20,496 matches
-
Marina Constantinescu Festivalul Enescu 2005 s-a încheiat de ceva vreme. Ați putut citi în paginile revistei, ca întotdeauna pe perioada festivalului, cronici, însemnări, analize, la cald, la rece, puncte de vedere despre absolut tot ce a fost important. Un tur de forță impresionant, o atitudine exemplară a colaboratorilor noștri Elena Zottoviceanu, Ada Brumaru, Dumitru Avakian, Valentina Dediu. Au fost la zi, chiar dacă
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
Goga (mai multe disocieri la p. 185-188). Ultima treime a cărții relevă un critic literar cu o bună aplicație asupra ,instanțelor vizionare în poezia românească". Un critic ce se risipește, neașteptat, și în actualitatea literară, așa cum constatăm din eseurile și cronicile adunate în volumul Ipostaze ale actului critic (Ed. Universitaria, Craiova, 2005). Înclin să cred că nu va persevera în această direcție publicistică, unde adesea pare stânjenit. Cătălin Ghiță e un teoretician, cu înzestrare de filosof și poetician, după cum o dovedește
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
mai nostalgic ori mai sec. Și, de-o vreme-ncoa', se tot rescrie. Din tot ce-am văzut, la temă, pun deoparte, pentru acum, două cărți (dacă Bucureștiul interbelic n-ar fi o altă planetă, mai c-aș spune trei...): Cronica Bucureștilor, întocmită de Gheorghe Parusi, de curînd apărută la Compania, și ceva mai vechea București. Carte de bucăți a lui Dan C. Mihăilescu, publicată în Biblioteca Ziarului de Duminică. Ce să fie, ce să fie între un volum lăcuit, cu
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
ale cărui bîrfe și cancanuri s-au tot întins de bouche ŕ l'oreille și care n-a dus lipsă de pețitori printre scribii onești și, deopotrivă, în rîndul mondenilor cu talent. Gheorghe Parusi mizează în prima parte a cărții, Cronica documentară, pe vechii cărturari și pe monografi, iar în Cronica sentimentală pe scriitori de toată mîna. Altfel decît el, Dan C. Mihăilescu pare să aibă un singur erou: Claymoor, fantele belicos și nelipsit din belele, care făcea și desfăcea gusturile
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
bouche ŕ l'oreille și care n-a dus lipsă de pețitori printre scribii onești și, deopotrivă, în rîndul mondenilor cu talent. Gheorghe Parusi mizează în prima parte a cărții, Cronica documentară, pe vechii cărturari și pe monografi, iar în Cronica sentimentală pe scriitori de toată mîna. Altfel decît el, Dan C. Mihăilescu pare să aibă un singur erou: Claymoor, fantele belicos și nelipsit din belele, care făcea și desfăcea gusturile subțiri din les années folles. Pe el pune toți banii
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
ar crede că pierde. Fiindcă Mișu Văcărescu (adică înainte-pomenitul Claymoor), crescut într-o familie cu aplecare spre serenade, spre tabieturile de oraș, știe să ducă bătrînul iarmaroc de nas. Îi prinde, carevasăzică, slăbiciunile. De fapt, Bucureștiul, acela din fragmentele de cronică pe care, în amintirea copilăriei din grozava Barieră a Vergului, îl însăilează Gheorghe Parusi și din anecdotele rumenite bine despre ospețe de cumetri și conițe pe bicicletă ale lui Dan C. Mihăilescu nu e un oraș impozant. E viu, e
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
viu, e hîtru, cu glamour-ul lui cojit pe părți și are-o calitate: nu mișcă la fotograf. Ba e chiar frivol, amator de pamblice și de toalete schimbate cum trece anul. S-o luam, pe cît se poate, în ordine. Cronica Bucureștilor începe la 1512 (Dumnezeule, ce de vreme!) cu un fragment din Radu Popescu în care vine vorba despre o luptă domnească ,den jos de București". Așadar, simplu punct de reper. Abia prin 1574, un călător străin îl vede ca
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
schimbă. Bucureștiul este, depinde de unde îl privești, cînd tîrg, cînd sat sau, mai degrabă, o dumbravă cu copaci bătrîni printre care se prevăd biserici. Un loc liniștit. Așa e, cu toată forfota lui care azi ne pare lină, și-n cronicile lui Claymoor. Un han în aer liber, unde se mănîncă și se petrece bine. Și totuși. Mai apare la colț de stradă cîte o fiziologie de provințial, se mai nasc superiorități și complexe pe care Dan C. Mihăilescu, de astă
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
