64 matches
-
fi scoase din cripta Sfântul Gheorghe Nou din București, lacașul ctitorit de însăși voievodul român și unde și-a găsit odihna veșnică, scrie stirileprotv.ro. Preot dr. Emil Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe, a declarat: Se va face deschiderea mormântului ctitoricesc și scoaterea sfintelor moaște. Ele trebuie așezate după cuviință într-o raclă la care se lucrează acum, la un baldachin deosebit care va fi așezat deasupra raclei. Se va face o procesiune de la Catedrala Patriarhală la Biserica ctitorită de sfântul
Eveniment special dedicat celui mai tulburător sacrificiu din istoria românilor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34760_a_36085]
-
P.S.Sa Dr.Nicolae Popovici, Protopop P.C.Sa Iconom stavrofor Vasile Popovici, duhovnic al spitalului P.C.Sa Pr.Traian Șulea. Ridicatus-a acest dumnezeiesc lăcaș, cel dintâi pe teritoriul orașului Oradea, sub stăpânirea românească, din obolul tuturor comunelor bihorene, prin strădania ctitoricească a ministrului Dr. Tiberiu Moșoiu, a prefectului județului Bihor Dr.I.P.Băncilă, a directorului spitalului Dr.Romulus Costa și a Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, în frunte cu președinta Sofia Mihulin. Întocmitus-a planul acestei biseric ide către Profesorul inginer V.
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
50 de ani de la marea sa trecere din lume în amara pribegie. Inserarea portretului ierarhului cu țara în inimă se constituie, totodată, într-un binemeritat omagiu postum, adus prin cuvinte ce ard ca lumânări întru veșnica amintire a strădaniilor sale ctitoricești: „Mitropolitul Visarion a aflat ¬înaintea Domnului răsplătire pentru multele sale osteneli. La împlinirea semicentenarului morții cunoscutului ierarh cărturar, fac cunoscută mărturia, bazată pe documente, a mărinimiei sale pentru construirea Așezământului Românesc de la Ierusalim. Conform documentelor, Mitropolitul Visarion Puiu a oferit
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
valoare. Este o epocă de modernizare locală, de febrile căutări inovatoare, de integrare în tradiția și civilizația evului mediu, o epocă în care își fac apariția noi forme, trăsături stilistice și experiențe constructive nemaiîntâlnite până atunci pe acele meleaguri. Activitatea ctitoricească se afirmă cu precădere printr-un stil în care elementele arhitecturale de influență străină se îmbină cu tradiția autohtonă, rezultând creații de o estetică deosebită. Aceste elemente au menirea de a fi ligamente între aceasta și arhitectura bizantin-orientală sau cea
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
încântă privirea. Atunci când a fost descoperită de iubitorii de frumos din occident, pe bună dreptate, a fost numită de aceștia laudativ, „Capela Sixtină a estului”[3]. În perioada de timp a epocii analizate în această lucrare se disting trei segmente ctitoricești bineconturate. Acestea sunt: - construcții de apărare (cetăți, turnuri de veghe, etc.) - construcții religioase (biserici , mânăstiri) - construcții rezidențiale (case domnești, conace, etc.) 3.1. Construcțiile de apărare Țara Moldovei a fost întemeiată pe la mijlocul secolului al XIV-lea, prin închegarea unei comuniuni
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
arhitecturale ale civilizației ștefaniene într-un stil simplu, concis, direct, accesibil unui public de fundal, folosind fotografii și furnizând informații despre cultura vremii. Trebuie remarcat că „în perioada de timp a epocii analizate în această lucrare se disting trei segmente ctitoricești bineconturate. Acestea sunt: construcții de apărare (cetăți, turnuri de veghe, etc.), construcții religioase (biserici, mânăstiri), construcții rezidențiale (case domnești, conace, etc.)” Autorul arată că în timpul acestui voievod „dezvoltarea arhitecturii a luat un avânt extraordinar, datorită faptului că se cerea o
