1,144 matches
-
vraja visului de-o noapte” - cum recunoaște autoarea, sau poate, mici „scântei de vis”. Corzile inimii tale reverberează. Se întorc în ecou. Empatizează. Actul de creație este încă firav precum făptura ghiocelului sub zăpezi, dar are o forță care învinge crusta grea a gheții și omătului. Când se va ivi, el va împrumuta ceva din făptura soarelui. Și va fi biruitor pentru încă un an de speranță. După el, se vor naște pajiștile de violete, toporași, lăcrimioare, brândușe. Tot într-un
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
și tânguie pământul în dor de aur cald aceeași rugăciune a șteampurilor mute, cu umbre neclintite ce sângele îmi ard. Bucata mea de pâine pe masă șade albă uscându-se în coaja mirosului de vânt căci buzele îmi crapă în crusta disperării de-a mai simți odată aroma de pământ. Să mai visez odată la legănarea adâncă ce-mi tremură în oase acorduri fără cer, balans de vagoneți în galerii pierdute cântând fără măsură ecouri în eter! Mă mai întreb: putea
SUB CRUCEA VEACURILOR SECI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1496152804.html [Corola-blog/BlogPost/381559_a_382888]
-
Pui piatră pe piatră, cobori și urci iar când o închei te afli în vârf. Interiorul piramidei îți e mormânt: în el zac toți acei Tu care-au murit la fiecare treaptă ca să se nască un Tu superior, ca niște cruste pe care le-ai lepădat în propria transfigurare. Când închei piramida, în vârf te afli liber, dezgolit de om: Zeu. L-am însoțit pe Unchiu Niculaie în Deluț, cu oile. Am pornit dimineața de noapte, cu pas domol. Dacă Dealul
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
blânde din acestă perioadă din an. Am avut privilegiul să mai găsim apă în lac și o varietate destul de mare de păsări de toate speciile, pentru că în lunile de vară mediteraneană, iulie, august -, apa lacului seacă lăsând în urmă o crustă salină de câțiva centimetri; în evul mediu lacul era folosit în scopuri comerciale, ca sursă de sare, astăzi constituie doar o minunată atracție turistică pentru cei care ajung să viziteze Larnaca. Incursiune în tainele lumii islamice: Hala Sultan Tekke În
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
și cerbii Beau timpul, iar verdele ierbii Se trece în colb și smicele. Pierdută, sau neantului dată Iubirea, prelinsă-n clepsidră De piatră, cunună la hidră, Ajunge pe fruntea-i ridată. E secetă, moarte, pe maluri, Arinii se-adapă din cruste, Pe plajele mute și-nguste Nisipul cerșește azi valuri. Pârâu părăsit de Naiadă, Țâșnire captivă-n izvoare. Puhoaie de raze de soare Fac cruda dogoare pocladă. *** ArtFoto: Paul Gronner - Instagram Referință Bibliografică: Fărâme din pulberi de stele ... / Ovidiu Oana Pârâu
FĂRÂME DIN PULBERI DE STELE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1442734287.html [Corola-blog/BlogPost/366180_a_367509]
-
stâng că și acum calc mai blând cu stângul și ceva mai apăsat cu dreptul. Odată cu desprimăvărarea, începeau să curgă streșinile, ieșeam ca gâzele la soare să ne uscăm lăbuțele, vedeam cum se micșorează stratul de zăpadă, cum capătă o crustă care se ținea scrob dar se și înnegrea de tristețe, nu mai avea albul pur al ninsorii proaspete și înțelegeam că-și plânge apropiata dispariție și se topea văzând cu ochii. Cum apuca pământul să se zvânte cât de puțin
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
