27,981 matches
-
am născut durere și plânset și pustiu. Ce i-ai cerut tu, oare, când pe genunchi stăteai, Ce-ai vrut să fiu și... mama... ce ruga înălțai În nopțile acelea, ce-i spuneai lui Iisus, Vei fi cerut canoane, vreo cruce grea, de duș? Ce ai dorit să fie viața mea, un semn? De m-am zbătut atâta în leagănul de lemn Și nu ți-am supt nici sânul, nici liniște n-aveam, De parcă-n lumea asta să fiu, eu nu
VEI FI CERUT SĂ-MI FIE CUVINTELE, POEM? de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1476940275.html [Corola-blog/BlogPost/374104_a_375433]
-
caut cum să caut dulce doină vrăjit flaut dintre toate cu respect îmi arată drumul drept Arde totul ard și eu însă focu-i Dumnezeu pe-acest rug preavorbitor arde Doamne un popor Limbă care ne seduce să ne odihnim pe cruce Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: Altarul Limbii Române / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1713, Anul V, 09 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ALTARUL LIMBII ROMÂNE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1441823653.html [Corola-blog/BlogPost/378203_a_379532]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > RESEMNARE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În podgorii desfrunzite, numai crucile se văd, de araci și joarde frânte. Să aștepte un alt rod. Pomii cu brațele goale, lăcrimând privesc spre Cer. De a morții resemnare în frunzele care pier. De la munte la câmpie, viața în vis așteaptă Primăvara să învie într-
RESEMNARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1415305477.html [Corola-blog/BlogPost/384276_a_385605]
-
și întru dragoste, situarea omului în orizontul jertfei, necesită o înfricoșătoare consecvență, deoarece suferința înseamnă „a adăuga foc peste foc“ potrivit Sfântului Ioan Scăraru. Se știe că „pe calea Lui se umblă din veac și din neam în neam prin cruce și moarte. Calea lui Dumnezeu e crucea de fiecare zi, căci nimeni nu s-a suit la cer cu tihnă“ ne spune același sfânt. În afara suferinței orice urcare este un risc, iar Sf. Isaac Sirul avertizează: „Să nu-ți îngrămădești
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465917209.html [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
jertfei, necesită o înfricoșătoare consecvență, deoarece suferința înseamnă „a adăuga foc peste foc“ potrivit Sfântului Ioan Scăraru. Se știe că „pe calea Lui se umblă din veac și din neam în neam prin cruce și moarte. Calea lui Dumnezeu e crucea de fiecare zi, căci nimeni nu s-a suit la cer cu tihnă“ ne spune același sfânt. În afara suferinței orice urcare este un risc, iar Sf. Isaac Sirul avertizează: „Să nu-ți îngrămădești flacără în sânul tău fără necazuri mai
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465917209.html [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
Zua-ntreagă, până-n sară Și dă zvon în tata țară Că-i vinită primăvară! Bace toaca pa-nsarat Veste da gin sat în sat. Pastă gealuri toaca sună, Nu aduce veste bună... Bace toaca pastă vale Sună tare numa a-jale! Cine-o-aude, cruce-și face Întristând, inimi ea zbace... Toaca bace, zvonu-i dus: -„Gin coroană lui Isus Spinul, spin... a dat în floare!” Inimi rupe, suflet doare... Bace toaca sus la munce, Ca Isus crucea își duce... Toaca bace și zvoneșce: Sânge cură
BACE TOACA de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1492110273.html [Corola-blog/BlogPost/368876_a_370205]
-
