123 matches
-
slav), au suferit o convertire semantică înspre sensul marcat negativ și termeni precum dar, drept, atenție. în toate perioadele, pentru a desemna acțiunile de mituire au fost folosite și expresii metaforice sau metonimice - de la vechiul a unge osia (cu atestări cronicărești) la modernul și familiarul a deschide ușa cu piciorul. E interesant de văzut care este situația actuală, în ce direcție se modifică raportul de frecvență și trăsăturile semantice ale cuvintelor din respectivul cîmp lexical. Mi se pare evident că termenul
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
explicabilă: acest personaj nu a fost decât un pretext, cobai al unei mise en scène transparente. Pe numele său Ghiță Dron, el face parte din peisaj, ca și celelalte fantoșe cu nume de genul Bobocica Mărunțelu. Multele considerații generalizante și cronicărești care par să fie puse pe seama personajului, de fapt nu-i aparțin acestuia, ci autorului. Este aceeași voce pretutindeni, și în capitolele în care vorbește personajul, și în ultimul capitol în care acesta "dispare". Prin urmare intenția autorului depășește planul
Proză satirică by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13976_a_15301]
-
al unui respectabil Bildungsroman. Însemnările sînt dese, aproape cotidiene, acoperind perioada unui an academic, în schimbare permanentă de tipic. Unele pagini sînt consacrate mondenităților, altele impresiilor sobre de lectură sau de asistență la prelegeri, iar stilul e cînd căutat, aproape cronicăresc, cînd jucăuș-complice. Prima "impresie" mimează scurtele scrisori trimise pe adresele redacțiilor de bursierii proaspăt depărtați de țară. De la Timișoara la }iuriș, din aeroport în aeroport, se consumă o întreagă aventură, caragialiană și în esență, și în detalii, care amintește, destul de
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
exemplu, de o tautologie pe care autorul a folosit-o deliberat, cu intenție stilistica. Tot el (ea) consideră că luciditatea cu care sunt evaluate cercetările critice având drept obiect literatura română din timpul comunismului sunt "lamentații cu iz de văicăreala cronicăreasca". (lamentații cu iz de văicăreala... asta da, tautologie!). Pe scurt, A.C. , cu vocația să de paznic de sarcofag, încearcă să înmormânteze o dezbatere prea importantă și cu prea multe ecouri ca să încapă în spațiul expeditiv-persiflator pe care i-l rezervă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]
-
medievale specifice - merge mai departe, aplicându-se asupra cronicarilor: la Grigore Ureche și Ion Neculce apar frecvent ,formulări tipizate și citate biblice de esență paremiologică" (p. 65-74), iar la Miron și Nicolae Costin e introdus ,citatul biblic în stilul savant cronicăresc" (p. 74-96). Cazul lui Dimitrie Cantemir e mai interesant, pentru că există o diferență considerabilă între ,citatul savant" vehiculat cu ușurință în Divanul ca operă de tinerețe și ,asimilarea creatoare" a referințelor biblice, abia recognoscibile, în Istoria ieroglifică (p. 97-139). Psaltirea
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
mustoase, mucalit slobode, cu folclorică alură; corolar al unei "vesele științe" băștinașe. Cu alte cuvinte, ni se oferă ceea ce cronicarul Nicolae Costin, menționat într-un motto, numea "ospețe pentru dzicături", "ospețe" la care convivilor li se asigură chiar un meniu... cronicăresc, în acompaniamentul stilistic necesar: "Ar mai fi și alte reflecții prilejuibile de fenomenul autohton al înstrăinării, pe care cercat-am a-l surprinde mai cu seamă sub aspectele sale dezavantagioase, dar ne oprim acilea și fiindcă, după echinocțiul de toamnă
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
sau «Mă Patrio!»? Clamăm «Jos sau John Iliescu»? Silabisim «Ceaușescu» sau «Su-cez-ce-cul»? Iar în-gio-si-rea cum să ne-o măsurăm? Cu ori fără Dan Giosu als Dichter und Erniedriger?". S-ar putea alcătui un cuprinzător dicționar Luca Pițu, cu reflexe goliardice, cronicărești, rabelaisiene, swiftiene, joyceene, argheziene, în bonomia sa nehotărnicită, care numește cu nădejdea de-a crea și care creează cu nădejdea de-a numi, într-o circularitate a ficțiunii și a realului ce dă preț, de sînge și duh, trudei noastre
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
presupune, pentru mine, să fi rezistat măcar la primele 50 de pagini. La multe cărți nu ajung să renunț, pentru că o carte care mă prinde o face, În general, În primele cinci paragrafe. Hai, zece, că nu toată lumea scrie fraze cronicărești. Rar am răbdare mai mult cu una, așa că rar le abandonez. Atunci când mi s-a Întâmplat, a fost din cauza personajului. În momentul În care simt o dorință cruntă ca personajul să fie real nu ca să bem o sticlă de vin
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
