7,275 matches
-
fi Mântuitor și păzitor al împărăției și dătător al tuturor bunătăților. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea 1, cap. 12, în PSB, vol. 14. Ed. I.B.M. al B.O.R., București, 1991, p. 19-20; 69) Referințele oferite de cronicarii și marii istorici creștini ai acelei vremi Socrate, Sozomen, Evgarie, Kedrenos, Teodoret, ne ajută să-i redăm Împăratului portretul său cât mai fidel: Împăratul era înalt ca statură, cu gât puternic, umeri lați și trup atletic, ceea ce îl făcea impunător
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
picioarele obosite încălțate în niște pantofi și mai obosiți. După ce a intrat la șef, m-am uitat în jur, am privit-o pe secretară și am încercat să mă dumiresc dacă văzusem sau nu vreun profet evreu, vreun senator roman, cronicar român din evul mediu întârziat sau un pustnic din Țara de dincolo de negură (expresie fericită a unui mare prozator). N-am apucat să mă dumiresc, ușa s-a deschis, Paul Anghel a dat cu ochii de mine și m-a
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
apoi Teatrul Nostru, asta ca să nu mai vorbesc de prezența pe scena Dramaticului în peste 600 de spectacole cu ''Nota zero la purtare'' și ''Să nu vă plângeți!'', m-am considerat mereu, pe bune, un spectator avizat și, uneori, un cronicar atent la detalii. De aceea mărturisesc din start emoția reîntâlnirii lui Ion Nebunul, mai ales că-mi rămăsese în minte evoluția magistrală în acest rol al maestrului Emil Botta, care părea să mă domine când am venit să văd recenta
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
Arta medievală românească i-a oferit perspectiva de a scoate la lumină comori nebănuite de cultură și gândire. Domnia sa, considera că toate aceste descoperiri sunt mărturia creatoare, caracteristică, a poporului român. La vârsta de 29 ani deja studiase pe marii cronicari: Grigore Ureche, Ion Neculce, Miron Costin. Descoperiri importante din veacurile al - XIV - lea - al - XVI-lea l-au încurajat și hotărât să-și continue munca, nu lipsită de obstacole...Știu că a existat scris, la un moment dat un scenariu
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Ureche, Ion Neculce, Miron Costin. Descoperiri importante din veacurile al - XIV - lea - al - XVI-lea l-au încurajat și hotărât să-și continue munca, nu lipsită de obstacole...Știu că a existat scris, la un moment dat un scenariu despre cronicarul Miron Costin... - Da, așa este. A avut intenția să scrie un scenariu pentru un film dedicat vieții și morții marelui cărturar Miron Costin (1633-1691) și, ca urmare, a simțit imperios nevoia să se documenteze asupra epocii; s-a adâncit tot
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
nu ne preocupă să fie cunoscute realizările de valoare ale acestui neam nici cele din trecut, nici cele de azi!! Descifrarea mesajului picturii exterioare, l-a condus în mod firesc la cercetarea operei celui care alcătuise programul Marii rugăciuni: călugărul cronicar Macarie. Grav subestimat de istoriografia românească, Macarie a fost socotit ca unul din cei trei modești cronicari ai vremii alături de Eftimie și Azarie. Analizarea operei sale în amplul studiu din 1985, intitulat O surprinzătoare personalitate a evului mediu românesc: cronicarul
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
cele de azi!! Descifrarea mesajului picturii exterioare, l-a condus în mod firesc la cercetarea operei celui care alcătuise programul Marii rugăciuni: călugărul cronicar Macarie. Grav subestimat de istoriografia românească, Macarie a fost socotit ca unul din cei trei modești cronicari ai vremii alături de Eftimie și Azarie. Analizarea operei sale în amplul studiu din 1985, intitulat O surprinzătoare personalitate a evului mediu românesc: cronicarul Macarie, l-a dus pe Sorin Ullea, în contrast cu predecesorii, la concluzii neașteptate. Astfel, Petru Rareș i-a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
cronicar Macarie. Grav subestimat de istoriografia românească, Macarie a fost socotit ca unul din cei trei modești cronicari ai vremii alături de Eftimie și Azarie. Analizarea operei sale în amplul studiu din 1985, intitulat O surprinzătoare personalitate a evului mediu românesc: cronicarul Macarie, l-a dus pe Sorin Ullea, în contrast cu predecesorii, la concluzii neașteptate. Astfel, Petru Rareș i-a cerut lui Macarie să-i scrie Cronica domniei pentru că îl socotea „cel mai vestit literat al țării”; stilul cronicii este strălucitor, „înalt”, adică
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
o preoteasă dacică, poemele sale sunt învățături și incantații care pomenesc despre un popor drept și viteaz, un neam puțin mai tânăr decât Dumnezeu, dar plin de martiri și mucenici cum sunt și în jurul Bunului Domn. Poeta Maria Oprea este cronicarul istoriei și culturii noastre contemporane, vine în linie dreaptă din autorii domnești ai Letopisețelor și ai voievozilor pentru care pământul românesc era singura Evanghelie. Are în spiritul său un vuiet care ne cheamă să ne întoarcem cu fața spre icoanele
