95 matches
-
moartea sa este văzută prima oară în episodul "Ea e o super spioană", atunci când Miley reacționează urât când îl vede pe Robby că se întâlnește cu altă femeie. Miley visează la întâlnirea cu ea în episodul "Sunt Hannah, Ascultă-mi Croncănitul" deoarece ei îi era frică să își piardă vocea. Susan o liniștește pe Miley și o învață că dacă nu mai e Hannah Montana, doar Miley tot va fi preferată. În "El Putea Să Fie Alesul", Robby îi arată lui
Lista personajelor din Hannah Montana () [Corola-website/Science/318435_a_319764]
-
de rudenie între ei; astfel lupul este unchiul corbului, iar corbul nepotul. Păstorii știu că atunci când zboară corbul pe deasupra turmei, el numără oile alegând pe cele mai grase pentru unchiul său care se află și el ascuns în apropiere. In croncănitul lui, corbul zice: „Asta-i a mea/ asta-i a unchiului”. Păstorul se întoarce cu fața către el și-l blestemă: „Corbuli, corbuli, / Nu-mi număra oili, / Că oili meli-s numărati/ Dân târg cumpârati/ Cu tablâ domneascâ. /, Irima-n tini
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Iphiclos și să afle de ce nu poate dobândi urmași. Melampus s-a învoit, cerând ca recompensă cirezile pe care încercase să le fure. El a sacrificat doi tauri, le-a împărțit carnea la păsări și apoi a stat să asculte croncănitul lor, în timp ce se ospătau. Din spusele unui vultur, ultimul venit să se înfrupte, a înțeles misterul impotenței lui Iphiclos, precum și leacul ei. Cu ani buni în urmă, Phylacos a așezat lângă micul Iphiclos cuțitul încă însângerat cu care tocmai castrase
Iphiclos (fiul lui Phylacos) () [Corola-website/Science/331625_a_332954]
-
precum și pe Kikuko, soția lui Shuichi. Romanul este presărat de imagini din trecut pe care Shingo și le amintește cu ocazia unor stimuli prezenți, cât și de reflecțiile și meditațiile lui îndreptate asupra naturii și lumii înconjurătoare. Astfel, cireșul înflorit, croncănitul unui uliu, înălțimea pinilor, dangătul clopotelor, zborul păsărilor pot fi pentru bătrân tot atâtea elemente impresionante ale naturii, realizând pentru cititor adevărate poeme în proză. Un loc aparte îl ocupă visele acestui om, care, influențate de atracția lui din tinerețe
Vuietul muntelui (roman) () [Corola-website/Science/302475_a_303804]
-
cu săgeți grele, de oțel, care aveau forța de a străpunge armurile. Turcii nu aveau armuri. Fuseseră de-a dreptul spintecați. Nu fusese o luptă, ci un masacru. Peste valea morții se lăsase, apoi, o liniște grea, străbătută doar de croncănitul corbilor. Era deja după-amiază. Lumina zilei nu putea dura mai mult de trei-patru ore. În acest timp avea să se Întâmple, Însă, totul. - Iscoade ale ienicerilor pe culme! anunță unul din Apărători. - Mihaloglu... murmură Angelo. Un general care Își merită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
un copac c-o bucată de caș în gură. "Cîntă, așa să trăiești, zise vulpea de jos, că frumos glas mai ai". Corbul, măgulit, începu să croncăie și scăpă, se-nțelege, cașul din gură. Acesta-i trebuise vulpei, iar nu croncănitul de cioară. Deși sfătuim pe cititori să trateze cu mare pază fabula aceasta, pentru că s-ar putea supăra un redactor oarecare de gazetă liberală, privind-o ca o aluzie la scrierile sale, totuși credem că primejdia aceasta nu e îndestul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
viermi care îi rodeau stârvul. Și nu numai gândacii îl rodeau, erau și șoarecii care îl invadaseră și care ronțăiau și ei cu bucurie din hoit, din sanatoriul putred, plin de purulențe și de cărnuri descompuse, uitat în vijelie, sub croncănitul corbilor și urletul vânturilor 325. Granița realității este transgresată spre vis, barierele se șterg, realul interferează cu oniricul. Tabloul descrie pictural un alt ,,nivel al realității". Din identitatea dată nu se poate evada decât prin vis sau moarte. CAPITOLUL V
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
acesta / 133 3.2. Concetățeanul meu: străinul acesta / 136 3.3. Iubirea mea: neamțul acesta / 143 3.4. Bărbatul acesta: soțul meu / 155 3.5. Freud: dușmanul meu?! (Cazul Burdea) / 161 Capitolul 4. "Hanul Ciorilor" sau unde se vede cum croncănitul se poate face tril / 167 4.1. Fuge de ploaie, dă de noroaie / 167 4.2. La osul cu carne se adună ciorile / 171 4.3. Fală goală, tașcă ușoară / 176 PARTEA IV: FERVOAREA Capitolul 5. Slavici cel cumpătat / 185
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