bine și mai lămurit decît v'ați fi așteptat." Trec la portretul lui Mavrogheni, un clișeu de fotografie bucureșteană la care, neîndoielnic, Gion se pricepe. Poezioare din popor, pe care le vom găsi și, bunăoară, la Stahl, pusee de îndreptățire cronicărească a unui "principe fără triște" (adică fără noroc), literatură de curte căzută-n mahala și referiri, țineți-vă bine, la Thackeray și-al său Vanity fair. De toate, într-un document de mică istorie cu expresivități nu tocmai involuntare, pe
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
aici, e cel al poeziei populare, cînd descrie vreun cal fantastic. Mai pe urmă, o cîntare a celor care nu se trec, făcute fiind din slove și spoieli, răsturnînd, prin ruperea ermeticei picturi de lumea fiarelor de toată ziua, jelania cronicărească: "... A psevdofiarelor cînt viața-neviața/ care nu se trece ca, topită, ghiața,/ nu mi se destramă cum, în aier, ceața,/ nice nu se rumpe ca, supțire, ața,/ au se ovilește ca, bătrînă, fața;/ căci de sboară,-mi sboară altfel decum rața
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
jumătăți a tandemului scenaristic, pare-se tot atît de "binevenit" și la fel plasat "dincolo de orice discuție", ca pe vremuri scenariștii fostei nomenclaturi, abonați la onorariile cinematografice, sub alte egide decît cea actuală de senator, dar salutați sub aceeași semnătură cronicăreasca. Rămîne să vedem cum va trata confratele diferența - în noua nomenclatura - cînd va trece de la scenaristul senator din opoziție al ultimelei inițiative C.N.C., la scenaristul consilier prezidențial la putere al celei dinții premiere O.N.C., care va avea loc luna
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
se răsfăța în „chefuri”, „chefulețe” și aventuri, Ninei Cassian nu îi păsa deloc de tragediile care se petreceau în jur. Era surdă și oarbă la ele. Înainte de a încheia, două observații. Poate surprinde, în primul rând, absența poeziei dintre preocupările (cronicărești) ale Taniei Radu. Din cele două mari secțiuni ale cărții, una, Preaplinul amintirilor, e rezervată memorialisticii, cealaltă, Literatura ca descărcare posttraumatică, vizează proza. Opțiunea nu e întru totul nouă și, prin urmare, nici de neînțeles. Sunt destui alți critici care
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
Mihail Gălățanu persistă, ca un parfum greu de scos din haine. Poetul mobilizează ca nimeni altul limba română, îi activează toate resursele de expresivitate simultan. El nu scrie într-un stil, ci în mai multe: și gazetăresc, și argotic, și cronicăresc, și SF, și prozaic, și poetic: " Pedofil discret, ador fetișcanele/ cărora de la șaptesprezece ani le susură sânii/ umflându-se și dând peste maluri bulboanele./ Ador bulanele lor/ depilate lasciv cu ceară de parchet. Pe care/ te poți întinde ca să nimerești
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
Dominic Stanca e fiul unui medic, a practicat actoria, a scris povestiri, versuri și teatru, pastișînd "în linia lui Păstorel Teodoreanu", cum se spune în dicționarul lui Marian Popa, apărut la sfîrșitul anilor '70; se mai vorbește acolo despre stil cronicăresc, erotism auster și - se zice - o aspirație către simbioza cosmicului, geologicului, arheologicului și mitologiei străromâne. Nu e puțin ceea ce află cititorul din acest articol de dicționar; e ridicol, fără valoare, foarte departe de ceea ce este, în adevăr, opera literară a
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
ale distanțării, menite să atragă zgomotos atenția cititorului neprevenit (așa cum faimoasele intertexte ale poeților generației optzeci nu erau decât „geamanduri” ostentative, indicând adâncimile culturale ale așa-numitei „noi sensibilități”). Încep, totuși cu aceste note subsidiare, dintr-un scrupul așa zicând cronicăresc. Ce surprinde în primul rând e abundența imageriei „meteorologice” (care pentru Sociu cel de până azi nu părea să aibă vreo importanță). Acum aproape că nu există poem în care vremea (surprinsă în toate nuanțele ei, mai cu seamă pluviale
În arcane de pădure by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2797_a_4122]
-
a trăsăturilor criticii noastre din acești cincizeci de ani este o întreprindere dificilă, obositoare și puțin satisfăcătoare, și ea se termină cu o concluzie destul de severă, dar probabil justificată: aceasta vorbește despre „retardul metodologic al criticii noastre”, de forma „predominant cronicărească”, expozitivă, a discursului critic, de structura preponderent monografică a cercetării care decurge tocmai din ascendența ei în cronica literară și mai ales în „dogma autonomiei esteticului”, care anulează orice intenție de comparatism sau viziune structurantă (p.19), de „criteriile” impuse
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
agată/ vecia sîngelui vergin să bată“ (Sînge). Sînt, apoi, „anxioasele“ și „epigonele“ pietre (semi)prețioase (agatul, opalul, ametistul, malahitul și jadul), florile (azaleea, „orbita sexului“, agava, crinul, tuberozele), lexicul, fermecător în arhaicitatea sa, al unei limbi bogate, ca de pagină cronicărească (vergin, manuscript, cetește, subt, văzum, tîngă, strein), locuri, figuri si topos-uri mitice (Galileea, Valea Iosafat, Bethleem, Yerihon, Salomeea, „regina harpă vidră dansatoare“, gnomii Nordului, „nuntașul incaș”, „decima wallhală“, Kali, „grotă senzuală”, zeița „neagră“ din mitologia vedică), realul, în ironic