pastă vale Sună tare numa a-jale! Cine-o-aude, cruce-și face Întristând, inimi ea zbace... Toaca bace, zvonu-i dus: -„Gin coroană lui Isus Spinul, spin... a dat în floare!” Inimi rupe, suflet doare... Bace toaca sus la munce, Ca Isus crucea își duce... Toaca bace și zvoneșce: Sânge cură șî-nroșește Ouă roșii, împistrice Ge manile greu trugice. Mielul blând, înjungiat Jertfă, pântru-a nost păcat. Cloapăcele-acuma bat Duc vestea gin sat în sat, Spun: „Cristos a înviat”! Tu-mni răspunzi - E-agevarat! Referință
BACE TOACA de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1492110273.html [Corola-blog/BlogPost/368876_a_370205]
-
că e după gratii lângă al lui și lângă bunicu-său i-a fost de ajuns copil fiind să ucidă cu praștia o rândunică ce maiestuoasă își scutura ploaia din aripi pe cablul de lumină să priceapă că a face o cruce pe pământ din așchii e prea târziu pentru a reînvia un zbor Referință Bibliografică: iubirea îi e dojană / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1114, Anul IV, 18 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Radu Liviu
IUBIREA ÎI E DOJANĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Iubirea_mi_e_dojana_radu_liviu_dan_1390035860.html [Corola-blog/BlogPost/347528_a_348857]
-
se va ridica fiul împotriva tatălui pentru o palmă de pământ, și se vor omorâ frații între ei. Pușcăriile se vor umple cu oameni nevinovați în timp ce hoții vor sta la gargară cu oamenii mari care fac legea. Vădanele își făceau cruce și îl întrebau dacă vine sfârșitul lumii. Încă nu vine, femeilor, încă nu e timpul, nu s-au umplut râurile cu lacrimile voastre". Mulți erau de acord că bărbatul spunea adevărul și îngroșau numărul celor care se duceau la biserică
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
semn tovarășului său, indicându-i fundul gropii. - La dracu, omule! Ce-i asta? S-a dat un pas înapoi ca și cum ar fi vrut să se asigure că are loc pe unde să fugă. Mai aruncă o privire și își făcu cruce. Ioane, du-te și-l cheamă repede pe părinte, să citească, că aici nu-i lucru curat. Fugi! Fugi mai repede! Ca și cum n-ar fi fost deajuns, Ion se mai împiedică o dată, în coada hârlețului, dar se ridică mai iute
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
repede pe părinte, să citească, că aici nu-i lucru curat. Fugi! Fugi mai repede! Ca și cum n-ar fi fost deajuns, Ion se mai împiedică o dată, în coada hârlețului, dar se ridică mai iute decât căzuse și, făcându-și semnul crucii, dispăru, bolborosind cuvinte neînțelese, după poarta cimitirului. Foaie verde lobodă, gura lumii slobodă!" Nici bine n-a ieșit Ion pe poartă că deja o mulțime de gură cască au apărut la marginea gropii, făcându-și tot felul de cruci, de la
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
semnul crucii, dispăru, bolborosind cuvinte neînțelese, după poarta cimitirului. Foaie verde lobodă, gura lumii slobodă!" Nici bine n-a ieșit Ion pe poartă că deja o mulțime de gură cască au apărut la marginea gropii, făcându-și tot felul de cruci, de la burtă, umeri și la frunte, până-n ‘naltul cerului, întrebându-l pe Vasile fel de fel de ciudățenii. Mai repede au sosit polițistul comunei și primărița, împreună cu Ion care s-a și repezit la groapă să le arate minunea. Vasile
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
pentru că-i o carte scrisă cu inima, spre vindecarea rănilor, cât și pentru faptul că literatura și terapia merg mână-n mână-n mână. Vorba aceea: cine vrea să vină după mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze. Uită-te-n calendar, ia darul tău și urcă. Ceea ce Doina Uricariu a făcut pe 799 de pagini, Anna Maria Bejliu reușește în 203 pagini, scriind o carte condensată, tensionată, cu largă acoperire poetică și problematică
DOMNUL PROFESOR IOAN-MIRCEA POPOVICI DESPRE ROMANUL CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1474111497.html [Corola-blog/BlogPost/380091_a_381420]