contura ca disciplină de sine-stătătoare, dar care inflama spiritele și atrăgea disprețul și opoziția fermă a unei părți importante a intelectualității austriece. De unde această intuiție excepțională a scriitorului ardelean? Nu știm. Capitolul 4 "Hanul Ciorilor" sau unde se vede cum croncănitul se poate face tril 4.1. Fuge de ploaie și dă de noroaie Tașcă, orzar de la Obor era un om cu care ai putea să spargi ziduri... Nu-și aducea aminte să fi umblat vreodată pe drum părăsit ori să
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Spațiul hanului lui Slavici e însemnat de prezența corbilor sau a ciorilor și pângărit de turme de porci. Fiecare dintre aceste animale trimite la ideea de descompunere, moarte și degradare. În mentalitatea poporului, e considerat semn rău dacă auzi un croncănit de cioară sau de corb. În același timp, oamenii se feresc de ei, asociindu-i adesea fie cu ghinionul, fie cu ochii diavolului. Porcul e simbolul voracității, a tuturor tendințelor obscure, al desfrâului, al egoismului. În porci s-au ascuns
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și ironic, un motiv universal: „O! corbi siniștri, vă iubesc; / Voi ce pe-al iernii alb lințoliu / Cădeți în stoluri ce-ngrozesc / Ca niște pete mari de doliu! // În fracurile voastre negre / De ciocli aveți ceva de gală, / Și-n croncănitul vostru râde / O ironie triumfală! // Chiar Edgar Poe, în cinstea voastră, / A scris balada-ntunecată / Al cărei laitmotiv e tristul / Și-ngrozitorul: Niciodată” (Corbul). În Cântecul omului, drama existențială se răsfrânge într-un vers cu inflexiuni declamatorii și aer vetust
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
te încingi cu o lămură* de cicoare, ca să nu te doară mijlocul la secere. Cioară Cînd umblă cioarele și stăncile cîrîind, se va strica vremea. Cînd vin ciorile de cu toamnă e semn că vine și iarna. Se crede că croncănitul ciorilor anunță vreo nenorocire. Cînd gorăie* cioara e semn că ți se va întîmpla ceva rău. Ciori cînd îți ies noaptea prevestesc moartea. Cînd ți se strîng ciorile pe casă e semn de belșug. Cioarele, pentru că mănîncă din tot felul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
special și că o dată chiar și-a manifestat în mod violent absența totală a sentimentului de simpatie vizavi de aceste creaturi. " Ciorile croncăneau și se strângeau pe turlele albe ale bisericilor. Întunecat la suflet din cauza vremii, cu urechile iritate de croncănitul păsărilor, Creangă puse mâna plin de ciudă pe o pușcă, se repezi pe ușă afară și o descărcă în pâcla de ciori." (G. Călinescu) Atitudine căreia îi acordăm cuvenitele circumstanțe atenuante, dată fiind starea de maximă iritabilitate la care îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și ei după cum se nimerea. Fredonau, se hâțânau în ritmul muzicii ori rămâneau absenți, într-o încremenire inaccesibilă. Nu știu dacă înțelegeau cu adevărat ceva, sau dacă simțeau nevoia timpului cântător doar pentru a nu fi siliți să audă neîntrerupt croncănitul ciorilor aciuiate în vârful plopilor ori zarva cumplită din propriul lor creier. Ceea ce știu sigur e că n-am dat acolo peste nimeni care, ajuns nebun de pe urma persecuțiilor politice, să-și fi redobândit firescul sub forma nebuniei. În plină demență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
moarte acoperind împrejurimile au explodat în aer, formând mosoare maronii care goneau care încotro. Haina mea se zbătea sălbatic la spate, înaintând anevoie în parcare. Aerul rece se năpustea ca un pumnal. Ciorile se roteau acum deasupra mea, negre, blestemând, croncănitul lor ascuțit de rafalele de vântul care scutura atât de tare steagul încât din coada pe care era tras răzbăteau niște sunete aidoma unor trosnituri. Vântul se potoli o clipă, apoi o altă pală imensă pur și simplu m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Maer Cohen acompaniată de o scrisoare lungă ce începea cu cuvintele „Hei, RD,“ alt hău se căscă în camera lui Robby. (Robert Dennis era RD.) Am înghețat când am auzit declicul din spatele meu. Înainte de a mă întoarce, am auzit un croncănit pițigăiat. Terby era în pragul ușii, cu aripile întinse. Nu mai era o păpușă. Era altceva. Stătea perfect nemișcat, dar ceva pulsa sub pene. Prezența lui Terby - și toate lucrurile pe care le comisese - mi-a risipit teama, împingându-mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Da, m-am uitat, domnule. Nu era nimic acolo. - Adică mai e în casă? Asta trebuie să înțeleg? N-ar fi trebuit să spun asta - pur și simplu nu m-am putut stăpâni. Întrebarea a venit ca un fel de croncănit. - Domnule...nu înțeleg. - Nu era o păpușă - o pasăre - sub patul din dormitor? M-am întors de la Marta și Sarah și am zis asta cu o voce scăzută. - De ce-ar fi păpușa sub pat, domnule? - Deci mai e în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
