74 matches
-
nu fie împărțită în țări și să nu existe deloc granițe. Pe tot globul să fie aceiași țară, deoarece culoarea omului, portul, limba, chiar si fauna până la urmă, toate în sine fiind diferențe substanțiale, crează din start anumite separații, bisericuțe cromozomice dacă nu de alt gen... Pentru ce mai trebuiesc și orgoliile pentru asta, chiar nu înțeleg?! Sandu Grecu Ca să se împlinească Unirea, trebuie că la cele 35 de procente de unioniști trebuie să se mai adauge ceva. Ar fi posibil
DORIȚI UNIREA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1481105378.html [Corola-blog/BlogPost/344363_a_345692]
-
paralelă cu ea, poate exista o altă lume concentrată într-o singură dimensiune! Fraza cheie în citatul de mai sus, „Sărăcia și nesiguranța de după căderea comunismului” ne arată obiectivitatea autorului, care înțelege că dezumanizarea nu este o consecință a moștenirii cromozomice, ci un rezultat al trecerii umanității de la cruda dictatură, care le dădea la toți să manînce, cu condiția să aplaude pe la Congrese, la o democrație în care șmecherii, parlagii, latriniștii, foștii și onaniștii au pusără (Sic!) mîna pe așa și
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Une_harmonie_parfaite.html [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
conțin ±2 centromeri din numărul modal. În plus, se calculează indicele mitotic sau alți indicatori de citotoxicitate pe parcursul experimentului la fiecare doză. 2. DATE Datele se sistematizează în tabele. Aberațiile de tip cromatidian (lacune, fisuri, translocări reciproce), aberațiile de tip cromozomic (lacune, fisuri, cromozomi minut, inele, dicentrice, policentrice) și numărul de metafaze anormale (lacune incluse și excluse) se înregistrează pentru toate tipurile de culturi tratate, ca și pentru culturile martor. Datele se evaluează prin metode statistice adecvate. Rezultatele evaluate prin metode
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
iv) situri țintă (situri nic, situri de endonucleaze de restricție, elemente de legătură etc.); v) elemente transpozabile (inclusiv secvențe de provirusuri); vi) gene care se raportează la funcția de transfer și de mobilizare (de exemplu privind conjugarea, transducția sau integrarea cromozomică); vii) replicanți. 1.2. Vectorul trebuie să fie lipsit de secvențe periculoase Vectorul nu trebuie să conțină gene care codează pentru caracteristici potențial nocive sau patogene (de exemplu factori de virulență, toxine etc.), cu excepția cazului în care, pentru operațiuni de
jrc1716as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86864_a_87651]
-
considerare următoarele caracteristici: 2.1.1. Originea insert-ului trebuie să fie cunoscută (gen, specie, sușă). 2.1.2. Trebuie cunoscute următoarele informații privind banca de unde provine insert-ul: i) sursa și metoda de obținere a acidului nucleic relevant (ADNc, cromozomică, mitocondrică etc.); ii) vectorul în care a fost construită banca (de exemplu lambda GT 11, pBR 322, etc.) și situl în care a fost inserat ADN-ul; iii) metoda utilizată pentru identificare (colonie, hibridare, imuno-blot etc.); iv) sușa utilizată pentru
jrc1716as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86864_a_87651]
-
un diametru cuprins între 4 și 12 mm. Capul ascuțit sau prelung cu diametru superior tulpinii. Mugur violaceu, bronz-violaceu, bronz, verde-violaceu sau verde; * pe plan gustativ: textura fragedă, cărnoasa și fermă, savoare dulce-amăruie și aroma pronunțată; * pe plan citologic: dotare cromozomica tetraploida 2n = 40. Categoriile protejate: "extra" și "I". Calibrul [conform Regulamentului (CE) nr. 2377/1999)]: (a) calibrare după lungime: lungimea mugurilor este cuprinsă între 20 și 27 cm; diferența maximă de lungime în aceeași cutie: 5 cm; (b) calibrare după
jrc4660as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89826_a_90613]