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
arhitecturale ale civilizației ștefaniene într-un stil simplu, concis, direct, accesibil unui public de fundal, folosind fotografii și furnizând informații despre cultura vremii. Trebuie remarcat că „în perioada de timp a epocii analizate în această lucrare se disting trei segmente ctitoricești binec onturate. Acestea sunt: construcții de apărare (cetăți, turnuri de veghe, etc.), construcții religioase (biserici , mânăstiri), construcții rezidențiale (case domnești, conace, etc.)” „Un moment de răscruce în consolidarea fenomenului arhitectural românesc” Ținând cont de legile esteticii, cartea lui George Roca
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
P.S. Sa Dr. Nicolae Popovici, Protopop P.C. Sa Iconom stavrofor Vasile Popovici, duhovnic al spitalului P.C. Sa Pr. Traian Julea. Ridicatu-a acest dumnezeiesc lăcaș, cel dintâi pe teritoriul orașului Oradea, sub stăpânirea românească, din obolul tuturor comunelor bihorene, prin strădania ctitoricească a ministrului Dr. Tiberiu Moșoiu, a prefectului județului Bihor Dr. I. P. Băncilă, a directorului spitalului Dr. Romulus Costa și a Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, în frunte cu președinta Sofia Mihulin. Întocmitus-a planul acestei biserici de către Profesorul inginer V.
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
ce i-a fost dăruit de Dumnezeu înaltului ierarh, în ultimii ani de viață, ca ajutor în slujire și în administrație, ca sprijin al bătrâneții și nevonțelor sale. Trecând peste impresionanta activitate pastoral-misionară și administrativ-bisericească, peste bogata și valoroasa operă ctitoricească, de cercetare științifică și publicistică, la care voi face referire într-o formă restrânsă în cuprinsul volumului, folosesc ca prim argument pentru acest demers al meu, de valorizare și eternizare a personalității înaltului ierarh, acea latură care l-a definit
EUGEN PETRESCU, GHERASIM CRISTEA (1914 – 2014). DOCUMENTAR BIOBIBLIOGRAFIC. EDITURA “ANTIM IVIREANUL”, RÂMNICU VÂLCEA, 2015, 305 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374041_a_375370]
-
intrării în biserică, sunt portretele ctitorilor: înspre sud „pan Ioan Glogoveanu biv vel logofăt” și fii săi „pan Teodor vel șetrar sin ego” și „pan Nicolae brat ego”; înspre nord pănița Maria Glogoveanca și fiica ctitorilor Stanca. Contemplând acest tablou ctitoricesc cu ocazia unui simpozion științific organizat de primăria orașului Cerneți în 2014 cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la ridicarea lăcașului, în compania istoricului Mite Măneanu și a scriitorului Florian Copcea , am fost surprins de personajul Teodor vel șetrar
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
funcțiile episcopale, esceptîndu-se numai instalarea unui episcop. În anul 1394 se vede-a fi un slav, anume Iasko, mitropolit al Valachiei și cătră dânsul se adresează ordinațiunea din același an a patriarhului, prin care acesta voiește să-și păstreze drepturile ctitoricești asupra paraclisurilor mănăstirești aflate în Valachia, încredințînd îndealtmintrelea administrația lor canonică mitropoliților după vremuri a arhidiecezei respective. Această cumulare a mai multor cârje arhipăstorești în una și în aceeași mână se esplică prin vălmășagul confesional din țară și prin silințele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sufletului tău. Iar eu nu știuiu ce lucru va fi mare și mai bun, ci voiiu și aduș oasele tale, să se îngroape în sfânta casă a ceiia ce au născut pre Dumnezeu”. Biserica de la Argeș, ce patronează, ca act ctitoricesc, discursul memorial, deține o funcție importantă în „economia” retorică a acestui text. înspre ea, către sensurile ce le degajă gravitează, cred, cele două rugăciuni care ornează compunerea lui Neagoe. Prima, o „rugăciune către Fecioara Maria”, susține - ca un postament moral
