1,143 matches
-
ou ochi :))...da sunt mai mică ți-ai găsit în sfârșit adevărată vocație? cât de greu poate să fie să faci un snitzel? un snitzel nu e greu de făcut, însă un snitzel bun, cu carnea moale, fără ațe și crusta potrivit prăjită e ‘olecutza’ mai greu de făcut. din carnea de vacă iese cel mai ‘pufos’. cu gândul la snitzel mă reîntorc la branzica de casă din fața ochiilor.. Dragoș, faptul că ai făcut șnițele e ok. Că pui pe blog
Duminica am facut schnitzele by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83013_a_84338]
-
după aceea, cînd a publicat romanul Familia lui Pascual Duarte (1942) și Călătorie în Alcarria (1945), s-a impus, în atmosfera rigidă de după războiul civil ca un scriitor cu o incontestabilă vocație a adevărului de substanță, în stare să spargă crusta retoricii oficiale tocmai pentru că, posedînd secretele tehnice ale "retoricii", refuză să se alăture, printr-o angajare îngustă, uneia sau alteia dintre cele două tabere, fie prin propagandă pentru "învingători", fie prin pamflet împotriva triumfalismului găunos. A simțit, în anii aceia
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
și-ncoace... Buna dispoziție începu să-i revină după ce se bărbieri, făcu duș și prepară o omletă cu ultimele două ouă din frigider... Ar trebui dezghețat, Doruleț, să faci și tu ceva folositor. Cutia congelatorului, fără ușiță, căptușită cu o crustă de ghiață de două degete, ba mai curînd ar trebui desființat, scos din priză... Consumă curent doar pentru o oală de ciorbă care ar sta mai bine afară, pe pervazul ferestrei. Am intrat în octombrie, Doruleț, a început să se
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
funcționează ca o veritabilă plasă de fluturi. Peste ani, unii vor privi în ceea ce s-a adunat ca într-un insectar. Vor exista acolo câteva coleoptere cu corn de rinocer, cu pântecul lat și cu aripi boante placate cu o crustă lucioasă." Ar mai fi multe de spus despre ceilalți participanți la "dezbatere": despre Adrian Miroiu care face gafa de a afirma că H.-R. Patapievici place numai criticilor literari (să înțelegem că Ion Bogdan Lefter nu e critic literar?), despre
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
diegetice ( după ce literatura recunoștea noutatea artei filmice dinainte de 1920) nasc un cu totul alt orizont de așteptare, deschis unui cititor nou, eminamente urban, alienat de un mult mai rapid ritm existențial, pentru care experiențele nu mai pot surveni decît de sub crusta celui mai banal traseu existențial. Era limpede, apoi, că Noul Roman devenea tot mai mult un fel de mașină de război care voia să impună un nou regim estetic una care continua să risipească armament cînd dușmanul zăcea de mult
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
port și roua ierbii și rodnică povara De gânduri care voi, bătrâni, le-nscriseți În jertfe ce nu-ncap în letopiseți Numai în cronica de straturi dese Cu care, drag, pământul mai știe să v-apese... Când dai de-o parte crusta de lespezi și le-arăți Foiesc de biruințe și vetre și cetăți, Cuvintele-necate în sânge și-ntrerupte Care-au știut prin noaptea istoriei să lupte... Le-auzi cum se răsfață în leagăn dulce seara? Cel mai frumos din cântece mi-e
Poezie by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/4164_a_5489]
-
ne întâlnim și bătăile inimii tale or să-mi spargă față? o sa cad? sau o să-ți spun bună cu gura plină de sânge? Ne-am întâlnit târziu și pește golul lăsat de atâtea absențe a început să-mi crească o crustă și lumea aceea cu seri mărunte tangouri uitate atingeri sfârșite în ... Atunci a spart un craniu în asfalt un craniu de copil vopsit în culorile apusului a pășit peste el și m-a sărutat. Nu simt niciun gust de sânge
Poem pentru pian și-o altă seară by Stoian G. Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/6336_a_7661]
-
în cerul nostru pulsează leneș o altă mare adîncă și sidefie de cositor Dimineața chipul meu ca fața înecaților tocmai extrași din valuri: nu mă recunosc Ceva - o vinovăție cu rădăcini se răsucește în mine ca tirbușonul în dop Sub cruste și cheaguri se alege pentru mine din beznă alt chip căruia nu-i știu nici măsura nici răsuflarea - mi se năzare uneori că e al tatălui meu Augustin Augustin! strig: fața ta eclozează din adîncul feței mele ca o înviere
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]
-
fierbinți bucățile de dovleac copt. În toată această mișcare, prăvălia peruchierului, care nu era decât peste drum, se topise în preocuparea lui, iar degetele căutau deja prin fundul buzunarului un bănuț pentru o bucată mare de dovleac, poleită cu o crustă de chihlimbar, pe care se și vedea mâncând-o împreună cu prietenul lui, lângă poarta din spatele ospătăriei. Însă nu apucă să-și scoată la lumină micul ban. Rață ajunsese acum lângă el și-i strigă drept în ureche, cu vocea lui