am îmbina esența informațiilor din jurul nostru, filtrate și exprimate prin ceea ce avem mai bun în noi, poate am deveni cu adevărat oameni ai viitorului... Eu cred că șamanii sunt oameni care trăiesc în momentul prezent. Sunt aici, acum, receptivi la croncănitul ciorii de pe gard, la cântecul greierului a cărui tonalitate poate anunța ploaia, sau la direcția firului de iarbă care poate povesti prin ce a trecut de-a lungul scurtei existențe. Și, dacă un greiere poate transmite o întreagă istorie, mă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
să triumfi pe sub al verii soare Și la culesul viilor, să cînți pe harabaua care cu grîne e umpluta. E lesne să vorbești despre răbdare celor aflați în suferință, 405 Și ale prevederii legi să le grăiești pribeagului rătăcitor, Si croncănitul corbului ce flămînzește în iarna să-l asculți Cînd sîngele cel roșu umplut este cu vin și măduva din miei. E lesne ca să rîzi la mînioase elemente, Să auzi cîinele lătrînd la ușa-nzăpezită, si bivolul în zahana mugind; 410
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-i lipsea! De altfel, majoritatea scenelor filmate în aer liber, în lumina amețitoare a celei mai frumoase zone din lume, Provence, sunt dominate sau măcar însoțite de indescriptibila bogăție a acelor sunete. Fie că e vorba de episoadele în care croncănitul ciorilor anunță ravagiile holerei, fie de scârțâitul sinistru al căruțelor pline de morți ce urmează a fi incinerați, fie de minunata scenă a "baletului" tânărului colonel pe acoperișurile satului Manosque, pentru a reapărea în fiecare din etapele lungii călătorii, pe lângă
Ce sunete ați vrea să auziți pe patul de moarte? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8088_a_9413]
-
supravegheaseră și dimineața. Cu teamă să nu mă atace, m-am apropiat de câine, dar el a țâșnit ca din pușcă sub terasă, ascunzându-se în cel mai întunecat colț. Agit din nou brațele spre corbi, strig și aud un croncănit slab dinspre tufe. Mă aplec curioasă, bănuind că acolo ar fi putut rămâne o pasăre. Croncăniturile și fâlfâitul de aripi din nuc s-au întețit brusc. în fața mea, printre ierburi, doi ochi rotunzi ca două hăuri negre, o gură ca
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
mai adîncă reîntemeindu-mi ființa legea morală Biblioteca Astra Statutile de bronz aliniate pe aleea transversală a parcului privesc jucătorii de șah înghesuiți la mesele de piatră din zori în noapte ziarele strecoară vagi neliniști și jucătorii palizi se ridică în croncănit de ciori - în spatele statuilor gard verde înfiorat de pași adolescenți în spatele gardului deschide ușa înaltă Biblioteca Astra cărți vechi îngălbenite și cărți cu coperți colorate așteaptă mîinile tremurătoare de adolescenți miopi - timpul cărților se gîrbovește lent sub rafturi de casete
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
bronz, care cu niște gheare lungi de bronz strângea o bilă de bronz. Probabil că era importat din Bronx. Am auzit niște copii jucân-du-se pe undeva, strigând niște nume. În copacii din parc cânta o pasăre tiatira tiatira cu un croncănit. Nu era cald, deși părea că o să plouă după-masă. Poarta s-a deschis iarăși. - Intră, a zis tipul, împotriva voinței lui. Când am intrat primul lucru pe care l-am simțit a fost un miros delicios de mâncare. Mi-am
Guillermo Cabrera Infante - Trei tigri triști by Dan Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/6504_a_7829]
-
spre mine și m-am gândit să-i intend mâna și să i-o strâng pe a lui, dar pe care. A continuat să avanseze până la fereastră și a închis-o; așa a făcut să dispară glasurile copiilor, cântul și croncănitul păsării și lumina, după-amiaza. Apoi s-a așezat în fața mea. Și-a dat seama că nu mă uit la el, că mă fascinează arma din mâna lui. - Tragere la țintă, a spus, fără nicio altă explicație. Nu era tânăr, dar
Guillermo Cabrera Infante - Trei tigri triști by Dan Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/6504_a_7829]
-
flăcări otrăvuri/ nu se carbonizează atîtea suflete pe terase/ nu crește atît de repede gradul de alcool în sîngele public.// O bătrînă cară o vară scînduri de la ambasada americană/ gînduri de iarnă roiesc deasupra noastră ca ciorile/ însă nu auzim croncănitul răgetul răcnetul.// Nicăieri nu se deschid atîtea localuri birouri/ nu se închid atîtea uși nu ard de vii atîtea speranțe./ Trecem cu fierul încins peste lucruri în lacrimi/ dar nimeni nu-și pune pe cap cenușă nimeni nu-și pune
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]