-
Toxicitate subacută - administrare prin inhalare 122 B. 9. Toxicitate subacută - administrare cutanată 127 B.10. Alte efecte: mutageneză - proba citogenetică in vitro asupra mamiferelor 131 B.11. Alte efecte: mutageneză - proba citogenetică in vivo asupra măduvei osoase a mamiferelor, analiză cromozomică 134 B.12. Alte efecte: mutageneză - proba micronucleului 137 B.13. Alte efecte: mutageneză - testul de mutație reversă pe Escherichia coli 140 B.14. Alte efecte: mutageneză - testul de mutație reversă pe Salmonella typhimurium 143 Partea C: Metode de determinare
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
46 de centromeri. În culturile de linii celulare stabilite, se analizează doar metafazele care conțin ± 2 de centromeri din numărul modal. 2. DATE Datele se colectează într-un tabel. Aberațiile de tip cromatidian (lacune, fisuri, translocări reciproce), aberațiile de tip cromozomic (lacune, fisuri, cromozomi minut, inele, dicentrice, policentrice) și numărul de metafaze anormale (lacune incluse și excluse) se înregistrează pentru toate tipurile de culturi tratate, ca și pentru culturile martor. Datele se evaluează prin metode statistice adecvate. 3. REZULTATE 3.1
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
discutarea rezultatelor; - interpretarea rezultatelor. 3.2. Evaluare și interpretare Vezi introducerea generală: partea B (punctul C). 4. REFERINȚE Vezi introducerea generală: partea B (punctul D). B.11. ALTE EFECTE: MUTAGENEZA PROBA CITOGENETICĂ IN VIVO PE MĂDUVĂ OSOASĂ DE MAMIFER, ANALIZĂ CROMOZOMICĂ 1. METODĂ 1.1. Introducere Vezi introducerea generală: partea B (punctul A). 1.2. Definiție Vezi introducerea generală: partea B (punctul B). 1.3. Substanțe de referință Nici una. 1.4. Principiul metodei Proba citogenetică in vivo este un test de
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
fost propus de Hans Winkler în 1920 pentru a descrie toată informația ereditară conținută de cromozomi. Specia umană și maimuțele antropoide au evoluat dintr-un strămoș comun care avea, foarte probabil, 48 de cromozomi. Rearanjări ale cromozomilor de tipul fuziuni cromozomice, duplicații, inversii, inserții s-au produs în cele doua linii evolutive. Maimuțele antropoide actuale (familia "Pongidae") au 48 de comozomi, în timp ce specia umană are doar 46 cromozomi, cromozomul 2 uman rezultând din fuziunea a doi cromozomi acum aproximativ 10-15 milioane
Genom () [Corola-website/Science/304239_a_305568]
-
clasificare). Acest sistem de clasificare al cromozomilor umani se bazează pe următoarele criterii: Dispunerea cromozomilor unei celule diploide, ordonați în perechi și grupe în funcție de dimensiuni și plasarea centromerului, reprezintă "cariograma". Descrierea cu cifre și litere a cariogramei se numește "formulă cromozomică" sau "cariotip". Cromozomii umani sunt grupați în 23 de perechi ce formează 7 grupe notate cu literele mari: A, B, C, D, E, F și G. Cuprinde cromozomii din perechile 1-3, care sunt cromozomii cei mai mari, cromozomii 1 și
Genom () [Corola-website/Science/304239_a_305568]
-
este o anomalie cromozomială de număr cu o frecvență de aproximativ 1:2.500 nou-născuți de sex feminin ce rezultă din absența unui cromozom X. În aproximativ jumătate de cazuri cariotipul este 45,X, în celalte cazuri întâlnindu-se mozaicuri cromozomice de tipul 45,X/46,XX sau mozaicuri cu o linie celulară conținând anomalii de structură ale cromozomului X. Această anomalie cromozomică este singura monozomie omogenă viabilă la specia umană. Fenotipul poate fi variabil. La naștere nou-născuții prezintă edeme la
Cromozomul X () [Corola-website/Science/304861_a_306190]
-
