26 matches
-
sunt o picătură într-un ocean, oceanul de iubire pe care Dumnezeu îl are pentru venerabilul autor ieșean, dar născut pe meleagurile gălățene, pe care nu le-a uitat nicicând. Cititorilor de ieri, astăzi și mâine, le mulțumesc dacă această cronichetă le-a adus un strop de emoție în suflet. Prof.univ.asoc. Pompiliu COMȘA Referință Bibliografică: Clubul de Elită al reprezentanților de seamă ai Literelor și Științei românești / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 947, Anul III, 04 august
CLUBUL DE ELITĂ AL REPREZENTANŢILOR DE SEAMĂ AI LITERELOR ŞI ŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Clubul_de_elita_al_reprezenta_pompiliu_comsa_1375634122.html [Corola-blog/BlogPost/364185_a_365514]
-
ceva semne poate, în felul cum foloseam fraza... Certitudinea mi-a dat-o domnul profesor Ștefan Munteanu, preda stilistica, și mi-a spus ceva care nu am uitat: „O să poți face lucruri interesante dacă perseverezi!” Apoi, o vreme am exersat cronichete literare pierdute fără urmă, nici nu știu de ce nu mă interesa publicarea lor... asta tot prin facultate. Drumul nu s-a arătat clar dintr-o dată. Ani de zile am scris și publicat reportaje literare la revista „Orizont”, cam prin optzeci
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1493116356.html [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > MUGURAȘ MARIA PETRESCU - TREI CRONICHETE SEMNAL Autor: Muguraș Maria Petrescu Publicat în: Ediția nr. 2128 din 28 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului MILAN RICHTER - SCURTA ȘI NEFERICITA VIAȚĂ A LUI MARILYN MONROE Traducere în limba română de Muguraș Maria Petrescu Editura Călăuza v.b., Deva
TREI CRONICHETE SEMNAL de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1477638351.html [Corola-blog/BlogPost/344637_a_345966]
-
poveste de iubire, lucru dovedit și prin aceea că ultimul vers al oricărui poem, devine titlul următoarei poezii. O înlănțuire firească între divin și diafan. ------------------------------- Muguraș Maria PETRESCU Jurnalist cultural Membru UZPR octombrie 2016 Referință Bibliografică: Muguraș Maria PETRESCU - TREI CRONICHETE SEMNAL / Muguraș Maria Petrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2128, Anul VI, 28 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Muguraș Maria Petrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
TREI CRONICHETE SEMNAL de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1477638351.html [Corola-blog/BlogPost/344637_a_345966]
-
V. Cristian (Elena Văcărescu). Zona superioară a paginii o împart „Colțul lui Jap” - un spațiu alăturând materiale compozite, cu un singur titular: C. Ignătescu, aflat și în spatele iscăliturilor Jap (pentru cronica rimată și pentru câteva catrene-epigramistice), și Toader Gătej (pentru cronichetele de film) - și „Grădina lui Dumnezeu”, pentru care Mircea Iordache dă tablete umoristice nu lipsite de vioiciune stilistică (Muștele, Puricii, Modă). În 1945 C. Nani semnalează cu mare satisfacție acordarea Premiului Național de Poezie lui Tudor Arghezi (Invincibilul Arghezi). O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
să nu mărturisesc, deși am publicat mai recent în România literară și poate dacă prietenii mei din redacție vor dori-o, voi mai colabora, îmi displace foarte tare aspectul ziaristic pe care l-a luat de la o vreme, cu atâtea cronichete, cu atâta euforie informațională, cu atâtea fotografioare, atâtea minianchete, minirăspunsuri, minișantiere, miniștiri culturale, minimapamondice. Câte pagini se pierd astfel în zadar! Sainte-Beuve a scris toată viața numai la gazetă și a lăsat o operă clasică. Marii gazetari au fost și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
semnături în același număr). Țin ca la aceea din nr. 4, despre Ibrăileanu, să fie așa, adică semnată. Pentru Cronica edițiilor, la nr. 5, urmează să trimit, peste cîteva zile, articolul despre Dacia literară. Mă bucur că îți plac aceste cronichete. Colaborarea mea la Iași, la Cronica, unde îmi mai rămăsese o speranță, e într-un impas imposibil. Așa că sunt la dispoziția ta, mai ales că la Iași birocrații mi-au spus că sunt un colaborator dificil. Deocamdată trebuie să le
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
numere, în decembrie 1937 și în iunie 1938. În articolul-program nesemnat, Rostul acestui buletin, se arată că noua publicație va consemna „toate lucrările literare în curs de apariție, cât și notițe, cronici și rezumate asupra lucrărilor literare apărute”. Chiar dacă nesemnate, „cronichetele” sunt interesante pentru că reflectă peisajul editorial al epocii. În numărul inaugural, de pildă, sunt anunțate romanele Gorila de Liviu Rebreanu, „marele romancier al gliei românești”, și Pânza de păianjen, romanul de debut al Cellei Serghi, considerat „o adevărată revelație în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285936_a_287265]
