60 matches
-
citit și nu era nici iarbă de păscut, s-a mutat de acolo, mergând în adâncimea văilor înguste și liniștite, cu care se obișnuise în lecturile ei. Aici, marginile poienilor erau umbrite de fagii seculari, iar pe firul văii erau crovuri permanent pline cu apă limpede, adunată din izvoarele ce ieșeau din poala pădurii. Zilnic, când era soare, se spăla peste tot, pe unde avea nevoie, mai ales că aici era sigură și n-avea cine s-o vadă goală. Loc
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494513253.html [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
că era și atunci singură, și era sigură că se afla numai ea prin aceste locuri adăpostite în valea dintre păduri... ...Vacile pășteau liniștit, făcuse destulă plajă și fiindcă transpirase se dezbrăcase și de sumara ei lenjerie și într-un crov din marginea pădurii, plin cu apă limpede precum cleștarul, în care se vedeau și pietrele de pe fund, a intrat și s-a spălat, apoi după niște tufe considerate paravan, care acopereau vederea celor ce treceau pe drumul carelor, s-a
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494513253.html [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
s-au evaporat ori s-au scurs în Pontul Euxin, dispărând treptat-treptat, iar cele ale Istrului s-au retras în matcă. Atunci s-a ivit dintre ape stepa Bărăganului, ca o întindere largă și netedă. Ici, colo, mai rămăseseră unele crovuri cu apă sărată, astăzi lacuri cu ape binefăcătoare pentru cei cu diferite suferințe. Bărăganul!..Cine și de ce i-a zis așa? Las ceața din istorie să-i învăluie enigma și plăcerea istoricilor lingviști să o scormonească. Eu doar plutesc pe
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
V. SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1), de Păscu Balaci, publicat în Ediția nr. 138 din 18 mai 2011. MIRAJ LETAL În secolul al șaisprezecelea, departe, La minele de argint din Jachymov, Într-un depozit de steril, din crov, Pe timpul nopții, într-un chip aparte, Că din bătrâne, jilăvite boarțe, Sătenii-ntârziați, lucire mov, Cu unduiri verzui, fără istov, Văzură și fugiră că din Carte Preotul să slujească acol. Firește, Lucru curat nu e cu-acea grămadă: Un somn
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/pa%C5%9Fcu_balaci/canal [Corola-blog/BlogPost/343211_a_344540]
-
calde - adâncuri, că sub vrejul vitei, Se-ntind ciorchini de aur și uraniu, Iar stâncă pare și sipet și ... Citește mai mult MIRAJ LETALÎn secolul al șaisprezecelea, departe,La minele de argint din Jachymov,Într-un depozit de steril, din crov,Pe timpul nopții, într-un chip aparte,Că din bătrâne, jilăvite boarțe,Sătenii-ntârziați, lucire mov,Cu unduiri verzui, fără istov,Văzură și fugiră că din CartePreotul să slujească acol. Firește,Lucru curat nu e cu-acea grămadă:Un somn ciudat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/pa%C5%9Fcu_balaci/canal [Corola-blog/BlogPost/343211_a_344540]
-
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) Autor: Pașcu Balaci Publicat în: Ediția nr. 138 din 18 mai 2011 Toate Articolele Autorului MIRAJ LETAL În secolul al șaisprezecelea, departe, La minele de argint din Jachymov, Într-un depozit de steril, din crov, Pe timpul nopții, într-un chip aparte, Ca din bătrâne, jilăvite boarte, Sătenii-ntârziați, lucire mov, Cu unduiri verzui, fără istov, Văzură și fugiră ca din Carte Preotul să slujească acol. Firește, Lucru curat nu e cu-acea grămadă: Un somn
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_frunzei_negre_de_uraniu_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
clima și vegetație din zonă. 2.1. Geomorfologia teritoriului se va prezenta pe scurt, ținându-se seama de rocă subiacenta, materialul parental al solului, de formele de macrorelief (deal, câmpie, terasă, lunca) și de formele de microrelief (suprafață plana, versant, crov, fund de vale etc.). Acolo unde este cazul se vor specifică altitudinile maxime, medii, minime, pantă generală și gradul de fragmentare a reliefului, precum și elemente de hidrografie și hidrogeologie. 2.2. Climă, unul dintre principalii factori care condiționează geneză și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144592_a_145921]
-
149, 150, 159-161 din UP XI Cernisoara a OS Baia de Arama, 110 - 134, 197 - 213 din UP V Bela Reca a OS Mehadia, 65, 66 din UP V Cosustea a OS Tarnița, 105, 107 - 110, 115 - 151, 153 - 235 și zona crovurilor Cernei din UP VI Vârful lui Stan a OS Tarnița, 178 - 180, 187, 189, 190 - 208 din UP I Motru Sec a OS Pades, 3 - 11 din UP ÎI Motru Mare a OS Pades. Parcul National Retezat Zonele de conservare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