unui cromozom X. În aproximativ jumătate de cazuri cariotipul este 45,X, în celalte cazuri întâlnindu-se mozaicuri cromozomice de tipul 45,X/46,XX sau mozaicuri cu o linie celulară conținând anomalii de structură ale cromozomului X. Această anomalie cromozomică este singura monozomie omogenă viabilă la specia umană. Fenotipul poate fi variabil. La naștere nou-născuții prezintă edeme la nivelul dosului mâinilor și picioarelor, pterygium colli (plică de piele de la creasta omoplatului spre ceafă) și talie mică. Malformațiile cardiace și renale
Cromozomul X () [Corola-website/Science/304861_a_306190]
-
este, în general, în limite normale. Uneori se pot observa anomalii subtile privind integrarea socială, dificultăți în recunoasterea expresiei faciale sau dificultăți școlare. Tratamentul de substituție cu hormon de crestere și hormoni estro-progestativi este recomandat. Sindromul Klinefelter este o anomalie cromozomică de număr cu o frecvență de aproximativ 1:600 / 1:800 nou-născuți de sex masculin ce rezultă din prezența unui cromozom X suplimentar la sexul masculin (cariotip 47,XXY sau 48,XXYY). În unele situații poate fi identificat un cariotip
Cromozomul X () [Corola-website/Science/304861_a_306190]
-
identifica o diminuare ușoară a coeficientului de inteligență. Tratamentul de substituție cu hormoni androgeni este recomandat. Sindromul triplo X este o anomalie cromozomială de număr determinată de prezența unui cromozom X suplimentar la indivizi de sexul feminin. Incidența acestei anomalii cromozomice este de 1:1.000 - 1:1.200 nou-născuți de sex feminin. Ca și în cazul trisomiei 21, a fost observată o corelație între vârsta maternă avansată și incidența sindromului triplo X. Anomalia survine ca urmare a unei erori de
Cromozomul X () [Corola-website/Science/304861_a_306190]
-
cromozomului X nu conține gena "XIST" și deci nu poate fi inactivat la indivizii de sex feminin. Ca urmare, celulele conțin trei copii active ale brațului scurt al cromozomului X. Fenotipul asociat acestei anomalii este letal, zigotul conținând această anomalie cromozomică fiind eliminat precoce sub forma unui avort spontan . Izocromozomul brațului lung al cromozomului X conține gena "XIST" și este inactivat. Femeile cu cariotip 46,X,i(Xq) au un fenotip similar celui observat în sindromul Turner. Cromozomul X în inel
Cromozomul X () [Corola-website/Science/304861_a_306190]
-
conține centromerul și pierderea fragmentelor distale ale brațelor scurt și lung. În funcție de mărimea cromozomului derivat cromozomii X în inel se împart în două categorii: Cromozomi X în inel de talie mare sunt observați numai la indivizi de sex feminin, structura cromozomică 46,r(X)Y fiind letală. Fenotipul asociat cromozomului X în inel este variabil, în funcție de mărimea fragmentelor pierdute și de prezența genei "XIST". Cromozomii X în inel care păstrează gena "XIST" sunt inactivați și determină un fenotip identic celui observat
Cromozomul X () [Corola-website/Science/304861_a_306190]
-
variabil, în funcție de mărimea fragmentelor pierdute și de prezența genei "XIST". Cromozomii X în inel care păstrează gena "XIST" sunt inactivați și determină un fenotip identic celui observat în sindromul Turner. Cromozomii în inel de talie mică, care au pierdut regiunea cromozomică conținând gena "XIST", nu pot fi inactivați. La femeile cu cariotip 46,X,r(X) genele conținute de cromozomul anormal sunt exprimate și determină un fenotip asemănător sindromului Turner ce asociază însă și o întârziere mintală cu sau fără malformații
Cromozomul X () [Corola-website/Science/304861_a_306190]
-
fenotip asemănător sindromului Turner ce asociază însă și o întârziere mintală cu sau fără malformații, în funcție de mărimea cromozomului în inel. Cromozomii X în inel mici sunt adesea supranumerari și în mozaic (cromozom în plus prezent doar în unele celule), formula cromozomică fiind 47,XX,r(X) la femei și 47,XY,r(X) la bărbați. Deoarece regiunea ce conține gena XIST este absentă, cromozomul nu este inactivat și genele conținute se exprimă. Fenotipul asociat este întârzierea mintală, variabilă ca gravitate în funcție de