nefericită, însă, că în privirile multor copii, ca și ale părinților lor, sunt umbre, că sărbătorile vacanțelor unora strălucesc, iar ale altora se învelesc în beznă. O mâhnesc sărbătorile cu strigăte tipizate de ajutor...! Nici lacrimile copiilor nu pot dezgheța crusta în care-s strânse ghem, ca într-un ghioc de melc veninos, fiordurile din inimile hăpăilor localităților. Dum-dumul manelelor provocatoare de exasperare până la a-ți rupe haina de pe tine, dezmorțitul aerului din încăperi cu oxid de carbon cald de la aragaz
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/_nicoleta_pascaru_mugurii_lu_aurel_v_zgheran_1373108070.html [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
condiții identice, aceleași cauze produc întotdeauna aceleași efecte), dar ele își caută împlinirea ca entități pe direcția minimei rezistențe. Astfel, apa se supune forței gravitaționale, care, după cum se știe, are sensul statornic de acțiune spre centrul Pământului. Dar neputând străpunge crusta pentru a urma imperativa chemare a verticalei gravitaționale, ea se scurge la vale, adică pe direcția celei mai mici rezistențe, înspre ținta ei concomitent firească și ideală. Fiind parte a naturii, omul la rândul lui își caută împlinirea (mulțumirea trupească
TIRANIA MAJORITĂŢII PARLAMENTARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1493974496.html [Corola-blog/BlogPost/381047_a_382376]
-
pe care le făcusem la separat cartofii buni de cei răi și în final, ne ura spor la muncă. Deși silozul era închis, containerele cu cartofi se găseau sub cerul liber. Cartofii erau în mare parte stricați, mucegăiți, îmbrăcați în crustă de pământ uscat, miroseau urât și aveau o consistență puțin mai dură decăt cea a meduzelor proaspăt scoase din apa mării. La sortat înghițeam praf și ne umpleam din cap până-n picioare de colb. După prima zi de practică agricolă
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1476454214.html [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
de să-ți bage blonda mâna-n buzunar, ca lui Leopold von Sacher-Masoch la Lvov, corecte și hipercorecte politic, pentru români e ca un Kitsch culinar neimportabil, avem și noi destule ciocănele de pui orientale și aripioare genial prăjite în crustă, ni s-a acrit de atâta caragialesc. E ca și cum, „aplicând“ și fiind trimis în delegație academică la Universite Sorbonne Nouvelle Paris III Asnières sur Seine, ai da la un colț de cotitură nas în nas nasol cu le general de
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346434802.html [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
standard (curățat,spălat,porționat), ajungem și la gătit. Am crezut de cuviință să gătesc ingredientele diferit, așa că peștele l-am gătit sub salamandra (cuptor) cu puțin unt, calamarul l-am sotat în tigaie, alături de ciupercă, iar crevetele , făcându-i o crustă de pesmet, l-am prăjit în baie de ulei. Din pătrunjel, usturoi, coaja de lămâie și ulei de măsline am obținut o gremolata. Din sfecla am facut un piure, în care am infuzat conopida. Foita de alge am gatit-o
Chef Dan Prodea by http://www.zilesinopti.ro/articole/11572/chef-dan-prodea [Corola-blog/BlogPost/100263_a_101555]
-
în furca pieptului luminând așteptarea ta la cules. Dealurile sărută cerul părtinitor cu hlamida metalică a toamnei, grăbită de presimțirea ploilor, măreția sărbătorilor să-i pună cunună de aleasă doamnă. Un semn al cerului se naște în semințe și rădăcini, crusta închisă a pământului se desprinde de oiștea lunii și o lumină tot mai rece cade în bătaia vântului peste fluturii morți. Vin vremurile întoarcerii-n cochilie, în odăile încălzite cu miros de busuioc și damf de tulburel, aștept săniile iernii
TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Toamna_cu_miros_de_busuioc_llelu_nicolae_valareanu_1384717915.html [Corola-blog/BlogPost/363095_a_364424]
