307 matches
-
Aiud. (Demostene Andronescu-Reeducarea de la Aiud. Peisaj Lăuntric. Memorii și versuri din închisoare. Ed. Christiana, București, 2009, p. 52-54) Iarna în hlamida de sărbătoare scânteia pe brazii înalți și verzi, pe crengile copacilor desfrunziți, pe coamele țuguiate ale caselor ca niște cușme de daci liberi, lăsându-se peste tot: peste livezi, peste curțile oamenilor, peste clădiri, peste toate penitenciarele, peste toate închisorile, peste cei deportați, peste celebrul, flămândul și cumplitul Canal, cum striga pentru trezvie, pentru cei suferinzi și pentru posteritate admirabilul
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
în acel ținut îndepărtat, și care era originea lor? Chinezii, au spus-o intotdeauna, consemnându-i din mileniul I î.Hr.: acesti blonzi cu ochi albaștri erau „yue-chi” originari din Țara Negurilor și a Uriașilor (titanii lui Prometeu)- Geto-Dacia; „purtători de cușme”- masagetii, după cum erau numiti in vechime. (fragment din enciclopediagetodacilor.blogspot.com). Țineți cont de faptul că decizia de a lua în considerare acest aviz-diagramă, care îl vom arăta în figura de mai jos în loc să fie un fapt împlinit, îl putem
EVOLUȚIA RASEI UMANE ȘI MODIFICAREA STRUCTURI ADN-ULUI DE-A LUNGUL TIMPULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493620859.html [Corola-blog/BlogPost/347123_a_348452]
-
simtă! Straiul popular tradițional - cu fetele îmbrăcate cu spăcele cusute în culori vii, poale din in, zadii cu bucure, buici și pieptare tradiționale, învelite cu binecunoscutele năfrămi specifice zonei, iar „flăcăii” cu cămăși naționale, sumane, pantaloni de pânză albă și cușme de astrahan, majoritatea purtând opincuțe în piciorușe și fiecare în parte având tricolorul drept simbol național pe piept, pe căciuli sau la cingătoare - ne-a integrat întru totul în mirifica lume a satului ardelean de la poalele Carpaților de Apus. „Colindăm
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_colindam_georgeta_resteman_1387711765.html [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
spre o uniformizare în rău. Sunt de părere că ar trebui cultivată, difuzată, chiar studiată în școli mentalitatea civilizată, respectoasă și totuși fermă a țăranului român. Românul prin tradiție nu a plecat nicicând capul. El stă însă din respect cu cușma-n mână în fața celui pe care și-l consideră superior, mai bine pregătit. Rezumat După peripeții pe un velier în largul apei Ionel readuce de mână fetița mămicii care i-a cedat-o fără inventar, pentru o excursie în doi
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
copii de școală și-am venit să colindăm pe la case să urăm! Ne dați, ne dați, ori nu ne dați!" Nu vă imaginați cât de frumos este tot cântecul și cum răsună peste drumurile troienite și casele acoperite cu o cușmă de zăpadă! Și nu știți de ce se spune Moș Ajun! Pentru că el vestește pe fratele său mai mare și adevărat, Moș Crăciun. Este în ziua premergătoare acestei mari sărbători a Nașterii Domnului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Crăciunul este ca
VACANŢA DE CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vacanta_de_craciun.html [Corola-blog/BlogPost/351385_a_352714]
-
zi, cel mult două, totul reintră în făgașul obișnuit. Oamenii au înțeles că a venit vremea să se îmbrace mai gros, ca de omăt mare. Și-au scos din magazie săniile ca pentru vreme de zăpadă. Își îndesară mai tare cușmele de miel pe cap, își puseseră pe spinare câte un cojoc de oaie, gros și călduros. Nu după mult timp, luându-se cu munca, vor năduși, își vor da jos cojoacele și vor munci doar în flanele groase, țărănești, de
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_1_viorel_darie_1392965217.html [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