de la chisele la Mița Biciclista și de la scrisorile de epocă la reportajele lui Brunea-Fox și la curtea regelui Petaud din cartea lui Adrian Majuru) pentru rînduială și pentru înscrisurile frumoase. Trebuie să zic, pînă nu uit, că e de citit Cronica Bucureștilor, dar e și (sau mai ales...) de privit. Reproduceri fel de fel, de la costumele vremurilor la cărți poștale, pot da o imagine despre ce și cum a fost un oraș de cînd se știe pînă a intrat într-o
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
și în postura de cronicar de ediție și de comentator al unor studii de istorie literară. El scrie despre Jurnalul și epistolarul lui Titu Maiorescu, despre corespondența lui Duiliu Zamfirescu și despre poezia și articolele exegetice ale lui Ion Pillat. Cronici substanțiale consacră unor istorici literari contemporani, precum Paul Cornea, Mircea Anghelescu, George Gană, Ioan Adam. Nu e absent nici editorul de documente literare. El publică acum o scrisoare inedită a lui Al. O. Teodoreanu adresată lui G. Călinescu, la împlinirea
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
pot). ,Scratch. Istoria hip-hop-ului" (din 2001, dar de atunci s-au mai făcut ceva pelicule cu același titlu) e un documentar care a căpătat mult mai multă atenție decât cele precedente. În ceea ce le privește, cu greu dai de o cronică, în schimb acesta beneficia de vreo 30. Tipic postmodern, mi-am șoptit atunci în barbă. Și totuși, abordarea regizorală mi s-a părut nu doar necritică, ci panegirică de-a dreptul. Cei care puseseră din greu umărul la ascendența acestui
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
altceva, asta nu înseamnă că și devine ceva. Încheind, Bestseller îmi apare drept romanul inutil al unui Ed Wood al ficțiunii ce nu are, din păcate, nici măcar atu-ul unui Bela Lugosi ramolit. Făcînd legătura cu ce spuneam în debutul cronicii, cred că e timpul și pentru noi, cititorii, să învățăm mecanismul promovării cărților și să fim puțin mai circumspecți cu ce ne pun editurile pe tarabă. Cu alte cuvinte, să fim conștienți că o copertă de carte poate fi precum
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
Rodica Zafiu Așa cum arătam în cronica de săptămîna trecută, alde este un element specific limbii române, cu utilizări multiple, dintre care unele greu de descris cu precizie; surprinzătoare e persistența și chiar întărirea poziției sale în uzul colocvial și jurnalistic actual. Alde - cu varianta de construcție
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
enumerări: ,ar fi avut în componență sigur pe alde Hrebe, Cozmâncă, Talpeș" (anchete.ro/forum); ,au ajuns să prezinte programe TV alde Bianca Brad, Iulia Frățilă, ..." (sssorein/somoiogul 10); ,să le ascultăm pe alde Loredana, Sandu, Stanciu și alte țațe" (Cronica română = CR, 21.2.2003) etc. Aceeași semnificație poate apărea și atunci cînd este menționat un singur nume de persoană: situație în care doar contextul și cunoștințele extralingvistice comune interlocutorilor decid dacă atitudinea negativă privește un prototip uman sau mai
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
dintre „scandurica” uratica din viața lui erotică și talașul cu care gandeste în loc de creier. Psihologii care au studiat jocurile au ajuns la concluzia că cel mai vechi și mai sangeros dintre toate este , cunoscut sub denumirea populară de „război”. Între cronicile lui Assurbanipal și rapoartele Departamentului de Război din anii ‘50 nu se citește aproape nicio diferență. Asta fac bărbații în politica de mii de ani. Desigur, femeile n-au stomac pentru așa ceva. Să-și vadă de feminitatea lor. Să ne
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
sub teroare într-o țară comunistă, fascistă, islamică ori de alt gen. Dureri general-umane. Pentru sfâșietorul sentiment de disperare voioasă, singurătate și detașare pe care îl transmite, cartea își merită premiile: Marele Premiu European al Francofoniei și Premiul Wiso. Precum și cronicile favorabile din presa franceză. Ce ar justifica totuși ideea că e o carte proastă? Poate procedeele naratologice elementare, stereotipa alternare de persoane I și III, acel Stern narator? Posibil. Sau, oare, pentru insuficientul roman politic, pentru istoria trecând pe deasupra epicii
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