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
foiță imprimată cu cerneală roșcată. Ajuns acasă, s-a lăsat atras de textele tipărite în caractere arhaice, însoțite de vignete și desene desuete. Descoperi astfel că ceea ce cumpărase nu era o baghetă, ci o banetă. "Tradiționala Banetă 1900, care sub crusta-i rustică dezvăluie o paletă de arome subtile." Nu-i de mirare, de vreme ce: În pâine au fost identificate nu mai puțin de 130 de savori diferite. Odoratul poate distinge aroma untului, a alunelor, a caramelei și a multor parfumuri florale
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
metafore culte. "Prin mijlocirea teatrului să facem din gândire pâinea mulțimilor" (Victor Hugo). Sau proverbul: "Mai bună-i pâinea mâncată în picioare, decât friptura în genunchi." ...Imagini și cuvinte care i-au deschis apetitul. Și-a înfipt dinții în rustica crustă crocantă, a ajuns la miezul alveolat și... Și iată că Memoria, această Mumă a pădurii neuronilor, simți o perversă plăcere să-i pună piedici, să-i încurce cărările, să-l rătăcească. Să-l abată de la gândurile frumoase, de la sfântul gust
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
umbra subțire a copacilor bolnavi, ale căror crengi așezau pe ele contururi mai moi și frunzele palide aruncau pete livide peste verdele rărit. Portaluri orientale clasice, coloane, ornament din stuc, se înghesuiau între tufișuri și cotețe; purtând pe ele o crustă de praf și rugină, epavele automobilelor proliferau sub prelate, câinii se hârjoneau prin gangurile curțiilor, între ușă și portalul grădinii, sau stăteau întinși cu țâțele roșii și impertinente pe dalele sparte în arșița după-amiezii. Piața zăcea goală și amuțită la
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
cioplit rachete, în interiorul cărora au întins și împletit fîșii subțiri de piele și șireturi de ghete. Jucau aproape toată ziua, după care petreceau jumătate din noapte bînd și stînd la taclale în jurul focului, și înfulecînd mormane de păstrăvi pestriți, cu crusta crocantă și cu oase cu tot. Acolo sus, în tăriile munților, vremea bună se prelungește mult. Aerul era cristalin, fără o scamă de ceață, și în fața ochilor se ondulau coame după coame de munți albaștri, fiecare dintre ele tot mai
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
după-amiaza se scurgea, și-a comandat mai multe cafele și a înnegrit cu cerneală cîteva file, pe o parte și pe cealaltă. S-a ridicat în picioare, a împăturit scrisoarea, apoi și-a pipăit tăietura adîncă de la gît, care prinsese crustă. Doctorii afirmau că se vindeca rapid, dar el simțea că ar putea să vîre un bețișor în rană și să-l scoată pe partea cealaltă, fără să întîmpine mai multă rezistență decît la un dovleac fleșcăit. Dar pe stradă, cînd
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
au început să îngălbenească și să cadă/ și autobuzul trece doar vinerea și azi e marți/ și mîine, și poimîine doar marți și autobuzul/ cînd trece, vinerea, trece doar pe la borșa." Scenariu de farsă tragică, în cheie suprarealistă, ca în Crusta lui Gellu Naum: "în tot acest timp, copiii creșteau, punînd mereu o singură întrebare/ pe cînd adulții, nedumeriți și superbi/ scădeau, scădeau, surîzînd." Un scamator mai lucid și mai trist. Face bună pereche, și în Confort 2 îmbunătățit, un joc
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
Orfeu. În aceeași ordine a scrutării stilisticii de profunzime apare și poemul "Ploaie orizontală", ca gest al descompunerii raționale, al permutărilor infinite. Așa cum se formulează vocea lirică, în această nemiloasă căutare există o povară morală, inexprimabilă în sculptură: "Cicatricea pe crustă/ Lucida scoarță pălește/Adânc biciuită/Neîncetat/Nestăpânit/ Pe dinăuntru". Confesiunea adîncește explorarea sensului, Neagu ipostaziindu-se în poezie care devine "restul semnificant" al sculpturii sau al muzicii, amintind de foarte prolificul model Bauhaus, al unității artelor. Ermetismul barbian este depășit în favoarea
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
vrea să ducem fiecare fir până la capăt, până limpezim și nuanțăm opiniile și argumentele dvs.“), incitând la înfrângerea tabu-urilor și la deconspirări, pretinzând „exemple concrete“ și nu doar trimiteri aluzive sau rămâneri la principii („vă propun să crăpăm puțin crusta acestor tabu-uri, să dăm niște exemple concrete, individualizante“). Că Ileana Mălăncioiu dă curs îndată unei astfel de invitații este aproape inutil să mai spun. Oricum ar fi venit cu exemple, cu individualizări, dar e cu atât mai bine că
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