-
de flori și liane / Îmi însoțesc pașii spre eternitatea / Nupțialei tăceri / Pandative de gânduri deșarte / Oglindite în bolta albastră / Alintate de-o vorba măiastra / Pentru suflete moarte / Din ziua de ieri.Mângâiate de mâini diafane - / Pandative de rugi / Însoțite de cruci -/ Înconjurat de icoane / Din trecutele veri [....] Se poate remarcă și un sentiment de religiozitate, aproape absconsa. Și mai interesantă este adnotarea finală: Woodhaven, 14 februarie 2009, ora trei în miez de noapte când visăm la mere coapte”. În Chemarea la
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
aripile iarăși pereții bisericii arătau precum casele românești construite cândva, cu mușcate în ferestre. Ochișorii lor de diferite culori străluceau de parcă icoanele pictate aveau pietre nestemate pe ele. În vârful turlei, pelicanii au prins pană lângă pană făcând o sfântă cruce să nu paotă fi atinsă nici de praf, nici de ploaie, nici de războiul dintre acestea. Văzând Sfântul Soare asemenea minune, a pus razele sale să lumineze un drum drept de parcă ar fi fost poleit cu aur și argint. Drumul
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
Profeților, al Sibilelor, al Fecioarei Maria, al Apostolilor, al Sfinților Părinți, al Împăraților Constantin și Elena, al Marilor Teodosie și Iustinian, al Marilor Eroi, Martiri, Sfinți, Dascăli, Poeți, Filosofi, Duhovnici, Mărturisitori, Voievozi, Vlădici, Artiști, Țărani, etc. Purtând responsabilitatea chemării, misiunea Crucii încredințate, apostolatul Jertfei, acești iluștri Aleși au atins vocația hristică a iubirii lui Dumnezeu. Istoria îi așează în Panteonul celor Mari, iar Biserica Mântuitorului în Cetele alese ale Sfinților. Constantin, coboară din cetatea Naissul Moesiei trace (Niss-Macedonia), din vița nobilului
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Duhului ortodox, punându-i la temelie Evanghelia Iubirii-Dumnezeului-Om. Personalitatea Împăratului s-a învrednicit de o convertire minunată, consolidându-se continuu prin credința, evlavia, demnitatea, generozitatea, zelul, responsabilitatea morală și religiozitatea sa, determinând astfel cultura și civilizația europeană și chiar universală. Crucea, acea apariție miraculoasă a semnului sfânt de pe cer încadrată de dumnezeiasca chemare: Prin acest semn vei birui!, l-a renăscut, pregătindu-l pentru marele său destin creștin, care-l aștepta. La vederea unei asemenea priveliști relatează Eusebiu, împăratul și întreaga
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
biruință divină și umană s-a dovedit a fi izbăvitoare pentru împăratul Constantin nu numai la Podul Vulturului, ci și în toate bătăliile purtate de el, care i-au adus biruință. Acest lucru îl afirmă Sfântul Grigorie de Nazianz (329-390): Crucea s-a dovedit purtătoare de biruință a lui Dumnezeu împotriva necredincioșilor și mai înaltă decât toate semnele. (Grigorie Teologul, în P.G. 35, 4). Istoricii Rufin, Sozomen, Socrate, Optațian, Lactanțiu, Porfirie, adeveresc mărturia lui Eusebiu despre monogramul (steagul) lui Hristos, care
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
salvat i-a eliberat, le-a redat demnitatea dintâi, renunțând astfel, la a-i purta și a-i cinsti posterior numele preabinecuvântat, chiar dacă senatul roman i-a acordat pentru eliberarea Romei titlul de Maximus Augustus, preamărindu-L pe Hristos și Crucea Sa: Constantin, scrie Sfântul Teofan, conducătorul romanilor, a poruncit ca rămășițele martirilor să fie îngropate cu evlavie. Și romanii au sărbătorit biruința, preaslăvindu-L pe Domnul și Crucea Sa dătătoare de viață și l-au mărit pe Constantin, biruitorul. (Sf.