fost instituit prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului dearie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările ulterioare. ... (2) Rezervația Crovul de la Larion a fost instituită prin pct. I secțiunea 2.0 poziția 2.222. din anexa nr. I la Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate. ... Articolul 2 Situl
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249912_a_251241]
-
menținerea diversității biologice în regiunea biogeografică din care face parte. Articolul 3 Limitele sitului de importanță comunitară ROSCI0101 Larion sunt prezentate pe pagina web a autorității publice centrale pentru protecția mediului. Articolul 4 Custodia sitului ROSCI0101 Larion și a rezervației Crovul de la Larion este deținută de Asociația Proprietarilor de Pădure Valea Ilvei - Ocolul Silvic Valea Ilvei, denumită în continuare custode, conform Convenției de custodie nr. 0.158 din 8 iulie 2010, încheiată între aceasta și Ministerul Mediului și Pădurilor. Articolul 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249912_a_251241]
-
Pădure Valea Ilvei - Ocolul Silvic Valea Ilvei, denumită în continuare custode, conform Convenției de custodie nr. 0.158 din 8 iulie 2010, încheiată între aceasta și Ministerul Mediului și Pădurilor. Articolul 5 Responsabilitatea managementului sitului ROSCI0101 Larion și a rezervației Crovul de la Larion revine Asociației Proprietarilor de Pădure Valea Ilvei - Ocolul Silvic Valea Ilvei. Articolul 6 Scopul declarării sitului ROSCI0101 Larion este conservarea habitatelor naturale și a speciilor sălbatice de floră și faună sălbatică menționate în formularul-standard publicat pe pagina web
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249912_a_251241]
-
habitatelor naturale și a speciilor sălbatice de floră și faună sălbatică menționate în formularul-standard publicat pe pagina web a autorității publice centrale pentru protecția mediului. Articolul 7 (1) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier național inclus în rezervația Crovul de la Larion se execută numai activități silvice prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcțională a pădurilor și în concordanță cu scopul pentru care a fost declarată arie naturală protejată. ... (2) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249912_a_251241]
-
noului an forestier, pentru avizare sau, dacă nu este posibil, imediat după constituirea actelor de punere în valoare, dar înainte de începerea lucrărilor de exploatare a masei lemnoase. (4) Administratorul fondului forestier național de pe raza sitului ROSCI0101 Larion și a rezervației Crovul de la Larion este obligat să transmită custodelui, anual, situația aplicării amenajamentelor silvice pe aceste terenuri. ... (5) Lucrările care nu sunt prevăzute în amenajamentele silvice se execută doar cu avizul custodelui și cu aprobarea autorității publice centrale care răspunde de mediu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249912_a_251241]
-
clima și vegetație din zonă. 2.1. Geomorfologia teritoriului se va prezenta pe scurt, ținându-se seama de rocă subiacenta, materialul parental al solului, de formele de macrorelief (deal, câmpie, terasă, lunca) și de formele de microrelief (suprafață plana, versant, crov, fund de vale etc.). Acolo unde este cazul se vor specifică altitudinile maxime, medii, minime, pantă generală și gradul de fragmentare a reliefului, precum și elemente de hidrografie și hidrogeologie. 2.2. Climă, unul dintre principalii factori care condiționează geneză și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144593_a_145922]
-
clima și vegetație din zonă. 2.1. Geomorfologia teritoriului se va prezenta pe scurt, ținându-se seama de rocă subiacenta, materialul parental al solului, de formele de macrorelief (deal, câmpie, terasă, lunca) și de formele de microrelief (suprafață plana, versant, crov, fund de vale etc.). Acolo unde este cazul se vor specifică altitudinile maxime, medii, minime, pantă generală și gradul de fragmentare a reliefului, precum și elemente de hidrografie și hidrogeologie. 2.2. Climă, unul dintre principalii factori care condiționează geneză și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144599_a_145928]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0101 Larion și al ariei naturale protejate de interes național 2.222 Crovul de la Larion, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI0101 Larion și al ariei naturale protejate de interes național 2.222 Crovul de la Larion, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273555_a_274884]
-
Larion și al ariei naturale protejate de interes național 2.222 Crovul de la Larion, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI0101 Larion și al ariei naturale protejate de interes național 2.222 Crovul de la Larion, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă anexa nr. 3 la Ordinul ministrului mediului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273555_a_274884]