mintea... Ce naufragiu poate Să fie o lectură! Cuvintele îți pradă Averea, ca pirații, Lăsându-te la capăt Sub geamandura umbrei, Unde îți uiți de nume, De rude și de țintă, Rămâne carapacea în care-și fac culcușul Făpturi fără de crustă, Labile, ideale... Iar dincolo de malul Celei din urmă pagini, Nu dai nicicum de calea întoarcerii acasă, Ci singur, ca Ulise, Mai răsfoiești o mare. Sfârșit de septembrie Pe când scriam, de pe hârtie Cuvintele zburară-n stoluri Golindu-mi paginile care îmi
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]
-
boala Cohn, în vârstă de 58 de ani, care se internează în Clinica de Dermatologie pentru ulcere cronice, dureroase la nivelul membrului inferior stâng și pentru erupție formată din leziuni pruriginoase în diferite stadii de evoluție: papule escoriate, acoperite de cruste hematice,noduli eritematoviolacei, scuamoși, cu localizare la nivelul toracelui posterior și pe brațe. Afirmativ leziunile gambiere au debutat sub forma unor pustule intens dureroase, cu evoluție rapidă spre ulcerare. Antecedente personale patologice - Operație de varice hidrostatice la membrul inferior stâng
Revista Spitalului Elias by O. A. ORZAN, C. I. NISIPAŞU, L. G. POPA, M. NICHITA, C. GIURCĂNEANU () [Corola-journal/Science/92043_a_92538]
-
extern: două ulcere superficiale, bine delimitate, cu margini neregulate, cu fundul acoperit de țesut de granulație și detritus, înconjurate de dermoepidermită; cicatrici atrofice, retractile; hipo- și hiperpigmentări (fig. 1-3); la nivelul toracelui posterior și pe brațe: papule escoriate, acoperite de cruste hematice, noduli eritematoviolacei, scuamoși, macule hiperpigmentate. Examen histopatologic din leziune de la nivelul toracelui posterior: fragment de tegument cu minimă hiperortokeratoză și acantoză, prezentând la nivelul dermului chist epidermal cu arii întinse de efracționare a peretelui cu zone supurative; infiltrat inflamator
Revista Spitalului Elias by O. A. ORZAN, C. I. NISIPAŞU, L. G. POPA, M. NICHITA, C. GIURCĂNEANU () [Corola-journal/Science/92043_a_92538]
-
tăcute și albe Se trag deoparte din drum către apă Prin uriașa grotă a trecutului Anamnesis Voi studia nămolul negru Care uscîndu-se devine cenușiu Voi studia meticulos argila galbenă Pe care soarele o înălbește Și ploai o închide într-o crustă îmi voi reaminti păsările și peștii Voi căuta un leac Pentru ardeii bolnavi Cu vîrfurile înnegrite Vasile îmi spune: Toamna, la înălțarea Crucii, Șerpii urcă pe malul înalt Și se adăpostesc în gardurile de piatră Primăvara, pe uliți, vezi O
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
drămuită. Singurul amănunt care te ducea cu gîndul la educație era intenția vădită de a-și atenua cît mai mult farmecul printr-o atitudine severă de reținere cizelată, pe care, se vedea bine, o căpătase în Occident. Și totuși, în spatele crustei de morgă politicoasă, o recunoșteam pe ea, iubita mea, iubita mea. Sînt femei pe care le întîlnești întîmplător și în treacăt, dar care șterg cu buretele toate chipurile de femei pe care le crezuseși de neuitat. În fața unei asemenea femei
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
domeniu. Creatorii, în marile lor experiențe și drame poetice, au încercat să-i recupereze și să-i constituie metaforei câmpuri ontice, ca de pildă situându-se și deschizând creația în viziuni, sau să-i îndepărteze prin demers „reflexiv”, uneori ironic, crustele hrănițe și sporite cu seva din marele proces al conotației și să facă, uneori, din această îndepărtare, “subiect” pentru avansările poetice. Ori să împingă reflexivitatea în aerul rarefiat și plin de traseele teoreticului, din preajma universalului. Însă o altă cale, și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
domeniu. Creatorii, în marile lor experiențe și drame poetice, au încercat să-i recupereze și să-i constituie metaforei câmpuri ontice, ca de pildă situându-se și deschizând creația în viziuni, sau să-i îndepărteze prin demers „reflexiv”, uneori ironic, crustele hrănițe și sporite cu seva din marele proces al conotației și să facă, uneori, din această îndepărtare, “subiect” pentru avansările poetice. Ori să împingă reflexivitatea în aerul rarefiat și plin de traseele teoreticului, din preajma universalului. Însă o altă cale, și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ea vorbește/ și vocea ei se așază în cameră/ peste pat peste covor începe să desfacă patul ridică hainele de pe jos/ le așază pe scaun ele se prind de venele mele/ și eu pot și fără vene/ și aerul prinde crusta ochilor ei și ochii ei își schimbă culoarea/ după culorile cerului/ și eu merg pe sub venele mele prin cameră prin vocea ei/ și camera se lungește în partea în care înaintez/ ca și cum ar fi cerul" (Cu agrafa cu care ea
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]