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
pentru eliberarea Romei titlul de Maximus Augustus, preamărindu-L pe Hristos și Crucea Sa: Constantin, scrie Sfântul Teofan, conducătorul romanilor, a poruncit ca rămășițele martirilor să fie îngropate cu evlavie. Și romanii au sărbătorit biruința, preaslăvindu-L pe Domnul și Crucea Sa dătătoare de viață și l-au mărit pe Constantin, biruitorul. (Sf. Teofan, Scrieri cronice, PG 108, p. 84). După bătălia de la Pons Milvius - Podul Vulturului, din 28 Octombrie 312, împotriva tiranului păgân-prigonitor Maxențiu, când Mântuitorul Hristos Însuși i-a
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
litere săpate, că acesta se dovedise să fie semnul izbăvitor al statului roman și ocrotitorul împărăției întregi. Și a mai pus în mâna statuii sale, înălțate într-unul dintre locurile cele mai umblate ale Romei, o lance lungă în chipul crucii, poruncind să se sape dedesubt, cu slove latinești, următoarea inscripție: < > (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 11) Statuia Eliberatorului Constantin cel Mare așezată în piețele Romei purta în augusta mână învingătoare, Crucea Mântuitorului Hristos. Împăratul Constantin
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
lance lungă în chipul crucii, poruncind să se sape dedesubt, cu slove latinești, următoarea inscripție: < > (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 11) Statuia Eliberatorului Constantin cel Mare așezată în piețele Romei purta în augusta mână învingătoare, Crucea Mântuitorului Hristos. Împăratul Constantin oferă tracului Miltiade-episcopul Romei, ca viitoare reședință apostolică, palatul Lateran. După trei ani de la celebra biruință divină și augustă de la Pons Milvius, senatul roman i-au ridicat biruitorului un Arc de Triumf pe care au inscripționat
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
o altă părere... Stoicismul pritocește durerea într-o bucurie negativă, în timp ce Zamolxianismul o primenește prin jertfă, asemeni Creștinismului care o întrupează într-o sfântă bucurie și o mărturisește printr-o dragoste hristică înălțătoare. Răstignirea lui Iisus Hristos, Dumnezeul-Om pe Cruce a înnobilat suferința, dându-i un sens dumnezeiesc, mântuitor. Răstignirea Domnului a zgâlțâit deopotrivă din temelii marginile Cosmosului și toate încheieturile omenirii. Suferința creștină capătă o altă existență, ce nu are nevoie nici de explicare, nici de justificare. Răstignirea Mântuitorului
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
nici de explicare, nici de justificare. Răstignirea Mântuitorului așează lumea creștină într-o atitudine spirituală profundă, prin care Biserica Sa purifică mistic și ascetic sufletul noii lumi hristice întru veșnicie. Sfintele Patimi ale Domnului și Dumnezeului nostru, suferința Lui pe Cruce a fost acceptată și trăită, doar ca să ne lase moștenire Suferința Sa Sfântă în care să ne întrupăm suferința noastră biruitoare. Așadar, Zamolxianismul pelasg trece ușor și curat de la legitimul sacrificiu al nemuririi la Creștinismul jertfitor ortodox și mântuitor. Prin
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
dacă am reușit să-l desfac puțin pentru a putea vedea ce este acolo. Asta mă face să pic mereu și să mă ridic din ce în ce mai greu. Într-un fel este bine să nu trăiești anumite lucruri, dar dacă puncte din crucea ta le cuprind, nu te poți împotrivi lor și îi înțeleg pe toți aceia care resping modul meu de a gândi acum, după ce am trăit acele clipe de groază. Până nu simți pe pielea ta totul, nu ai cum să
O IUBIRE MAI VECHE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/O_iubire_mai_veche_anne_marie_bejliu_1392971055.html [Corola-blog/BlogPost/362660_a_363989]