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Constantin poartă pe cap o căciuliță asemănătoare cu a doamnei Anastasia, mantie de culoare verde, fără mâneci, dar brodată cu flori de aur și dintr-un caftan de culoare roșie, cu mâneci brodate. În mâna stângă ține și el semnul ctitoricesc. Nicolae Iorga ni-l descrie pe Gheorghe Duca ca fiind bogat, abia matur, frumos, mândru, impunător și răzbunător: „De o parte un om bogat în avere și în experiență, fără prieteni, doamna ea însăși fiindu-i necredincioasă și între soți
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a trecut la secularizarea mănăstirilor închinate. Conducătorii mănăstirilor închinate după criticile primite au început să repare unele mănăstiri. La 18 aprilie 1863, arhimandritul Platon stareț al Cetățuiei l-a angajat pe arhitectul grec Gheorghe Dimostenidi, să repare ,,cu îngrijire casele ctitoricești, îndreptând și curățind ce era stricat, ruinele ce le acoperea, să refacă brâul din piatră din jurul acoperișului, nișele, să repare chioșcul din cuprinsul mănăstirii, bucătăria veche, grajdul, să facă o poartă nouă din lemn de stejar, să repare zidul etc.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în mijlocul bisericii, suflată, pentru Maica Domnului, două strane de lemn, una arhierească și una domnească, suflate, un analog, 35 strane de lemn vopsite, 14 feloane cu epitrahile, 10 stihare preoțești, trei stihare diaconești, două orare, unul de catifea, cu inscripție ctitoricească, care se păstrază, și unul de adamască, trei orare de stofă, 10 perechi mânecuțe, 4 de stofă nouă și 6 de adamască, vechi, 3 nebedernițe, două perdele, una de mătase și una de lână, 4 brâie, unul cu paftale de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mănăstire dintru a sa cheltuială la starea locului, ce se numește Clatea, care este aproape de Ieși, întru cinstirea sfântului nume... a Sfintei Troițe... Iar pentru har și sufleteasca a sa mântuire și pomenire vecinică lui și părinților lui, pentru care ctitoricească a sa mănăstire au dat-o și au închinat-o și au afierosit-o la sfânta mănăstire din Sfântul Munte a Sfinților lui H(risto)s Patruzeci de Mucenici.... Apoi cu evlavie au cerut de la patrierșasca înălțime și mărime a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și prădată de tătari, poloni, nemți, unguri și turci. Odoarele Mănăstirii de data aceasta au fost duse în păstrare la Mitropolie la Iași. Domnul de atunci, Ioan Mavrocordat, a luat din odoarele Mănăstirii Secu pentru biserica curții domnești „Sfântul Aer” ctitoricesc donat de Mitrofana, piciorul Sfântului Ioan Botezătorul, piciorul Sfântului Teodor Tiron și alte sfinte moaște așezate în cutiuțe de argint, precum și o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, îmbrăcată în argint și poleită cu aur. Împreună cu acestea au fost
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
de la urmașul Mavrocordaților, Grigore Ghica voevod, sa retras din stăreție în anul 1765, iar în locul lui vine egumen Eftimie Cananău. În acest timp se pierde definitiv piciorul Sfântului Ioan Botezătorul și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, amândouă danii ctitoricești. Mavrocordații și-au însușit multe din tezaurul Mănăstirii Secu și nu le-au mai înapoiat. Egumenul mănăstirii, Eftimie Cananău, împreună cu soborul mănăstirii au făcut o plângere smerită la Mitropolie, cerând ca odoarele ce au fost depuse cândva la Mitropolie și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
