23 matches
-
de eseuri ( peste 30) se află totuși două cu titulatura următoare: „Metafora ca ritm al gândirii poetice” și „Metafora - ca mod de exprimare a vibrațiilor eului”, ceea ce ar justifica prezența unui astfel de titlu ales de autor. Fără datarea și cronologizarea apariției acestei suite de eseuri, în presa de profil (radio difuzate sau încă inedite), volumul se deschide cu titlul „Universul lui Bergson”, în care se sintetizează trăsăturile gândirii filosofului francez. Astfel, intuiționismul, accentul pus pe trăirile subiective, epicureismul, văzut ca
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
ocupat de folclor, precizând faptul că poetica populară este un domeniu pe deplin autonom. Ovidiu Bârlea continuă printr-un studiu de sinteză "Folclorul românesc" (Buc., EM, I, 1981, 496 p., II, 1983) preocupările pentru „rolul funcțional al fiecărei specii folclorice“, cronologizarea folclorului, relația folclorului românesc cu mitologia greacă și cu cea latină, sistemul de versificație al poeziei populare românești, zonarea folclorului român. Ovidiu Bârlea colaborează la: „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul muzeului etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
vârf"). Dieta Transilvaniei a dispus demantelarea cetății la 1544, iar amplasamentul a devenit ulterior carieră de pietre de moară. Ruinele, deși clasate ca monument istoric (), sunt astăzi în stare de distrugere avansată și elementele care se mai păstrează nu permit cronologizarea. Singura mărturie iconografică este gravura din anul 1866, aceasta fiind mai degrabă o reprezentare romantică, decât una riguroasă, a ruinelor la acea dată. Unul dintre turnurile înfățișate prezintă pe latura de nord o fereastră gotică, al cărui contur s-a
Cetatea Ciceu () [Corola-website/Science/309163_a_310492]
-
folclorice și mai cu seamă caracteristicile stilistice împreună cu modalitățile compoziționale de structurare poetică, menite să exprime cât mai adecvat tematica abordată cu atari mijloace poetice”. Cu deosebire inovator este ultimul capitol, Încercare de sinteză, în care sunt dezbătute chestiuni precum cronologizarea folclorului, relația folclorului românesc cu mitologia greacă și cu cea latină, sistemul de versificație al poeziei populare românești, zonarea acesteia. Cu privire la Eseu despre dansul popular românesc (1982), autorul însuși afirmă că este elaborat de un „nespecialist”, totuși coreologii l-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
Petru Șchiopul, recomandat acestuia, probabil, pentru instrucția și elocința sa aleasă, deopotrivă de mitropolitul Anastasie, ca și de logofătul Ioan Golăi, ochii ce supraveghează apoi din umbră relatarea. A scris în continuarea versiunii integrale a textului „magistrului” Macarie; păstrând tipicul cronologizării stricte (nu fără a lăsa să-i scape însă și destule „licențe” sau erori) și avansând în genere prudent în comentarii, deși instinctul epic, graba de a reveni pe-alocuri cu detalii concură în a-i decupa ceva mai insistent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
astfel că în munca noastră pe teren întâmpinăm astfel de greutăți ce trebuie lămurite”. h. 27 iulie 1946 - data constituirii Comisiei Electorale Județene a tineretului „democrat” vasluian Informațiile găsite în dosarul cercetat de noi în arhive sunt extrem de importante pentru cronologizarea activităților comuniste pe teritoriul județului Vaslui. Iată ce scria Petru Bighiu, cu mare satisfacție, bănuim, de vreme ce s-a reușit într-un târziu și atragerea organizației Tineretului Socialist, cu care uteciștii duseseră grele bătălii într-un trecut nu prea îndepărtat, dar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Viorica Săvulescu, București, 1986; O capodoperă a baladei românești: „Toma Alimoș”, îngr. și pref. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, București, 1989. Repere bibliografice: N. Iorga, Balada populară românească. Originea și ciclurile ei, Vălenii de Munte, 1910; Petru Caraman, Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români, AAF, 1932, 53-105, 1933, 21-88; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 389-393; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia noastră populară, București, 1967, 163-179; Dicț. lit. 1900, 856; Iordan Datcu, Un mit - Toma Alimoș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
Sneagoval, și acolo l-au omorât, în ziua de Sfetii Ignatie bogodovul, meșița de chemorie, leat 7172. Pristăvindu-să, datu-ș-au sufletul în măna lui Dumnezeu, ca un creștin bun... „, zi a sfârșitului, zi a încremenirii, impusă de cronicar și prin solemnitatea cronologizării: „Și fără véste, din așternut l-au luat și l-au dus la Sfânta mănăstire ot Snagov. Era sâmbătă spre duminică, dechemvrie 20 deni, în ziua de Sfeti Ignatie bogonoseț, leatul 7172. Și acolo au stătut la dumnezeiască liturghie tot