iapa, Eu țin țurca și măgarul, Hai colea să bem pălinca, Da-mi dai, frate, armăsarul. Dup-o dușcă de palincă Vasilică s-a-mbatat... Lasă iapa și-armăsarul La Bădița-n grajd, în sat. Dimineața se trezește Și mahmur și jefuit Cușma după deal mijește Vesel pleacă la iubit. Toader iac'-o fost mai iute A pus caii la trăsură Și-a tulit-o-n deal la Ana Și-o iubi fără măsură. -Apoi, bade Toderică, Pentr-o sticlă de palincă Mi-
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486045027.html [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
Ediția nr. 2288 din 06 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Trecut-au pe-aici luptătorii pe cai și strigând: “Alelei!”, cu steagul simbol al terorii și-n piepturi cu inimi de lei. Venit-au în codru haiducii cu plete sub cușme de miei, lăsând pe bogați ca năucii și fără vreo haină pe ei. Venit-au și furi c-o secure, luat-au câțiva dintre noi, dar ce-nseamnă, dintr-o pădure, o cioată, un trunchi, poate doi? Plecat-au, cu toții
SPUNE NU! de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro/daniel_visan_dimitriu_1491476006.html [Corola-blog/BlogPost/383517_a_384846]
-
face să răsară de cu vreme, în frază, în formulări spectaculoase - realizate prin deplasări de la dreapta la stânga (În de-argint nalte dumbrave; Să-și în ele-oglinde chipuri; Cu în el Ardealul rană; În suite-n cer preluce; Cu de nori cușmă pe frunte; Basm care se singur spune). SEMANTISMUL Este, evident, o gândire laterală, neinteresată să se exerseze în liniaritate. Totul este absolut logic, lipsindu-i, însă, atributul tern. Și poetul obține, în felul acesta, o expresie utopică, în raționament de
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
Ediția nr. 706 din 06 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului IARNA Ninge cu mărgăritare albe, Roiuri adunate-s salbe Ce în vals ușor coboară, Argintând întreaga țară. Moale, neaua se așterne Peste câmpuri și poiene, Iar pe brazii din pădure, Cușme călduroase pune. Din flori albe dantelate Sau cristale, diamante A pictat pe la ferestre - Perdeluțe ca-n poveste. Referință Bibliografică: IARNA / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 706, Anul II, 06 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea
IARNA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Iarna_floarea_carbune_1354814737.html [Corola-blog/BlogPost/365780_a_367109]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului vremuri de criză - „Colț de rai” vinde cruci și prosperă din plin liber la viață - mașina funerară întroienită cușme pe stradă - prin zăpada adâncă nici urmă de roți pasul încremenit - sub lumina stelelor ecoul tăcerii spital în beznă - haotic zbate vântul ramurile goale deodată cald - sub flori de nu-mă-uita mormântul iernii rondul înflorit cu lalele galbene - orinicul oprit la
HAIKU de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Haiku_tania_nicolescu_1390935801.html [Corola-blog/BlogPost/347571_a_348900]
-
Toate Articolele Autorului ELOGIU PATRIARHULUI Sunt patriarhul vieții mele! și, cojoc, pe umăr, port de baci la stele - sunt dragele-mi mioare, si ce bogat mă țin, și-s mândru că tot ceru-i carpatin - sunt patriarhul vieții mele! și cușma port că baciul osândit de Iele să-i prade turmă, frații de o seama, să-l plângă brazii-n asfințit de toamnă - sunt patriarhul vieții mele! și doru-mi port că baciu-n vremi de jele, cănd soarta-l uită-ntr-o
ELOGIU PATRIARHULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_patriarhului.html [Corola-blog/BlogPost/354176_a_355505]
-
