64 matches
-
50 de ani de la marea sa trecere din lume în amara pribegie. Inserarea portretului ierarhului cu țara în inimă se constituie, totodată, într-un binemeritat omagiu postum, adus prin cuvinte ce ard ca lumânări întru veșnica amintire a strădaniilor sale ctitoricești: „Mitropolitul Visarion a aflat ¬înaintea Domnului răsplătire pentru multele sale osteneli. La împlinirea semicentenarului morții cunoscutului ierarh cărturar, fac cunoscută mărturia, bazată pe documente, a mărinimiei sale pentru construirea Așezământului Românesc de la Ierusalim. Conform documentelor, Mitropolitul Visarion Puiu a oferit
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
P.S.Sa Dr.Nicolae Popovici, Protopop P.C.Sa Iconom stavrofor Vasile Popovici, duhovnic al spitalului P.C.Sa Pr.Traian Șulea. Ridicatus-a acest dumnezeiesc lăcaș, cel dintâi pe teritoriul orașului Oradea, sub stăpânirea românească, din obolul tuturor comunelor bihorene, prin strădania ctitoricească a ministrului Dr. Tiberiu Moșoiu, a prefectului județului Bihor Dr.I.P.Băncilă, a directorului spitalului Dr.Romulus Costa și a Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, în frunte cu președinta Sofia Mihulin. Întocmitus-a planul acestei biseric ide către Profesorul inginer V.
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
P.S. Sa Dr. Nicolae Popovici, Protopop P.C. Sa Iconom stavrofor Vasile Popovici, duhovnic al spitalului P.C. Sa Pr. Traian Julea. Ridicatu-a acest dumnezeiesc lăcaș, cel dintâi pe teritoriul orașului Oradea, sub stăpânirea românească, din obolul tuturor comunelor bihorene, prin strădania ctitoricească a ministrului Dr. Tiberiu Moșoiu, a prefectului județului Bihor Dr. I. P. Băncilă, a directorului spitalului Dr. Romulus Costa și a Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, în frunte cu președinta Sofia Mihulin. Întocmitus-a planul acestei biserici de către Profesorul inginer V.
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
arhitecturale ale civilizației ștefaniene într-un stil simplu, concis, direct, accesibil unui public de fundal, folosind fotografii și furnizând informații despre cultura vremii. Trebuie remarcat că „în perioada de timp a epocii analizate în această lucrare se disting trei segmente ctitoricești binec onturate. Acestea sunt: construcții de apărare (cetăți, turnuri de veghe, etc.), construcții religioase (biserici , mânăstiri), construcții rezidențiale (case domnești, conace, etc.)” „Un moment de răscruce în consolidarea fenomenului arhitectural românesc” Ținând cont de legile esteticii, cartea lui George Roca
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î by http://confluente.ro/Stil_traditie_si_civilizatie_in_dezvoltarea_arhitecturii_in_perioada_de_domnie_a_binecredinciosului_voievod_stefan_cel_mare_si_sfant_o_carte_de_george_roca_sydney_australia_.html [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
intrării în biserică, sunt portretele ctitorilor: înspre sud „pan Ioan Glogoveanu biv vel logofăt” și fii săi „pan Teodor vel șetrar sin ego” și „pan Nicolae brat ego”; înspre nord pănița Maria Glogoveanca și fiica ctitorilor Stanca. Contemplând acest tablou ctitoricesc cu ocazia unui simpozion științific organizat de primăria orașului Cerneți în 2014 cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la ridicarea lăcașului, în compania istoricului Mite Măneanu și a scriitorului Florian Copcea , am fost surprins de personajul Teodor vel șetrar
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
ce i-a fost dăruit de Dumnezeu înaltului ierarh, în ultimii ani de viață, ca ajutor în slujire și în administrație, ca sprijin al bătrâneții și nevonțelor sale. Trecând peste impresionanta activitate pastoral-misionară și administrativ-bisericească, peste bogata și valoroasa operă ctitoricească, de cercetare științifică și publicistică, la care voi face referire într-o formă restrânsă în cuprinsul volumului, folosesc ca prim argument pentru acest demers al meu, de valorizare și eternizare a personalității înaltului ierarh, acea latură care l-a definit