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
un soi de nou duplicitar Procopius, scriind nu două, ci o singură istorie, dar în registru dublu: de panegiric și pamflet, alimentat, acesta, de zvonuri și de bârfe, cu dedesubturi prea puțin disimulate sub purpuri bizantine scumpe sau borangicuri dulci, cronicărești... Pirgu, în fond, sau autorul însuși, îl ține, oare, de "ruină" pe Pașadia Măgureanu, - această fostă "măgură", prin nume, și care, ciclic, pleacă la un... "munte" (ceea ce poate să însemne, totuși, un soi de revenire la el însuși, adică la
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
cuvenit e scuturat de ornamente: oricum, numai descriptiv nu. Multe din ideile tutelare ale Originilor romantismului românesc au intrat deja, pe cale didactică sau eseistică, într-un fel de folclor intelectual de bună calitate. Repetarea lor ar conduce, cred, la spectacole cronicărești complet lipsite de interes, de nivelul examenelor bine pregătite. Pe de altă parte, a rezuma convingător Originile romantismului ar reprezenta în chip esențial un formidabil exercițiu de stil: contragerea, scrisă bine, a unei cărți scrise încă și mai bine. Exercițiu
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
o perspectivă critică. Iar asta în dauna adevăratelor și temeinicelor studii analitice, dotate cu o cuprindere vizuală mult mai amplă decât localismul de confrerie și înrudirile exclusiv zonale. Rămâne, totuși, să ne întrebăm dacă nu cumva această proliferare a stilului cronicăresc nu ține mai degrabă de o opțiune frontală pentru lizibilitate, decât un dat ereditar. Cu atât mai mult cu cât - cred eu - talentul publicistic înnăscut e tot atât de rar pe cât erudiția autorilor de sinteze. În mod clar, Labirintul de oglinzi. Repere
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
va fi pus la index după moartea subită, survenită grotesc, în timpul unei conversații telefonice" (pag. 41) Erou al câtorva romane în epocă, ciudatul mecena devine, iată, din unghi mentalitar, și personaj al unui studiu critic dintre cele mai serioase. Mai cronicăresc și mai lejer, mai eseistic și mai personal de-ar fi fost, studiul istoric al lui Paul Cernat ar fi adunat, rapid & magnetic, câteva zeci de recenzii, unele admirative, altele, poate, arogant-resentimentare. Așa, el convoacă în jurul său o tăcere smerită
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
Nimic. Mai exact, aproape nimic, ca într-o limbă în care știu gramatica și nu posed lexicul. Mă pricep la fotbal ca oricare. Dar, pentru că nu îmi dedic energia nervoasă urmăririi blaturilor și mișmașurilor din fotbal, nu pot urmări limbajul cronicăresc din gazete, ba uneori nici comentariile de la televizor. Am altceva de făcut decît să scot fișe cu poreclele celor 18 antrenori din prima ligă, pentru a nu mai vorbi de jucători și de alde "Corleone", "Nașul" etc. Mi se pare
Fălcosu contra Săpăligă și cronicarii contra vântului by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9111_a_10436]
-
mari și-n vorbe multe - rezervele mele față de studiul lui Antonio Patraș. și care țin mai curând de o anumită latură a personalității - nu-i așa? - tânărului critic literar ieșean, confuz încă în privința unora dintre protocoalele de traversare a cortinelor cronicărești. În rest, cartea își păstrează, luată independent, intacte majoritatea calităților. Repune, adică, în discuție un critic și-un romancier de profundă subtilitate. Și o face de pe poziții înalte. Aduce, apoi, în ochii publicului documente oricând gata de a atrage, magnetic
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
în literatura noastră ca prozator: în proză, el marchează o adevărată apariție aurorală. înainte de Negruzzi, nu aveam ceea ce se numește "proză literară", în sensul modern al cuvîntului; o avem doar o dată cu el. Trecerea de la narațiunea semi-medievală, de la relatarea de tip cronicăresc și de la fragmentul autobiografic primitiv la proza de ficțiune se petrece în literatura română datorită lui Costache Negruzzi. Distanța - uriașă și astăzi ușor perceptibilă - dintre prozatorul nostru și cei care l-au precedat poate fi măsurată prin cîteva trăsături stilistice
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
alte culte religioase venite din străinătate. Cartea despre dinastia Tang Xin Tang Shu a contribuit în mod deosebit la cunoașterea istoriei acesteia. Cronica Zi Zhi Tong Jian scrisă de Sima Qian reprezintă un model în rândul lucrărilor istorice în stil cronicăresc, referindu-se la o perioadă de 1362 de ani din istoria Chinei. În domeniul literaturii, s-au făcut remarcați prozatori ca Ouyang Xiu, Su Shi și alții, iar ,,Songci'', gen specific de poezie, a reprezentat vârful literaturii acelei perioade. Marii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]