desprinse din caravana Magilor din Biblie." Mai puțin din istoria, plină de anecdote și de fantastic, a băuturii originare din Abissinia va găsi cititorul în carte. În schimb, notații ca cea de sus, într-o succesiune care tinde plăcut către cronică a efemerului. A sta în cafenea, cu singura ocupație de a iscodi din priviri, întotdeauna discret, și de a nota - e pentru autoare un stil de viață apropiat de cel al flâneur-ului. Trec prin carte nenumărate personaje, tentate să devină
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
Cornelia Ștefănescu Cronica la o carte și replica ei, ambele explozive și provocatoare, una prin surpriza afirmației, cealaltă prin primitivismul negației, iată la ce m-a condus lectura "jurnalului" lui Mihail Sebastian din 24 aprilie 1939. Cronica este la studiul său despre Corespondența
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
Cornelia Ștefănescu Cronica la o carte și replica ei, ambele explozive și provocatoare, una prin surpriza afirmației, cealaltă prin primitivismul negației, iată la ce m-a condus lectura "jurnalului" lui Mihail Sebastian din 24 aprilie 1939. Cronica este la studiul său despre Corespondența lui Marcel Proust. Elogiul cuprins în ea l-a surprins pe Sebastian. Nu pentru că nu ar fi fost deprins cu întâmpinarea scrisului său de pe poziții dintre cele mai diferite, ci unde a apărut și
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
excentrică dimensiune a literei. Cu această desfășurare de titluri, am insistat anume spre a fi mai limpede tabloul de epocă și am recurs la unitatea sa, tocmai pentru a nu fi luate drept gesturi izolate textele de la care am pornit, cronica la o carte și replica ei. Cu această incursiune istorico-literară făcusem primul pas spre cunoașterea mai aprofundată a personajului, asupra căruia nu mă oprisem decât atât cât îmi oferiseră gazetele drept informație despre controversata personalitate a ziaristicii românești interbelice. Când
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
s-a spus despre d. Șeicaru că e țigan, nu ne-am mirat. Când a ieșit vorba: opt șantaje, opt etaje - iar nu. Dar mărturisim că ne-am mirat foarte când am văzut cu ochii noștri în "Curentul Magazin", o cronică literară semnată de d-sa." Fragmentul citat pregătește portretul lui Pamfil Șeicaru din "Azi", iar aceasta nu face decât să completeze seria, ca de colecție, a crochiurilor puse în circulație și de alte publicații, printre care și "Hiena", propriul ziar
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
datorat lui Mihail Sebastian, din Ultima oră, Ilarie Zopârlan, realizat de Ion Agârbiceanu în Sectarii. Ele deschid și altor scriitori, ca Liviu Rebreanu și Marin Preda gustul pentru prototipul gazetarului șantajist. Toma Pahonțu din Gorila și Grigore Patriciu din Delirul. Cronica despre calitățile de scriitor, portretist și analist ale lui Mihail Sebastian descoperă și altă față a lui Pamfil Șeicaru decât aceea pusă frecvent în circulație, pentru care era și atât de hulit. Și întrucât e firesc, nu este nici unica
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
nu deșartă, că va veni momentul (scrisoarea este datată 1996) când opera lui Pamfil Șeicaru, ca și a altor "osândiți ai istoriei", în integralitatea ei, va vedea mult-așteptata lumină a tiparului." Acestui început i se cade analiza aprofundată într-o cronică următoare.
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
perioada 1996-2000. Cronicarul, care a citit și el presa vremii își amintește că Emil Constantinescu n-a avut o presă bună, dar că unii analiști l-au susținut, pînă la un punct. Cronicarul nu ia în discuție prostiile pe care CRONICA ROMÂNĂ le pune pe prima pagină despre memorialistica fostului președinte. De-a dreptul devastator este editorialul semnat de Cristian Tudor Popescu în ADEVĂRUL. Lăsînd deoparte cîteva amintiri strict personale și unele epitete scandaloase, CTPopescu analizează strîns efectele faimosului abandon de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
Calea Victoriei, și redeschis chiar după Revoluție. Re-vista ne reamintește și că s-au împlinit 10 ani de la moartea Andei Călugăreanu. În PIAȚA LITERARĂ nr. 17, un interviu cu dl Gh. Grigurcu. Să relevăm două lucruri. Mai întîi un elogiu al cronicii literare, care, i se pare dlui Grigurcu, nu și-a epuizat resursele după 1989, așa cum afirmă unii și alții. "A condamna cronica literară în principiu, susține dl Grigurcu, e un semn de suficiență morală și miopie intelectuală". Sînt citați cîțiva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]