EUGEN PETRESCU, GHERASIM CRISTEA (1914 – 2014). DOCUMENTAR BIOBIBLIOGRAFIC. EDITURA “ANTIM IVIREANUL”, RÂMNICU VÂLCEA, 2015, 305 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1438579016.html [Corola-blog/BlogPost/374041_a_375370]
-
valoare. Este o epocă de modernizare locală, de febrile căutări inovatoare, de integrare în tradiția și civilizația evului mediu, o epocă în care își fac apariția noi forme, trăsături stilistice și experiențe constructive nemaiîntâlnite până atunci pe acele meleaguri. Activitatea ctitoricească se afirmă cu precădere printr-un stil în care elementele arhitecturale de influență străină se îmbină cu tradiția autohtonă, rezultând creații de o estetică deosebită. Aceste elemente au menirea de a fi ligamente între aceasta și arhitectura bizantin-orientală sau cea
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dezvoltarea_arhitecturii_george_roca_1338536069.html [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
încântă privirea. Atunci când a fost descoperită de iubitorii de frumos din occident, pe bună dreptate, a fost numită de aceștia laudativ, „Capela Sixtină a estului”[3]. În perioada de timp a epocii analizate în această lucrare se disting trei segmente ctitoricești bineconturate. Acestea sunt: - construcții de apărare (cetăți, turnuri de veghe, etc.) - construcții religioase (biserici , mânăstiri) - construcții rezidențiale (case domnești, conace, etc.) 3.1. Construcțiile de apărare Țara Moldovei a fost întemeiată pe la mijlocul secolului al XIV-lea, prin închegarea unei comuniuni
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dezvoltarea_arhitecturii_george_roca_1338536069.html [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
arhitecturale ale civilizației ștefaniene într-un stil simplu, concis, direct, accesibil unui public de fundal, folosind fotografii și furnizând informații despre cultura vremii. Trebuie remarcat că „în perioada de timp a epocii analizate în această lucrare se disting trei segmente ctitoricești bineconturate. Acestea sunt: construcții de apărare (cetăți, turnuri de veghe, etc.), construcții religioase (biserici, mânăstiri), construcții rezidențiale (case domnești, conace, etc.)” Autorul arată că în timpul acestui voievod „dezvoltarea arhitecturii a luat un avânt extraordinar, datorită faptului că se cerea o
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dezvoltarea_arhitecturii_george_roca_1338536069.html [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
o pisanie excepțională prin vechimea sa la bisericile de lemn din Oltenia, păstrată integral, scrisă parțial în slavonă, parțial în română, și descoperită în anul 2009, cu ocazia mutări construcției în Muzeul Satului Vâlcean. Pisania începe prin a fixa actul ctitoricesc în epocă cu datarea precisă și principalii actori: "„† Să se știe că s-au făcut în zilele lui Io Constantin voievod, s-au săvârșit [în] luna decembrie 8 zile și a o făcu[t] popa Vasilie cu satul la anul
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
și casa lui, " Manualul în care se cuprind păreri și cugetări cu privire la moravuri și purtări" al lui Mavrocordat recomandă renunțarea la familie, femei și la prieteni, până la „lepădarea de sine”; unde primul prețuise fala și luxul și avusese o activitate ctitoricească remarcabilă, al doilea scrie că „prea multă laudă e urmată de pieire”, iar fala deșartă, hainele, podoabele, caii și clădirile „să lipsească”; dacă cronica lui Radu Greceanu avea ca leit-motiv preumblările domnului între numeroasele sale moșii, Nicolae Mavrocordat îi recomandă
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
apartenența confesională. Biserica din Davideni este ctitorită de Iordache Cantacuzino în anul 1774. Pe teritoriul aceleiași comune, spătarul Iordache Cantacuzino Deleanu a ridicat biserică din bârne de stejar pe temelie de piatră, cu hramul "Maria Magdalena", pentru Schitul Țibucani. Actul ctitoricesc s-a săvârșit în 1774 dar este posibil ca o mică obște de anahoreți veniți de la Mănăstirea Secu să fi viețuit în aceste locuri înainte de data respectivă. După cum ne informează pisania de pe zidul turnului-clopotniță ce străjuiește intrarea, în 1859 boierul