-
Monarhiei, pentru a arăta întregii clase politice calea dreaptă a României”. Acea revenire a Majestății Sale, care a răvășit inamicițiile instalate între oameni pe baza orientărilor electorale a fost, după o jumătate de veac, prevestită simbolic de izbucnirea ierbii din crusta pământului, după înghețul unei ierni crâncene; în vremea de acum, evenimentul de pe 10 noiembrie este prevestitor într-o toamnă târzie, blândă, îngăduitoare, neîmbrumată, neninsă ci însorită, a întoarcerii republicanismului în iarna siberiană, natală. Lent, în pacea așteptării, crescuse în țară
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_acum_miting_pro_monarhie_aurel_v_zgheran_1384635980.html [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
unde luminile se ascund în capcanele beznei și unde umbra lui holderlin plutește ca un duh profetic peste misterele vieții fugim către pierzania noastră spre moarte într-o cursă nebună ca fluturele din bhagata-vad- gîda care-și lasă sufletul în crusta verde a unui copac curge muntele și abisul și steaua curge către stingerea sa mai curge amurgul și viforul și ploile și zăpezile curg toate într-o pustie unde nu-i somn nici vis nici dragoste nici ură... totul curge
TOTUL CURGE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396437101.html [Corola-blog/BlogPost/341878_a_343207]
-
mai un vis călare pe libelulă!...gata, soarele frige, unchiul dă iama la traista cu mere, mătușile scuipă în palme și încep prășitul!...Stai să vezi! Trei fete și un băiat prășesc de sfârâie pământul zbicit, dar destul de umed sub crustă. Băiatul prășește mai încet și mai stângaci, că-i mărunțel. Însă fetele sunt harnice, trebuie să fie harnice. Fiindcă, altfel, iau chelfăneală și muștruluială, iau pasul și lovitura de la bunica Maria, mama lor văduvă și demnă până la sfârșit. Nu prășesc
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
Mi-a dat cu un spray anestezic care a mai ameliorat din usturime în interiorul nărilor și așa mi-a mai trecut. Îmi curgeau lacrimile de durere și usturime și simțeam cum curge ceva cald. Era sângele care șiroia, rupându-se crusta format în interiorul operației. Sosirea celor două persoane a fost deosebit de emoționantă. Reacția amândurora a fost conform așteptărilor, cu lacrimi sincere de compasiune. Am încercat eu să le consolez, să le încurajez că nu-i nimic grav, dar nu cred că
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415342546.html [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
fiind despărțită de zona destinată clienților printr-un perete de sticlă, permițând acestora să admire recipientele în care se fierbe malțul, fermentează drojdia sau cele în care se adaugă hameiul. În ceea ce privește preparatele culinare, de la Sea Bream in parmesan (doradă în crustă de parmesan cu cartofi gratinați și legume la tigaie), coaste de porc la grătar marinate în sos barbeque, cartofi prăjiți și sos salsa, Viennese Schintzel (antricot de vită pane, prăjit în unt, servit cu cartofi piure și varză călită), Crispy
Fabrica de Bere Ursus – Locul adevăratului răsfăț culinar by http://www.zilesinopti.ro/articole/1861/fabrica-de-bere-ursus-locul-adevaratului-rasfat-culinar [Corola-blog/BlogPost/99639_a_100931]
-
la Kulinarium după ce veți degusta un pahar de vin Lacerta alb, roșu sau rose, alături de o ruladă de porc umplută cu bacon, prune, cașcaval afumat, pe sos de ciuperci sau un “Surf and turf” ardelenesc cu cotlet de porc în crustă de creveți, pe sos de crab cu mămăligă roșie.