indice valoric”. Potrivit autorului, „nu poți da seama de (...) contestarea limbajului literar (Urmuz) fără să întreprinzi tu însuți o operație echivalentă, adică să te autocontești în calitate de limbaj critic. Aceasta e cu atît mai necesar în context românesc, cu cît complexul „ctitoricesc” care a caracterizat marile figuri ale criticii noastre, psihologia pionieratului și a începutului ex nihilo, a produs, din nevoia așezării pe temelii stabile a unei culturi încă tinere, statornice, însă de la o vreme excesive, stereotipuri de orientare clasicistă a gustului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
afle locul și în celelalte două.” Cât privește spusele lui Emil Gârleanu scoase din context: „Să cântăm și să așternem pe hârtie numai ce e al nostru” - ele nu numai că nu-s menite să „divulge” intențiile generale ale grupului ctitoricesc” (George Tutoveanu, Emil Gârleanu, Dumitru Nanu, C. Moldovanu, Andrei Mând ru), ci redau însăși ideologia și programul revistei, că iată exact ceea ce zicea Emil Gârleanu în numărul 3 al revistei: „... căci de ce, spre pildă, am cânta florile portocalului, căruia nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ziua de Buna Vestire, adică la 25 martie. Ctitorul ei este Vornicul Ioan Tăutu și soția sa Ecaterina. În rândul ctitorilor sunt socotiți și Mihail Kogălniceanu, monahia Epraxia Buzilă, arhiereul Meletie Stavropoleos, Ana Tăutu și Neculai Ghenia, pentru contribuția lor ctitoricească, dintre anii 1818-1820. Așezarea acestei biserici s-a făcut la 18 metri depărtare de o fostă biserică din lemn, cu ctitori necunoscuți și cu dată de fundare necunoscută. Și acea biserică avea tot hramul Buna Vestire sau cum i se
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
feb.1671, spune că Păun vameșul „au zidit o sfântă mănăstire”. - Judecând lucrurile la rece, tu ai dreptate, pentru că mai spune Methodie episcopul: „Iar pentru har și sufleteasca a sa mântuire și pomenire vecinică lui și părinților lui, pentru care ctitoricească a sa mănăstire au dat-o și au închinat-o și au afierosit-o la sfânta mănăstire din Sfântul Munte a sfinților lui Hristos Patruzeci de Mucenici.” - Cum se vede, episcopul vorbește la trecut: „au dat-o și au afierosit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fete au fost căsătorite cu mare cinste și așezate la casele lor cu toată cuviința. Ele au urmat alese obiceiuri ce le-au văzut și Învățat de la părinți, Între care la loc de cinste s-a aflat mereu mărinimia ctitoricească. Dumnezeu i-a dăruit domnitorului, spre bună orânduire a trebuințelor țării și un sfetnic de taină, un priceput și bun iconom, potrivit Evangheliei: vistiernicul Ianache, vrednica sa rudenie, care i-a fost de mare ajutor În drumeția pământească până În sfârșit
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
Pe Vasiliu-Falti greu Îl vei vedea. A devenit mizantrop; doar sora sa Nuța Păpușanu să-l poată face să deschidă bârlogul. Faci un mare serviciu mata fotografiind pe Ioan Botezătorul din Dolhești . Am făcut și eu acest lucru cu icoanele ctitoricești din Baia, biserica lui Petru Rareș și le-am publicat, pare-mi-se În „Făt Frumos” al lui Leca Morariu. Aștept cu plăcere și nerăbdare vizita valorosului meu prieten Dimitriu, căruia Îi voi da și portretul cel mare al Agathei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
numele lui n-ar fi spus nimic posterității. Ar fi stat alături de ceilalți nefericiți și neputincioși urmași ai lui Alexandru cel Bun. Nu este lipsit de semnificație faptul că, deși în timpul domniei lui Ștefan cel Mare se desfășoară o activitate ctitoricească pe care Moldova n-o mai cunoscuse până atunci, abia la 12 ani de la urcarea sa în scaun va ridica primul monument. De la întemeierea Moldovei și până la urcarea în scaun a lui Ștefan se scursese numai un secol. Din momentul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]