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
se recunoaște. Tainele simțirii noastre, Nu pătrunde -n adânc, Printre stelele albastre, Oare cum e să fii prunc?. Din prezentul nostru șters, Noi suntem o mică parte, Care-l- ntrupăm- din vers, Dorim să scape de moarte. Suntem lumânări topite; Niște cronicari de neamuri, Ce-nșirăm pe foi dorite, Viețile noastre-n hamuri! Și atinși de lira verii, Ce ne-ncântă-n grai idilic, Geniul petrecut al serii, Dulce ne frământă liric. Cine-i suflă marea vieții? Intre arcadele de timp, Și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
se recunoaște.Tainele simțirii noastre,Nu pătrunde -n adânc,Printre stelele albastre,Oare cum e să fii prunc?.Din prezentul nostru șters,Noi suntem o mică parte,Care-l- ntrupăm- din vers,Dorim să scape de moarte.Suntem lumânări topite;Niște cronicari de neamuri,Ce-nșirăm pe foi dorite,Viețile noastre-n hamuri!Și atinși de lira verii,Ce ne-ncântă-n grai idilic, Geniul petrecut al serii,Dulce ne frământă liric.Cine-i suflă marea vieții? Intre arcadele de timp,Și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
avea să declare, „nu în numele ideilor liberale, ci în numele demnității umane”. Acesta era motivul care-l făcuse ca, renunțând la aspectele sigure și onorante ale vieții universitare, să-și găsească vocația în presă, preferând puzderia de modești analiști, comentatori și cronicari politici, cum impune media semnături sonore la timpul prezent, dar care, în general, sunt lipsite de orice viitor, fiind lipsite de orice fiosofie. Și, dacă prin editorialele sale, prin orientarea revistelor editate, ca și a polemicilor susținute, Jean François Revel
O BIBLIOGRAFIE OCCIDENTALĂ PENTRU CUNOŞTINŢELE DE BAZĂ ALE LIDERILOR EUROPENI ÎN DRUM SPRE SANTIAGO DE CHILE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_o_bibliografie_corneliu_leu_1360234810.html [Corola-blog/BlogPost/341395_a_342724]
-
teologic. Convertirea Marelui Constantin a fost o continuă sete și foame de Cina Hristic-teologică, insuflată de Mama sa smerita Împărăteasă Elena și de tatăl său, blândul și dreptul Constanțiu înainte și după Sinodul I Ecumenic din anul 325 d. Hr. Cronicarul Kedrenos relatează despre profunda evlavie a Augustei Elena transmisă fiului Constantin: „acest lucru l-a învățat și pe fiul ei și anume să aibă înțelepciune smerită, să fie atent la virtute și la purtare, slujind Domnului cu frică și cutremur
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
fie atent la virtute și la purtare, slujind Domnului cu frică și cutremur; păzind întocmai poruncile acesteia, acesta avea să dobândească rod însutit.” (Kedrenos Georgios, Adunare de istorii 1,498,Index of/ PG m/ PG Migne/ Georgius Cedrenus PG, col. 121-122) Același cronicar îl punea într-o lumină la fel de strălucitoare și pe tatăl viitorului mare împărat: „Constanțiu era foarte bun și evlavios și tot așa l-a educat și pe fiul său, pe Constantin, și nu-i interzicea să ia parte la cele
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
facem pe snobii, mergem la Monaco , avem nu știu câte licențe... de-astea de două parale”. Și a concluzionat: „E o mare porcărie că lăsăm să se scufunde așa în neglijență acest pachebot enorm care e Marin Preda. A fost un uriaș cronicar al țăranului european. Dar noi nici nu știm ce e aia „țăran”. Mai ales generațiile tinere au o părere destul de aproximativă, nu prea cunosc istoria, se detașează rapid de istoria România unde răzeșii lui Ștefan și chiar și iobagii lui
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
și caracterul românesc al boierimii oltene așa cum fusese el fundamentat în Epoca Brâncoveanu. În această epocă și boierimea din Oltenia ( ca de altfel a întregii Țări Românești) este supusă unei puternice presiuni economice care o influențează profund. Acuzația formulată de cronicarul Radu Popescu, la adresa lui Constantin Brâncoveanu referitor la faptul că în timpul domniei acestuia s-ar fi dublat obligațiile către Poartă nu ține seama de cursul de schimb și comercial al monedei aur( în scădere) fașă de perioada anterioară. Lărgirea deosebită a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
serviciilor prestate. În privința fiscalității excesive practicată de domnie concluziile și interpretările sunt contradictorii. Realitatea este că fiscalitatea din timpul lui Constantin Brâncoveanu a fost dură, la fel cu cea din timpul domniei unchiului său Șerban Cantacuzino. Cu toate acestea, acuzațiile cronicarului Radu Popescu în legătură cu aspectele respective și mai ales cu dublarea obligațiilor bănești către Poartă, nu țin seama de evoluția demografică, economică și monetară și de realitățile politico-militare europene ale perioadei. În acest context de exigență administrativ fiscală din partea Domniei, boierimea
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