Cromozomul X () [Corola-website/Science/304861_a_306190]
-
marea majoritate, normali fenotipic. La femei, cromozomul X normal este inactivat iar cromozomul derivat X este activ. Inactivarea cromozomului derivat X ar determina atât inactivarea genelor prezente pe fragmentul derivat din cromozomul X cât și a celor situate pe fragmentul cromozomic derivat de la un autozom, fenotipul în această situație fiind grav, letal în multe cazuri. Microdelețiile cromozomului X sunt anomalii cromozomiale dezechilibrate ce apar ca urmare a ruperii cromozomului X în două puncte apropiate (până la câteva megabaze distanță) urmată de refacerea
Cromozomul X () [Corola-website/Science/304861_a_306190]
-
grav, letal în multe cazuri. Microdelețiile cromozomului X sunt anomalii cromozomiale dezechilibrate ce apar ca urmare a ruperii cromozomului X în două puncte apropiate (până la câteva megabaze distanță) urmată de refacerea integrității cromozomului X cu pierderea fragmentului intermediar. Aceste anomalii cromozomice sunt submicroscopice (nu pot fi observate prin tehnicile convenționale de citogenetică), diagnosticul lor necesitând utilizarea tehnicilor de citogenetică moleculară. Fenotipul acestor anomalii cromozomice este variabil și depinde de mărimea fragmentului pierdut și de genele conținute. Cel mai frecvent, aceste microdeleții
Cromozomul X () [Corola-website/Science/304861_a_306190]
-
apropiate (până la câteva megabaze distanță) urmată de refacerea integrității cromozomului X cu pierderea fragmentului intermediar. Aceste anomalii cromozomice sunt submicroscopice (nu pot fi observate prin tehnicile convenționale de citogenetică), diagnosticul lor necesitând utilizarea tehnicilor de citogenetică moleculară. Fenotipul acestor anomalii cromozomice este variabil și depinde de mărimea fragmentului pierdut și de genele conținute. Cel mai frecvent, aceste microdeleții determină întârziere mintală de gravitate variabilă la indivizii de sex masculin și sunt fără manifestare clinică la indivizii de sex feminin.
Cromozomul X () [Corola-website/Science/304861_a_306190]
-
a individului și sisteme de determinare sexuală ce sunt dependente nu de factori genetici ci de alți factori, cum ar fi factorii de mediu (temperatura). Cele mai multe sisteme de determinare a sexului sunt determinate de un mecanism genetic bazat pe constituția cromozomică și prezența de gene ce activează cascadele de semnalizare intracelulară ce permit transcrierea unor gene esențiale în procesul de diferențiere sexuală. Deși cunoștințele în acest domeniu au progresat mult în ultimii ani, detaliile unor sisteme de determinare a sexului la
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
gene esențiale în procesul de diferențiere sexuală. Deși cunoștințele în acest domeniu au progresat mult în ultimii ani, detaliile unor sisteme de determinare a sexului la unele specii nu sunt încă pe deplin elucidate. Aceste sisteme sunt asociate unei constituții cromozomice diferite la cele două sexe. Un sex este homogametic (produce gameți ce conțin un singur tip de cromozomi sexuali sau gonozomi) iar celălalt este heterogametic (produce două tipuri de gameți, 50% cu un gonozom și 50% cu celălalt gonozom). În
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
sunt cei ce vor determina sexul zigotului și vor asigura raportul de 1:1 între cele două sexe. Două grupe de sisteme de determinare a sexului au fost identificate: În această situație sexul homogametic este feminin și are o constituție cromozomică de tipul XX iar sexul heterogametic este sexul masculin, cu o constituție cromozomică de tipul XY sau X0. Sistemul XY de determinare a sexului este un sistem genetic de determinare a sexului prezent identificat atât la unele plante (Angiosperme dioice
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]