monogenic, tumorile primare sunt multiple și multifocale. De regulă, neoplaziile ereditare comune sunt monogenice. Există sindroame ereditare asociate cu risc crescut de apariție a neoplaziei. Astfel sunt maladiile monogenice cu transmitere autozomal-recesivă, care se caracterizează prin fragilitate cromozomală și predispoziție la dezvoltarea unor neoplazii: sindromul Bloom, ataxia-telangiectazia, anemia Fanconi, Xeroderma pigmentosum. În cazul acestor maladii nu se moștenește riscul dezvoltării unei anumite forme de neoplazie, ci predispoziția la neoplazie, adică susceptibilitatea. Gena ataxieitelangiectaziei, desemnată gena ATM (de la Ataxia-Telangiectasia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
lucrarea sa intitulată „The Origin of Malignant Tumors”, apărută în anul 1929, în editura Williams & Wilkins, din Baltimore (SUA), zoologul german, de origine italiană, Theodore Boveri - cel care, în anul 1902, independent de zoologul american E. Sutton, a elaborat ipoteza cromozomală a eredității - a adus primele dovezi certe privitoare la anomaliile nucleare și mitotice care apar în celulele transformate malign. Încă din anul 1913, Warthin a dovedit tendința de transmitere familială, adică ereditară, a unei proporții de 1% dintre neoplaziile umane
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
prezența cromozomului 1 este implicată în supresia tumorigenezei în hibrizii celulelor din fibrosarcom × fibroblaste umane diploide și într-o linie hibridă cu celule din tumora Wilms. Baza ereditară a neoplaziei se poate deduce și din identificarea aberațiilor numerice și structural cromozomale în numeroase tipuri de neoplazii: monosomia 22 asociată cu meningiom; translocația t (11; 22), în sarcomul Ewing; amplificare genică a oncogenei N-myc exprimată prin dubluminusculi (DM) și regiuni omogen colorate (HSR), în neuroblastom; deleții interstițiale și terminale, în țesuturi și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
linii celulare stabilizate, provenite din tumori precum cele care implică 1p32 - p36, în neuroblastom, 3p14-23, în carcinomul pulmonar cu celule mici și adenocarcinom pulmonar; 11p13, în tumora Wilms; 13q14, în retinoblastom. Amplificarea ADN se realizează la nivelul unui anumit locus cromozomal prin repetarea procesului de sinteză replicativă într-un anumit replicon din cromozomul eucariot multirepliconic. Rezultă multe copii identice ale sectorului respectiv din duplexul ADN, reprezentând ADN amplificat. Recombinarea poate genera șiruri în tandem de ADN amplificat. Acestea pot fi excizate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]