comportamentul unora dintre boierii olteni atunci când a fost prezent la lucrările diferitelor faze de construcție sau restaurare a mânăstirilor Horezu sau Strehaia și mai ales când a trebuit, din porunca sultanului să fie prezent în mai multe rânduri, cum scrie cronicarul Radu Popescu, primind strașnică poruncă a venit la Cerneți(în primăvara anului 1695, n.n.) să păzească vadul Dunării prin care treceau șeicile cu zaherea și farcanele cu oști, cu iarbă și gloanțe spre Belgradu, precum și pentru concentrarea oamenilor și materialelor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Edgar Poe pentru că el graseia și strica pronunția englezei.) Pătrunde cu pasiune în cultură, studiază greaca și-și face tabele mari cu gramatica limbii, pe care le prinde pe pereți. Abia mai târziu s-a adâncit în studierea literaturii române: cronicarii moldoveni, Ion Creangă: „un unicat, căci literatura mondială nu cunoaște un alt țăran cu o asemenea operă” , E. Lovinescu - „marele artist al limbii” și al felului cum folosea neologismele - l-au însoțit apoi de-a lungul întregii existențe. Recitea cu
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
Convoiul funebru nu mai avea capăt”, etc. Din telegrame de presă, ziaristul de la ” Timpul” realizează o descriere impresionantă, plină de ritm, ca într-un documentar cinematografic modern. Realitate cruntă, imaginație sau talent de geniu ? Iubitor al scenei, slujitor al ei, cronicar dramatic chiar, Eminescu avea să cunoască chipul real al unui teatru vienez, înainte chiar de a fi student în capitala Austriei: împreună cu trupa lui Mihail Pascali, Eminescu, în calitate de sufleur, ajunge în turneu la Oravița (31 august 1868). Trupa bucureșteană prezintă
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
că în 3-4 octombrie să fim alături de ei la aniversarea a 150 de ani de la înființarea Colegiului Național „George Coșbuc“ (fostul Gimnaziu grăniceresc), cea mai prestigioasă instituție de învățământ de pe valea Someșului Mic. Pentru început, a luat cuvântul Ioan Mititean, cronicarul Țării Năsăudului, autor al 12 volume, editate sub genericul În vârful peniței, care a vorbit despre cea mai recentă carte semnată împreună cu soția sa, Lucreția Mititean, De peste Ocean, care a apărut și cu sprijinul președintelui S.U.A., Barack Obama. Profesorul Ioan
REUNIUNE FESTIVĂ LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 by http://confluente.ro/Reuniune_festiva_la_cenaclul_al_florin_tene_1372680230.html [Corola-blog/BlogPost/363987_a_365316]
-
interior, Care adăpostește cinci nave gigantice, Separate cu stâlpi din piatră, ce au ca decor, A lor ornamentele și sculpturi artistice. Iar navele,sunt încadrate de ferestre mari, Ce sunt executate cu multă măiestrie, Cu-ale lor vitralii inspirate de cronicari, Dar și cu multe scene,luate din biblie. Din Catedrală,absida-i partea cea mai veche Și în formă de roză, trei ferestre ea are. Însă fereastra din mijloc, nu are pereche, Este unică-n lume,ca cea mai mare
DOMUL DIN MILANO de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1467992424.html [Corola-blog/BlogPost/341041_a_342370]
-
întreg de informații dintr-o bibliografie vastă, bibliografie pe care a studiat-o cu maximă și exigentă atenție, o bibliografie care are darul de a incita spre lectură pe cititor dar și pe eventualul călător pe aceste meleaguri legendare. De la cronicarii moldoveni la Ioan Nistor, de la Cărțile călugărilor de la mănăstirile din Bucovina și până la lapidarele însemne de la fața locului sau ghidurile turistice constituie materiale demne de studiat pentru a putea pătrunde cu adevărat în spiritul locului de acolo de unde nu poți
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 by http://confluente.ro/La_curtile_dorului_bucovinean_marian_malciu_1342438433.html [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
În anii 1601-1602, trupele generalului austriac Basta au jefuit și incendiat orașul, ca represalii pentru participarea populației sale la luptele duse de Mihai Viteazul împotriva stăpânirii habsburgice. „Atunci, în ziua de Sf. Laurențiu a anului 1601 - consemnează în memoriile sale cronicarul Nagy Szabó Francisc - mercenarii lui Basta au atacat și prefăcut în cenușă mănăstirea, biserica, turnul și școala.” Frânturi dintr-o informație, după părerea noastră inexactă în totalitate, vorbesc despre o icoană făcătoare de minuni, a Maicii Domnului cu Pruncul (imaginea
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
popor! Mai putem vorbi oare despre o evaluare a prezentului ca probă a Viitorului? Semnul fatal al Uitării, incultura, neputința „aleșilor noștri” de a pricepe și apăra valorile ființei românești ne așează sub anatema poetului: „...De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii/ Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii....” Memoria, Educația, Învățământul rămân gravele noastre întrebări fără răspuns! În lumea mileniului trei, în care se vorbește despre o societate a cunoașterii, noi am desființat ori am lăsat în paragină
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]