-
poeziei românești actuale” - se află o analiză elogioasă și marcat partizană a cărții lui Lucian Boz, Eminescu. Încercare critică, semnată Liviu Teodoru, și precedată, pentru a fi pe deplin convingătoare, de un fragment din caietele intitulate Masca lui Eminescu. Alte cronichete și semnalări de noutăți editoriale, iscălite de Emil Ungher, Octav Șuluțiu, Lucian Boz ș.a., prezintă Itinerar sentimental de Perpessicius, primele trei volume din romanul În preajma revoluției de C. Stere, Bizu de E. Lovinescu, Zbor alb de Radu Boureanu, Domnul Negoiță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290329_a_291658]
-
din ce mai citisem scris de ea, observasem că e o inovatoare. Pusese bazele acelui gen pomenit, cronica de copertă. Șeful îi dădea cartea într-o după masă și-i ordona ca, până a doua zi dimineața, să aducă o cronichetă, cum îi plăcea ei să spună. N-avea prea mare vină. Timpul prea scurt. Scria așa de prost din cauza vitezei. Dar în cam toate cronicile aborda aproximativ același stil. N-are rost să vă spun ce scrie nea Puță Drăguță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lui Ion Agârbiceanu, Întâia noapte, Convenire colegială, Înfruntare, alături de traduceri, realizate de George Sbârcea, din nuvelistica lui Luigi Pirandello (Răposatul, Ținta). Dramaturgia nu este prezentă în revistă, spectacolele Teatrului Național din Cluj fiind însă analizate prompt, întâi prin anunțuri și cronichete nesemnate, apoi prin texte specializate, aparținând lui Corneliu Albu, cum ar fi comentariul la spectacolele cu piesele Avram Iancu de Lucian Blaga, Constantin Brâncoveanu de N. Iorga și Suflete tari de Camil Petrescu. Începând cu numărul 1-2 din 1936, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287198_a_288527]
-
refugiu texte și autori singulari, mari, precum un D.H. Lawrence, James Joyce, săraci și paria ai propriilor literaturi! E adevărat că „același Paris”, prin vocea „inteligentului” și extrem de „prezentului” tânăr „revoluționar” André Gide, l-a contestat pe cel care semna cronichete mondene și care, după un roman voluminos, șablonard-balzacian, Jean Santeuil, propune cu adevărat marea răsturnare a prozei secolului, A la recherche du temps perdu; o epopee, o galerie de portrete desenate cu o perspicacitate și culoare ironică moștenită de la Îndepărtați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
el măcar știi la ce să te aștepți la o ariceală, până la urmă, simpatică... Așa sunt și dicționarele dumisale : nu mătase, nu catifea, ci șmirghel. Titlurile străine sunt un poem al greșelilor de tipar (sau de gramatică), dar, trecând peste, cronichetele au umor (involuntar uneori) și mult (prea mult...) amor (de Cinema). Cele două tomuri exprimă definitiv un personaj (T.C.) și demonstrează că niciunde nu te exhibi mai mult decât în cronicile laudative... Ce, credeați că măsura unui critic e dată
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
la două texte memorialistice, Prieteniile de altădată și Un ziarist de altădată (despre George Panu), din aceeași zonă cu E ceva putred... în Danemarca, note ale lui Constantin Banu pe marginea unui discurs ținut la Cameră de Constantin C. Bacalbașa. Cronichete, informații, știri, noutăți culturale, literare, teatrale, radiofonice sau spicuite din presă ocupă rubricile miscelanee „Revista revistelor”, „Ecouri”, „Microscop”, „Cărți noi” (în alternanță cu „Bibliografie” și „Vitrina cărții românești”). Număr de număr sunt incluse în sumar și două rubrici destinate doamnelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
cu palma aspră, dar m-a întâmpinat un tip cu cămășă de mătase și cu un costum elegant, făcut dintr-o stofă pe care îți venea să o cocoloșești. Mi-a dat o temă, am scris un articol deplorabil - o cronichetă de film -, iar acest domn m-a repartizat la secția cultură - învățământ - știință. Cei de la Scânteia mi-au sugerat că nu-mi mai trebuie nicio facultate, deci am renunțat la studii. Dar după câțiva ani, și-au dat seama că
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
timpul în Marfa și banii: să nu arăt cu degetul, să nu indic, să nu explic, să las povestea să se deruleze, iar spectatorul - liber să judece. Compromisul ca pact cu diavolul V. S.: Poate de aici impresia dintr-o cronichetă din Cahiers du cinéma-ul degradat (de cînd Frédéric Strauss nu prea mai publică aici, iar Thierry Jousse nu mai e redactor șef), că Marfa și banii ar suferi de un minus de "elaborare" poate fiindcă invenția nu e șarjată de
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
și „Luceafărul”. L-am vizitat în mai multe rânduri pe M. H. S. în subsolul său, impresionat de mulțimea cărților îngrămădite acolo și de aspectul lor eteroclit, dar mai ales de faptul că acel om, neilustrat public decât prin anodinele cronichete muzicale din „Scânteia”, scria în taină și pe rupte o literatură cu totul ciudată și nouă. În alt plan, nu m-a mirat prea mult faptul că avea să-l urmeze mai târziu pe Popescu-Dumnezeu în funcția de la Comitetul Central