Comuna Țibucani, Neamț () [Corola-website/Science/301692_a_303021]
-
episcopal Râmnicului, Kir Nectarie, și cu toată osteneala Sfinției Sale, cinstitul părinte arhimandrit egumenul Bistriței, Kir Constandie Peloponisiotul, întru cinstea și mărirea numelui marelui Dumnezeu și a Prea Curatei Sale Maici, ca să fie Sfinției Sale veșnică pomenire. Și s-a scris acest ctitoricesc Pomelnic. La leat 1804. Ilie D. Merlă, zugravul”". De remarcat că voievodul Alexandru Moruzi a domnit în Țara Românească între ianuarie 1793 - august 1796 și martie 1799 - octombrie 1801. Așadar anul 1804 datează pomelnicul și nu refacerea bisericii de lemn
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
Bucegi are o formă arhaică de Buceci. Forma Buceci este identică cu a antroponimicului Bucșa sau că numirea ar fi o variantă a lui Bugeac ""un complex de mai multi mușchi care formează un covor verde si moale"". În actul ctitoricesc din 1695 al Mănăstirii Sinaia, se spune că mănăstirea a fost ridicată ""la pustie sub muntele Buceciul"". Numele de Buceci în loc de Bucegi mai este dat masivului, în zilele noastre, de către unii bătrâni din Branul de Sus. Oamenii de pe versantul nordic
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
sunt încrustate pe trupul locașului de cult. Pomelnicul pictat în proscomidiar cuprindea altădată, alături de numele credincioșilor din obștea satului, pe slujitorii dintru început al bisericii: Păun erei, Dumitru erei, Vladu, Pavel și Tudor, care au contribuit la desăvârșirea importantului act ctitoricesc, după moartea dascălului Ilie. Testamentul în limba greacă incizat pe latura de sud-est a absidei altarului, în interior, relevă destinația atribuită de Ilie dascălul moșiei cumpărate de el în București: împroprietărirea țăranilor lipsiți de pământ care veniseră într-un număr
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
împărați Constantin și Elena, cu destinația de capelă. În anul 1910 în apropierea cimitirului mănăstirii s-a ridicat un corp de case cu 20 de camere, dar în anul 1914, în urma unui mare incendiu, este distrus tot corpul de case ctitoricești unde se aflau 30 de chilii, stăreția și un frumos salon oriental, cu această ocazie dispărând și o bună parte din arhiva mănăstirii. În timpul primului război mondial, mănăstirea a suferit de pe urma trupelor germane de ocupație, care au luat, printre altele
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
Episcopiei Severinului și Strehaiei, și având ca stareță pe monahia Mihaela Păiuș. Construită la trecerea dintre secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, biserica Mănăstirii Baia de Aramă reflectă trăsăturile stilistice ale perioadei anterioare de înflorire cultural-artistică și intensitate a actului ctitoricesc din timpul domniei lui Matei Basarab (1632-1654), înscriindu-se într-un curent artistic în care arhitectura Țării Românești evoluează spre noile direcții și viziuni ale epocii brâncovenești. Influențele acestei zone de întâlnire istorică și creativă se extind și în perioada
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
următorul text în alfabet chirilic: "„leat 7288 Ene grămăticu”". Anul erei bizantine corespunde anilor 1779-1780 ai erei noastre, iar grămăticul Ene a fost un cântăreț-dascăl la biserică, care și-a semnat probabil donația, după vechiul obicei de marcare a faptelor ctitoricești. Din memoria unei bătrâne din sat, consemnată de preotul Ioan Ioanicescu, biserica a avut de suferit în urma unui cutremur de pe la mijlocul secolului 19, probabil cutremurul de la 15 octombrie 1847. Refacerea bisericii după acest eveniment este indicată și de repictarea iconostasului
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