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vine cu o informație am spune exhaustivă. Dense capitole prezintă apoi opera, soarta postumelor, activitatea de recenzent, studiile care l-au consacrat pe savant: Colindatul la români, slavi și la alte popoare, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, Contribuție la cronologizarea și geneza baladei la români, Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani, Cântecul nunului, Pământ și apă... în marea sa admirație pentru opera lui Caraman monografistul nu se raportează și la unele rezerve care au fost
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
sau nu, o istorie cronologică a orașului-capitală. Volumul e un calendar al Bucureștiului, urmînd anii și zilele vieții orașului. Un calendar evenimențial, așa cum anunță subtitlul, ce începe cu un capitol de „preistorie și istorie veche bucureșteană", pentru a-și încheia cronologizarea cu anul 1945. Trecînd peste ciudățenia faptului de a considera intervalul 1919 - 1945 drept epoca contemporană (sic!), volumul urmărește o periodizare în principiu general acceptată și își împarte prezentarea în trei mari părți. Epoca „medie" are două subdiviziuni - perioada prefanariotă
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
său, autorul este convins că arheologia costumelor ilustrează "însăși istoria Principatelor românești, cu toate frământările lor sociale" ( A. Alexianu, 1971, 7). Despre încercarea de a găsi un factor care să explice evoluția îmbrăcămintei, Alexandru Alexianu (1971, 329) declara: "Despre o cronologizare riguroasă, astfel spus despre o mai rigidă încadrare în tiparele vremii, credem însă că nu mai poate fi vorba în materie de mode și costume, evoluția vestimentară fiind și la noi [...] la fel de nestatornică, capricioasă, greu de surprins în vreo mișcare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
trei părți principale, dispuse pe parcursul a trei capitole. Primul dintre ele, constituind și primul obiectiv al studiului, își propune să traseze coordonatele teoretice ale deconstructivismului, într-o privire generală, stabilindu-i direcțiile impuse în filosofie și în lingvistică, după o cronologizare prealabilă a acestuia. Pornind de la ideea de canon, considerat element etalon-static, despre care discutăm în capitole cu titluri sugestive, precum: Canonul, Definiție, Tipuri de canon: canonul epistemologic, canonul ideologic, canonul textual-lingvistic (estetic), încercăm o definire a conceptului de deconstrucție a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
istorie literară, a devenit exemplar și constitutiv, intrând în memoria structurantă a identității unei culturi"17. Spre deosebire de teoretizările cu latură critică ale acestei probleme, cele de istorie literară se îndepărtează puțin de acest model, funcționând mai mult sub forma unei cronologizări canonice, liniaritatea fiind cea care primează, în prezentarea acestui fenomen. Totuși, întâlnim și aici mai multe nuanțe. Astfel, Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui George Călinescu 18 se desfășoară "similar calendarului creștin, unde structura calitativă a timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a poporului român) și prăbușirea Constantinopolului. Aceste două evenimente pivotale constituie ceea ce T. Cahill (1995) a numit "balamalele istoriei" (the hinges of history), sau, în cuvintele lui K.L. Woodward (1999), "balamalele pe care se leagănă ușa istoriei". Întregul sistem de cronologizare a fost recalibrat, anul I al istoriei poporului român devenind întemeierea Romei. Totuși, probabil pentru a nu dezorienta cititorul, trezit aruncat într-o cu totul nouă ordine temporală, Laurian indică în paralel cu cronologia romană (a. R., "anul Romei") și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Armată Sovietică" (Roller, 1952, p. 11), este investită simbolic cu statutul de moment fondator al noii epoci istorice de construire a societății socialiste în RPR "după exemplul și cu ajutorul" URSS. În al doilea rând, evidentă este rejectarea sistemului creștin de cronologizare. Introducerea modalității de datare non-religioasă trebuie înțeleasă ca parte integrantă a politicii mult mai ample de ateizare a societății românești. Pentru prima dată în istoriografia românească, după cronologia romană promovată fără succes de A.T. Laurian (1853), își face apariția
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