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
cronicile, fenomen înregistrat mai cu seamă după '90, cînd panica indusă de apariția fantomei crizei receptării a condus la astfel de gesturi, ce s-au dovedit de multe ori necugetate. Cea mai convingătoare pledoarie pentru utilitatea colecției de cronici sau cronichete o face Al. Cistelecan în Top-ten (recenzii rapide), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, invocînd din capul locului "bovarismul sintezei" din oricare "culegere de recenzioare" și "vanitatea" foiletonului. Precaut, autorul nu se lasă purtat prea tare de "metonimicul" "vis de glorie al
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
am reușit nici să creez un comentator profilat pe carte de filosofie, care să facă bune, aplicate recenzii la cartea de filosofie. Acum, după 1990, oamenii și-au ieșit din țîțîni, în loc să învețe să scrie debutînd cu "Revista revistelor", cu cronichete descriptive, sar toți direct în nu știu ce construcții complicate, fac direct "eseuri". Sînt foarte nemulțumită, dar nu pentru cărțile mele, pentru că, în legătură cu ele, am ajuns la un fel de nepăsare, mă bucur mai mult de niște scrisori, de niște e-mail-uri pe
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
că acest tip de retorică a nu-ului pătrunde și în critica literară. Regula nescrisă a criticii este să aprecieze cartea, cu toată onestitatea și obiectivitatea de care e capabil criticul, iar nu să dea lecții autorului. Or, în diverse cronichete apar tot mai des aprecieri de tipul: X n-ar trebui să..., Y nu a scris despre..., Z nu aplică metoda... Altfel spus, diverși critici autoproclamați, inși care în loc să citească și să înțeleagă ce-a vrut autorul, vor altă carte
Un ziar ,nemțesc" de acum 90 de ani by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11589_a_12914]
-
premerge spre un singur, dar nu ultim țel: primirea în Uniunea Scriitorilor. Câteva agape zdravene la... foc de tabără însoțite de țuici, fripturi și, poate, chiar vreo fătucă, sunt elemente hotărâtoare pentru apariția în paginile a două-trei publicații a câtorva cronichete laudative; apoi, dosarul și... Uniunea. Dar să nu exagerăm, să acceptăm doar că acesta nu e decât un incident, situația având cu totul alte conotații valorice, ceea ce trebuie să însemne că aceste rânduri nu sunt altceva decât reflectarea unui adevăr
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
al Bucureștiului. De-aici pînă la a afirma că defunctul a rămas „cel mai important critic de teatru, după Radu Popescu și Carandino”, e Însă un drum lung. Fiindcă E.C. nu a fost niciodată critic, ci doar reporter cultural. Semna cronichete și știri, nu cronici. Într-un număr mai vechi din Adevărul literar & artistic, am găsit, abia acum, Într-un articol al distinsului intelectual O. Paler, un pasaj seducător :”Ei bine, da eu mă consider - și cu vanitate spun asta - un
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
și excepții. Recent am scris o cronică despre romanul unui prozator pe care întâmplător l-am citit integral (adică toate cărțile), profesionist adevărat, nu o dată m-a făcut fericit. Pe om l-am întâlnit o singură dată. Am scris o cronichetă despre romanul lui recent și mi-am permis pe lângă bolduirea reușitelor strălucite și semnalarea unor neîmpliniri, surprinzătoare pentru nivelul lui, pentru talentul incontestabil, pentru știința construcțiilor romanești pe care o stăpânește perfect. Pot exista scuze, nu mi-am bătut capul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Strihan scria decent, așezat, la obiect, dar era prea prudent; de altfel, a părăsit țara Înainte de ’89 și longevitatea-i a fost redusă la un singur volum de cronici. Și Șelmaru a scris tot un volum: dar sunt mai mult cronichete...Anecdotic vorbind, Șelmaru a rămas un caz unic : la fiecare premieră, adormea În lojă (stal). Darea de seamă era reconstituită după impresiile soției lui, care lucidă, urmărea reprezentația cu atenție. Florin Tornea scria rar, și numai În revista Teatrul, unde
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Radu G. Țeposu) a apărut În Cuvîntul, Amfiteatru și Cuvîntul de ambe sexe, sub pseudonimul H. Parcea, În anii 1990 - 1992; rubricile de cinefil datează din 1998; eseurile au fost tipărite În România literară și Cuvîntul (serie nouă) prin 2005, cronichetele literare („Cartea de noapte”) și chestionarele s-au Înghesuit În Dilemateca Începînd cu 2006, interviul a apărut În Ziua literară, Bunicii s-au pozat În Dilema. Acum, șăgalnice cititoare, am ajuns cu toții la capătul puterilor și al acestor introduceri. Ninge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]