de boierul Radu Șerban, folosind ruinele rămase de la vechea mănăstire, în special zidul de incintă. În biserica, cu hramul Sf. Nicolae, va comanda ca zidul de la intrarea în pronaos să fie zugrăvit împreună cu soția sa Elina, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc. În 1609, după ce a devenit domn al Țării Românești, Radu Șerban zugrăvește biserica mănăstirii Comana, punând să se intervină în pictura ce-l reprezenta, prin adăugarea însemnelor domnești. Această pisanie nu s-a păstrat, fiind înlocuită la refacerea din 1699
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
să fi fost din lemn. Inițierea reconstrucției în piatră a edificiului a fost opera lui Mihail, fiul lui Ioan Sărăcin I. Dar, întrucât moartea acestuia (survenită prin anii 1514-1519) găsise biserica neterminată, a fost nevoie de o regrupare a forțelor ctitoricești, continuatoare fiind următoarele trei generații ale familiei: Ioan Sărăcin II (fratele), Fărcaș (fiul acestuia), Ioan Sărăcin III (nepot de frate), Marghita (mama), Anca (soția) și Dorca-Doroteea (cumnata). Aceștia au târnosit biserica și au așezat pisania, eveniment petrecut cândva între anii
Biserica Nemeșilor din Sălașu de Sus () [Corola-website/Science/326920_a_328249]
-
au dat osteneală mai multă decît toți"" - sosit împreună cu 17 familii din Ardeal. Inițial - până la construirea bisericii - serviciul religios se făcea într-una dintre case. Este menționat și unal doilea preot Iacov. Pridvorul și clopotnița - conform unui al doilea pomelnic ctitoricesc datat 1891 - au fost adăugate odată cu operațiunile de renovare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-a făcut și înveșmântarea bisericii cu scândură de brad. Slujitorii bisericii au fost până în prezent 11 preoți. Edificiul din bârne de brad are
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
Stabilirea timpului edificării acestui lăcaș, ctitorie a unei familii cneziale locale, rămasă anonimă, comportă mari dificultăți. Istoricul de artă Virgil Vătășianu a indicat perioada imediat următoare marii invazii mongole din anii 1241-1242. În mod asemănător, Vasile Drăguț a plasat actul ctitoricesc la cumpăna sec. XII-XIV. Diferit însă de cei doi, Adrian Andrei Rusu, luând în calcul atât rezultatele campaniei arheologice întreprinse în anii 1989 și 1990 în satul Vad, unde a fost descoperită o fundație cu plan identic, databilă în perioada
Biserica Înălțarea Domnului din Nucșoara () [Corola-website/Science/328040_a_329369]
-
hramul Sfântul Ierarh Nicolae, a fost pictată în 1609, când ctitorul Radu Șerban era deja domn al Țării Românești. El apare în tabloul votiv de la intrarea în pronaos împreună cu soția sa Elina și cu insemnele domnești, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc. Tot în timpul domniei lui Radu Șerban, în anul 1608, s-a ridicat Mănăstirea Cernica, care a fost ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei și de soția sa, Chiajna.
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
1920-1930, undeva în zona comunii Berzunți. Nu există nici un document care să înregistreze sau să marcheze această mutare, după cum nu mai există nici biserica însăși, cu toate ale sale, care aveau ele însele valoare de document (icoane, acte, documente, pomelnice ctitoricești, carte bisericească, eventuale înscrisuri, sfintele vase etc.). Se mai păstrează vechile biserici din lemn de la Prisaca și Berești-Tazlău (satele din imediata vecinătate) și simpla lor existență rămâne o mărturie, indirectă însă, a vieții religioase și continuității istorice pe aceste meleaguri
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
se poate așeza aici pentru totdeauna. Flachat nu dă nici un indiciu asupra localizării acestei construcții. Asociindu-se termenul de "bezesten", care înseamnă o clădire pătrată, un fel de hală, cu aspectul Hanului Gabroveni, s-a presupus atribuirea acestui edificiu operei ctitoricești voievodale din cel de-al patrulea deceniu al secolului al XVIII-lea. Deși datat de unii istorici ca fiind construit în 1739, conform cercetărilor arheologice și documentelor de epocă păstrate, Hanul Gabroveni a fost ridicat între 1804-1818 pe locuri ocupate
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]