Restaurantul Kulinarium – singurul loc din Sibiu care oferă clienţilor faimoasele preparate la tigaie şi o experienţă culinară deosebită by http://www.zilesinopti.ro/articole/7692/restaurantul-kulinarium-singurul-loc-din-sibiu-care-ofera-clientilor-faimoasele-preparate-la-tigaie-si-o-experienta-culinara-deosebita [Corola-blog/BlogPost/98573_a_99865]
-
a fost o permanentă invitație la iubire adresată umanității. Exact ca în Zaratustra nietzscheană, lumea ei se definește ca o imagine completă a desăvârșirii, un adevărat strigăt al gloriei solare, parafrazându-l pe Edgar Papu, menit să arunce în lături crusta tuturor conștiințelor întunecate din timpul mitic anterior parcurs. În tablourile sale scenice, prințesa-lebădă și trandafirul au avut întotdeauna rolul principal. Și nu greșim deloc dacă afirmăm că Maya era alcătuită, ca orice artist de seamă al lumii, nu din carne
IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1430911706.html [Corola-blog/BlogPost/344049_a_345378]
-
Ce frumos! Abia aștept să-l realizăm! De ce avem nevoie? - Vom dizolva 3 grame de ferocianură de potasiu în 100 ml de apă distilată, apoi vom adăuga un cristal de clorură de cupru. Încetul cu încetul se va forma o crustă maronie-roșiatică, iar șarpele va începe să crească. Iar când crusta va depăși nivelul apei din vas, se va sparge. - Privește, micuțul șarpe s-a născut și începe să meargă! - Continuăm cu dotarea grădinii. Imediat vor apărea pomii. Dar nu orice
PARCUL DE DISTRACŢII de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Parcul_de_distractii_ana_maria_gibu_1368705657.html [Corola-blog/BlogPost/365174_a_366503]
-
Vom dizolva 3 grame de ferocianură de potasiu în 100 ml de apă distilată, apoi vom adăuga un cristal de clorură de cupru. Încetul cu încetul se va forma o crustă maronie-roșiatică, iar șarpele va începe să crească. Iar când crusta va depăși nivelul apei din vas, se va sparge. - Privește, micuțul șarpe s-a născut și începe să meargă! - Continuăm cu dotarea grădinii. Imediat vor apărea pomii. Dar nu orice fel de pomi. Un soi anume, pomul lui Saturn! - Era
PARCUL DE DISTRACŢII de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Parcul_de_distractii_ana_maria_gibu_1368705657.html [Corola-blog/BlogPost/365174_a_366503]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TOTUL E DOAR UN MISTER Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 397 din 01 februarie 2012 Toate Articolele Autorului ianuarie se îngroapă în zăpadă nopțile de ger devin o crustă viața mea nu e decât o pustă tocată-n ritmuri de lambadă mă pândește parcă o atrapă mă cheamă nu’ș ce zbor razant atacuri blitz cu un desant din care nimeni nu mai scapă poate sunt sau nu mai
TOTUL E DOAR UN MISTER de ION UNTARU în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Totul_e_doar_un_mister_ion_untaru_1328086816.html [Corola-blog/BlogPost/347019_a_348348]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > DOR DE VERDE STINS Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 639 din 30 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Uneori coborîm drumul spre noi înșine, în lumea dinaintea pierderii, ca și cum ai jupui crusta de pe o rană cît mai demn căci nici un sceptic adevărat nu spune nu vreau să cred, ci nu pot să cred și doar această tărie de-a socoti iubirea-mi un lucru firesc e tot ce se opune absențelor tale
DOR DE VERDE STINS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Dor_de_verde_stins_luminita_cristina_petcu_1349033205.html [Corola-blog/BlogPost/348456_a_349785]
-
din atâtea vieți Să facă roditor acest pustiu Doamne curățește-ne de vină Smerenia ne-așează în genunchi Lumânarea arde ca un trunchi Noduros, în valuri de lumină Doamne dă-mi puterea ca să ard Răutatea fiecărei zile Asemeni adierilor subtile Crusta de păcate ca un fard! Referință Bibliografică: Rugă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 322, Anul I, 18 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
RUGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_ruga.html [Corola-blog/BlogPost/356631_a_357960]
-
ci și biblioteca personală), ori mai curând gestului meu prietenesc și generos (atât cât este de presupus că există în astfel de situații !) nu-mi mai vorbește astăzi. Au preferat o schimbare de macaz, întorsul spatelui, uitarea le-a devenit crustă pentru a-i apăra de „agresiunea” bunului simț (atât de des invocat tot de ei, la o adică !)), au dat cinstea pe „arginții prezentului”, simplitatea atitudinii dezinteresate pe o nici măcar presupusă experiență dobândită prin lecturile cărților aflate întâmplător în posesia
DESPĂRE ÎMPRUMUTUL CĂRŢILOR... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despare_imprumutul_cartilor_.html [Corola-blog/BlogPost/351146_a_352475]