mine în iarnă Și brazii așteaptă cuminți și sfioși Se-aude iar larma vieții ce-ntoarnă Copiii pe deal alergând bucuroși Și-n albul acela eu sunt ca acasă Și iar simt aroma cu moșul Crăciun Că iată-s copilul cu cușma păroasă Ce bulgări aruncă la capăt de drum. Ninsoarea în horă mă prinde de mână, Iubito, te-aștept c-am făcut derdeluș Și troica ne cheamă să zboare nebună Și-am pus lăutari ca să cânte-n arcuș. Hai vino în
IUBIRE DE ALB de LEONID IACOB în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubire_de_alb.html [Corola-blog/BlogPost/364543_a_365872]
-
mare fală armele. Își pregăti și ea, în ascuns, arcul și săgețile. Pentru a nu le pierde, înfășură în jurul lor fâșii de lână roșie, după care se îmbrăcă cu haine șterpelite de la fratele ei mai mic. Își adună părul sub cușma puțin cam mare, care îi cădea pe ochi, alăturându-se altor băieți care întovărășeau grupul războinicilor. Nu îi fu greu să treacă neobservată în entuziasmul flăcăilor care mergeau pentru prima dată la luptă. Avu grijă să nu ajungă în preajma tatălui
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426736853.html [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
o creangă groasă, întinsă chiar deasupra adunării și ciuli urechile. Nu înțelegea ea prea multe din vorbele regelui, așa că, începu să se distreze, studiind fețele și veștmintele căpeteniilor. Toți aveau privirile încruntate, ca și când, un mare pericol îi pândea pe daci. Cușmele lor, aveau ornamente aurii și argintii, așa că nu era foarte greu să îi deosebești de alți războinici. Podoabele pe care le purtau pe piept păreau grele și purtau însemnele triburilor pe care le conduceau. Bristena era de-a dreptul fascinată
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426736853.html [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
pedepsească rău pentru că îi urmase și pentru că îndrăznise să tragă cu săgeți în fața regelui. Regele se ridică de pe scaunul lui înalt și se apropie de ea. -- Din ce trib e acest copil? Cum căpeteniile nu răspunseră întrebării, regele îi trase cușma care apropape că îi ajunsese la nas. Valul de păr, scăpat din legătura care îl ținea strâns, se revărsă pe umerii înguști ai copilei. Oroles scoase un sunet asemănător unui gâlgâit: -- Fiica mea? Bristena! -- O micuță arcașă în oastea mea
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426736853.html [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
pe ramuri plecate-n odihnă, Pe valuri de mare oprite în tihnă, Pe culmi și pe streșini, în chip de pomadă! Să vină iar Moșul cu traista sa plină, Cu val de colinde și chiot pe stradă, Cu gerul pe cușmă, fular și broboadă, Cu vii derdelușuri pe albă colină! Să vină iar veste și steaua s-arate Chiar locul în care se naște Lumină, Iar lumea să cânte, cu vorbe curate, În imnuri de slavă, Fecioara divină! Cântată e taina
SĂRBĂTORI DE IARNĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1419201598.html [Corola-blog/BlogPost/345136_a_346465]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > VIS ALB Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1961 din 14 mai 2016 Toate Articolele Autorului Grupul de călăreți se distingeau năluci întunecate, peste întinderile albe încarcerate sub cușmele de zăpadă și sub gerul ce-și înfipsese colții crânceni în coastele colinelor și în toată suflarea naturii. Goana cailor peste întinderile cernite din Valea Întunecată, străbătută de râul ale cărui valuri de un albastru tulbure, șerpuiau ascunse pe sub pietre
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
lui Ștefan, Înarmați cu furci și priboaie, Din lemnul de carpen, Cu intarsuri de scoarță. Pe Dealul lui Vodă! Răzeșii desculț mângâiau, Iarba porcului cu picioare desculțe, Așteptându-și dușmanul. Pe dealui lui Vodă! Din spatele zidului de pământ. Își ridicau cușmele la comandă, Atfel ca dușmanul, Să-și arunce săgețile. Pe Dealul lui Vodă! Cine avea cușma găurită, Era un ostaș mort. Dar ei nu voiau sa moară, Își păstrau cușmele negăurite! Referință Bibliografică: Dealul lui Vodă / Mihai Leonte : Confluențe Literare