-
caz la caz, oportunitatea cercetărilor referitoare la litostratigrafie, tectonică și altele similare. B3. Fenomenele fizico-geologice se identifică prin observații și cu ajutorul planului de situație, delimitându-se: - zonele de alunecări (clasificate după origine și activitate); - eroziunile de adâncime și de suprafață; - crovurile, dolinele etc. B4. Elementele morfometrice (pante, denivelări) și geomorfologice (câmp, terase, versanți, lunci, conuri de dejecție etc.) se determină și se delimitează pe planuri de situație, în corelare cu situația geologică observată în deschideri. Anexa II.3 la normativ METODE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188248_a_189577]
-
3 străzi, ea fiind locul unde se aflau ruinele palatului brâncovenesc. Comuna Românești avea în compunere doar satul de reședință cu 1500 de locuitori, o școală și o biserică. Comuna Văcăreștii de Răstoacă avea în satele Pitaru, Strâmbeanu și Moara Crovului, 800 de locuitori, două biserici, o școală și o moară de apă pe pârâul Șuța. În 1925, Anuarul Socec nu mai consemnează comuna urbană Potlogi Urbani, ea fiind inclusă în comuna rurală Potlogi, formată doar din satul de reședință cu
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
cu 5200 de locuitori, și aflată în plasa Ghergani a aceluiași județ. Tot în plasa Ghergani se afla și comuna Românești, cu 2318 locuitori în unicul său sat; comuna Văcăreștii de Răstoacă, cu satele Strâmbeanu, Văcăreștii de Răstoacă și Moara Crovului făcea parte din plasa Titu și avea 1256 de locuitori. Această din urmă comună a primit în 1931 denumirea de "Pitaru", ca și satul ei de reședință. În 1950, comunele au fost incluse în plasa Titu a regiunii București. În
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
în 1931 denumirea de "Pitaru", ca și satul ei de reședință. În 1950, comunele au fost incluse în plasa Titu a regiunii București. În 1964, satul Strâmbeanu din comuna Pitaru a primit denumirea de "Nucești". În aceeași perioadă, satul Moara Crovului din comuna Pitaru a fost transferat comunei Crovu. În 1968, comunele au revenit la județul Dâmbovița, reînființat, dar comunele Pitaru și Românești au fost desființate și incluse în comuna Potlogi; tot atunci, satul Nucești a fost desființat și comasat cu
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
găsește în cadrul luncii Dunării (zona estică) a Podișului Hagieni (zona vestică). Altitudinea medie este de aproximativ 55 m, cea mai joasă înregistrându-se în Lunca Dunării (4,5 m). Relieful dezvoltat pe loess și depozitele loessoide duce la formarea de crovuri care produc o stagnare a apei la suprafață și în sol, conducând la o pseudogleizare a profilului de sol. 1.3. Caracteristicile pedologice ale solului Fundamentul Bărăganului de Sud este format din șisturi cristaline și granite. Cuvertura sedimentară a localității
Stelnica, Ialomița () [Corola-website/Science/324532_a_325861]
-
drum de către cărăuși un important fenomen este acela de difuzie în fier platină și în alte metale tranziționale multe ritualuri magice presupun invocarea elementelor cel mai important fiind sfințirea cercului magic din loc în loc pe suprafața câmpiei au apărut mici crovuri formate prin prăbușiri locale ale unor pachete de loess abuz de alcool sau droguri pe parcursul vieții a avut unsprezece copii a realizat diferite construcții la solicitarea marii nobilimi pariziene tigrul siberian și tigrul chinezesc sunt specii extrem de periclitate aduse aproape
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Suhaia. În lucrările mai vechi câmpia drenată de râul Călmățui în sectorul său sudic este socotită partea vestică a câmpiei Burnazului (Ghe. Vâlsan, Câmpia Română, 1915), datorită asemănării cu aceasta și anume: existența văilor adânci și meandrate, a microreliefului cu crovuri și găvane dar și a solurilor și vegetației (B.S.R.R.G.,1915, tomul XXXVI). În atlasul R.S.R., teritoriul comunei Viișoara este cuprins în Provincia extracarpatică, Câmpia Dunării de Jos, Câmpia Munteniei de Vest, Câmpia Boianului. Câmpia Boianului cuprinde două subunități morfogenetice (Grigore
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
major în Câmpia Română- importanța practică, revista Terra nr. 3, 1987). Caracteristica de bază a reliefului este dată de prezența suprafețelor plane sau ușor înclinate cuprinse între lunca Călmățuiului și valea Găuriciului (Brânceanca), monotonia fiind întreruptă de numeroasele măguri și crovuri de tip găvan. Relieful prezintă următoarele caracteristici morfometrice și morfografice: Din analiza hărții hipsometrice s-a stabilit că teritoriul comunei Viișoara se desfășoară la altitudini cuprinse între 20 și 98 m dispus pe două fâșii hipsometrice; Cea mai mică altitudine
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]