non-religioasă trebuie înțeleasă ca parte integrantă a politicii mult mai ample de ateizare a societății românești. Pentru prima dată în istoriografia românească, după cronologia romană promovată fără succes de A.T. Laurian (1853), își face apariția un sistem laic de cronologizare. Chiar dacă păstrează numerotația creștină, în care anul I își are obârșia în data tradițională (dar eronată) a nașterii lui Iisus, semnificația religioasă a acestei date este eliminată, după cum reiese din pasajul următor: Astăzi se întrebuințează sistemul de a număra anii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și modalități de reglementare a acestora (în baza conflictelor transnistrean și palestino -israelian), Universitatea de Stat din Moldova, Catedră Istoria Românilor și Antropologie, Chișinău, 2006. Așa cum este firesc, fiecare autor atunci când își concepe planul lucrării de cercetare își construiește propria cronologizare și temporalizare; în acest sens, desi titlul lucrării: Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea ne ancorează la începutul secolului actual, voi aborda conflictul israeliano-palestinian dintr-o perspectivă istorică, evoluția poporului evreu fiind legată
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
europene sunt strâns legate de cel de-al Doilea Război Mondial, insă debutul propriu-zis al diplomației europene coincide cu intrarea în vigoare a Tratatului Uniunii Europene semnat la Maastricht (noiembrie 1993). Analizată din perspectiva istorică arhitectură instituțională europeană necesită o cronologizare, astfel că se pot distinge trei etape importante: perioadă 1950-1967, denumită generic perioadă comunităților,131 perioadă 1967-1992, caracteristică etapei Comunității Europene 132 și perioada 1993-prezent, în care are loc reformarea instituțională a Uniunii Europene.133 Specificul structural și funcțional al
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
etnograf interesându-l rolul acestuia în domeniul culturii, în receptarea noului; manifestându-se ca un spirit critic în germene, el acționează în acord cu fondul autohton ancestral. C. este și autorul unor studii despre eposul versificat românesc. În Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români, a susținut, luând ca suport opiniile unor mari istorici străini, că Balada Gerului evocă expediția turcească întreprinsă în sudul Poloniei spre sfârșitul lunii decembrie a anului 1498 și începutul lunii februarie a celui următor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Ugocea românească), Ion Pătruț (Folclor de la românii din Serbia), Gh. Pavelescu (Cercetări folclorice în sudul județului Bihor). Ele rezistă și astăzi sub raport științific. Dintre studiile de teorie folclorică sunt de reținut excelentele contribuții ale lui Petru Caraman (Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români), Ion Diaconu (Psihologie și creație populară) și Gh. Pavelescu (Pasărea suflet), toate ilustrând aspecte ale reflecției contemporane în marginea fenomenelor ținând de cultura populară. O notă aparte, ca profunzime și subtilitate exegetică, aduc intervențiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
a poporului român) și prăbușirea Constantinopolului. Aceste două evenimente pivotale constituie ceea ce T. Cahill (1995) a numit "balamalele istoriei" (the hinges of history), sau, în cuvintele lui K.L. Woodward (1999), "balamalele pe care se leagănă ușa istoriei". Întregul sistem de cronologizare a fost recalibrat, anul I al istoriei poporului român devenind întemeierea Romei. Totuși, probabil pentru a nu dezorienta cititorul, trezit aruncat într-o cu totul nouă ordine temporală, Laurian indică în paralel cu cronologia romană (a. R., "anul Romei") și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Armată Sovietică" (Roller, 1952, p. 11), este investită simbolic cu statutul de moment fondator al noii epoci istorice de construire a societății socialiste în RPR "după exemplul și cu ajutorul" URSS. În al doilea rând, evidentă este rejectarea sistemului creștin de cronologizare. Introducerea modalității de datare non-religioasă trebuie înțeleasă ca parte integrantă a politicii mult mai ample de ateizare a societății românești. Pentru prima dată în istoriografia românească, după cronologia romană promovată fără succes de A.T. Laurian (1853), își face apariția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
non-religioasă trebuie înțeleasă ca parte integrantă a politicii mult mai ample de ateizare a societății românești. Pentru prima dată în istoriografia românească, după cronologia romană promovată fără succes de A.T. Laurian (1853), își face apariția un sistem laic de cronologizare. Chiar dacă păstrează numerotația creștină, în care anul I își are obârșia în data tradițională (dar eronată) a nașterii lui Iisus, semnificația religioasă a acestei date este eliminată, după cum reiese din pasajul următor: Astăzi se întrebuințează sistemul de a număra anii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]