DEALUL LUI VODĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dealul_lui_voda.html [Corola-blog/BlogPost/361475_a_362804]
-
Dealul lui Vodă! Răzeșii desculț mângâiau, Iarba porcului cu picioare desculțe, Așteptându-și dușmanul. Pe dealui lui Vodă! Din spatele zidului de pământ. Își ridicau cușmele la comandă, Atfel ca dușmanul, Să-și arunce săgețile. Pe Dealul lui Vodă! Cine avea cușma găurită, Era un ostaș mort. Dar ei nu voiau sa moară, Își păstrau cușmele negăurite! Referință Bibliografică: Dealul lui Vodă / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 269, Anul I, 26 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai
DEALUL LUI VODĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dealul_lui_voda.html [Corola-blog/BlogPost/361475_a_362804]
-
Pe dealui lui Vodă! Din spatele zidului de pământ. Își ridicau cușmele la comandă, Atfel ca dușmanul, Să-și arunce săgețile. Pe Dealul lui Vodă! Cine avea cușma găurită, Era un ostaș mort. Dar ei nu voiau sa moară, Își păstrau cușmele negăurite! Referință Bibliografică: Dealul lui Vodă / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 269, Anul I, 26 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DEALUL LUI VODĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dealul_lui_voda.html [Corola-blog/BlogPost/361475_a_362804]
-
ce au în grijă tot vânatul În iarnă; primăvara, le-or împușca. Al lor păcatul! Pe drumurile din pădure, trec sănii șir, trase de cai, Pline de strigăte voioase din piepturi prinse în alai, Cu zurgălăi prinși la zăbală și cușme dacice pe cap, Și chiote pe care munții cât sunt de mari nu le încap. Pe pârtii se întrec schiorii în pluguri și în cristiane, Iar cozile la teleschiuri dau încasări de milioane. Miros de vin cu scorțișoară și țuică
E IARNĂ-N MUNȚI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nelu_preda_1484655318.html [Corola-blog/BlogPost/374212_a_375541]
-
spre biserică. Postise, așa cum era datina celor cu credință în Cel de sus și, înainte de marea sărbătoare, trebuia să se împărtășească. Liniștea satului era atât de adâncă, încât auzea foșnetul fulgilor zdrobiți sub galoșii ei. Zări după un gard o cușmă brumărie, tremurând parcă într-un dans ciudat. - Ce faci, Petrică? - Ziua bună, mătușă! Iaca, înghit niște motorină cu zahăr, poate-mi mai trece durerea asta de gât, că mă omoară cu zile și-mi vine să-mi iau gâtul cu
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418185276.html [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
Cuvintele cu mai mare frecvență în vocabularul poetic al lui Beniuc sunt cele care se referă la obiecte de gospodărie, la denumirea unor unelte, obiecte de îmbrăcat, etc.Printre acestea sunt: laiță, meliță, brăzdar, blid, opaiț, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui Coșbuc și Goga. Din graiurile populare, Beniuc a cules expresii, proverbe, zicători, locuțiuni pe care le-a interferat, sau țesut, cum
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Personalitati_uitate_de_ce_mihai_beniuc.html [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
curtea largă, cea cu mărul slut. Fântâna-n umbra perjului de vară, Scornea o apă rece și senină Sub soarele ce apunea în sară, Sub cumpăna-nvelită cu șindrilă. Mi-e dor de-a mea livadă mare Cu rod mănos sub cușmă și în sân, Ce nu-i lipsea un soi din fiecare Nici flori, nici umbră și nici veșnic fân. O seculară vie, cu butuci deadura Stârnea un iz la margine de drum, Un soare scopt cocea ciorchini ca mura Plini
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]