54 matches
-
de limbă liturgică și creațiile lor fac parte deopotrivă din patrimoniul spiritual ortodox dar și din cel românesc, acești creatori fiind cunoscuți sub nunele generalizat de Moldovlahi, sau vlahi: Iovașcu Vlahul, Dometian Vlahul, Mihalache Moldovlahul, Calist Vlahobogdanu, Vlatiru Vlahu, Hrisafi Cuțovlahul, Ioan Vlahu, Macarie Lăcanu, Theofilact, Gavriil, Nectarie Vlahul, Protopsaltul Sfântului Munte și mai recent a fost revendicată aceeași origine pentru Balasie Preotul, deoarece numele nu există în onomastica grecească laică și nici în cea monahală. Catalogarea acestui bogat și prețios
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
timpurile, asociația pregătește și o pagină proprie pe Internet. Primele școli Cele dintâi școli primare din Timișoara aparțin, surprinzător, românilor. În arhiva Primăriei timișorene stă scris că după ce turcii au părăsit Timișoara a rămas aici o școală cu elevi valahi, cuțovlahi și iliri. Nu se știe cât timp a funcționat această școală. Este cunoscut, însă, că în anul 1758, în Maierele Timișoarei era o școală confesională română, iar o altă școală, aflată în Mehala, este pomenită în 1763. După 1770 se
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
Vlahii“ -, în 1186 vlahii se revoltă împotriva taxelor bizantine, conducătorii lor fiind cei doi români - Petru și Asan - care aveau să întemeieze ceea ce s-a numit Imperiul româno-bulgar al Asăneștilor. Populațiile slave le spun vlahi sau vlassi, grecii le spun cuțovlahi, albanezii le spun tschoban, sârbii le spun tsintsari, iar noi românii, impropriu de fapt, le spunem machidoni. O facem de multe ori fără să gândim, în virtutea unei ușurințe de condamnat. Aromânii sunt români, vorbesc un grai al limbii române și
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
prezentare detaliată a problemei se găsește chiar la începutul studiului "O minoritate uitată: aromânii (macedoromânii)", cuprins în volumul prof. Gheorghe Caragiani, Studii aromâne (București, Editura Fundației Culturale Române, 1999), unde sînt urmărite atît denumirile date aromânilor de către alții - vlahi, țințari, cuțovlahi -, cît și termenii de autodefinire: cel mai frecvent e armân, dar adesea vorbitorii se identifică prin denumiri formate de la zona sau localitatea de origine. în funcție de tradiția cercetării, în diferite limbi s-au impus reflexe ale unuia sau altuia din termenii
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
știe, nașterea ei e la dreapta marelui fluviu. Dar din epoca tulbure a etnogenezei poporului român unii dintre acești originari au rămas la stînga Dunării, vorbind (cred că are dreptate dl Carageani) un dialect distinct al românei, fie că sînt cuțovlahi, fîrșeroți, vlahi sau megleni (vorbind, aceștia din urmă, un dialect al lor, meglenoromâna). Ei sînt răspîndiți în Peninsula Balcanică, în Grecia, Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia (adică fosta Iugoslavie) și unii, cum spuneam, în Dobrogea românească, sau în alte țări europene
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
caracterologice descriind fizionomii, cel mai adesea grotești, într-un stil cerebral, abstract: "Ochiul drept îi fugise spre ureche, nările i se despărțiseră, diferitele componente ale fizionomiei sale păreau a executa, ca într-o dementă pictură de Picasso, un dans războinic cuțovlah". Romanul lui Ion D. Sîrbu, antimimetic și deconstructiv, exaltă o viziune carnavalescă asupra lumii, o "lume pe dos", deformată, bolnavă (referirile intertextuale la Candide sau Laus stultitiae sunt frecvente), iar scopul, oricărei scrieri carnavalești rezidă în încercarea, în testarea ideii
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
Gheorghe Lupascu ...Italia se pare că vrea un stat Macedo-Român care să fie sub dominația sa. Astfel se explică o anumită mișcare grecofobă a cuțovlahilor, la instigația Italiei care dorește alianța cu poporul român. O speculație diplomatică a italienilor, pentru că românii consideră vinovată Italia pentru pierderea unei frumoase părți din Transilvania... (1 Noiembrie 1940). ...Astăzi, Comunitatea greacă din Brăila, a fost convocată ca să se facă
Fragmente din Jurnalul Contelui de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8476_a_9801]
-
fie poet". Și, probabil în virtutea aceleiași umori care îl determinase să-l includă pe Ilarie Voronca printre "tradiționaliști", îl plasează pe Topîrceanu în rîndul "moderniștilor". Trece parcă voit peste una din puținele izbucniri sarcastice ale poetului : Și noi facem mallarmism cuțovlah, pe care îl numim modernism" (Scrisori fără adresă). Contestat de unii critici ai vremii lui (Iorga, Lovinescu, P. Constantinescu), ignorat în mare măsură de criticii mai noi, George Topîrceanu (21 martie 1886 - 7 mai 1937) rămîne, fără discuție, un scriitor
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10755_a_12080]
-
într-un studiu Tudor Vianu) care era de meserie căldărar sau arămar. George Călinescu afirmă că prin tatăl său, Anton Pann era român de origine: „Cunoașterea miraculoasă a limbii noastre e un semn că era sau român (valah curat ori cuțovlah), sau că venise aici în fragedă copilărie" [1]. După numele tatălui, viitorul autor se va semna pe manuscrisele primei perioade de creație cu Antonie Pantoleon Petroveanu. Izbucnirea unui nou război ruso-turc în 1806, care coincide cu anul morții tatălui său
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
lung... evitând neplăcerea de a obosi chipurile atenția Congresului și că transmite manuscrisul d-lui profesor Roth, președintele secțiunii ariene, pentru a fi publicat în întregime în Buletin. Urmarea imprevizibilului s-a produs: S. Papageorgios, delegatul atenian cu teza despre „Cuțovlahi” se retrage. Hașdeu înainte de a-și prezenta lucrarea spune: „Domnilor, România poate fi mândră de a fi de două ori obiectul discuțiilor în rândul Congresului orientaliștilor. Mai întâi dl. Hunfalvy propusese să demonstreze în fața dumneavoastră că leagănul naționalității române este
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
daco-român se vorbește în România, Republica Moldova, partea de est a Banatului sârbesc, regiunea dintre Timoc și Morava, nord-vestul Bulgariei, în Ucraina și Ungaria; • „Dialectul macedo-român, în Macedonia, Epir și Tesalia (sudul Serbiei și nordul Greciei), vorbit de aromâni, armâni, rrămâni (cuțovlahi); • „Dialectul meglenoromân, în regiunea Meglen (orășelul Nănta) și în zece sate vecine (Bosnia), poate și în Asia Mică. Se numesc vlahi-vlași; • „Dialectul istro-român, în opt sate din peninsula Istria (vlăhi-vleși), în Bosnia și Croația (mavrovlahi). Mai sunt în Albania și
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
vechi triburi ale lumii nouă cari n-au lăsat în urmă-le nici o urmă de existență. S-ar părea că numai pentru a face 'n ciuda visătorilor de la Dunărea de Jos grecii nu vor să fie absorbiți de coloniile de cuțovlahi stabilite în mijlocul lor. Cată îndealtmintrelea să fim drepți față cu spiritul ce animă aceste colonii. Nu numai că n-au avut niciodată de gând să constituie un grup etnic independent, dar totdauna s-au asimilat puțin câte puțin cu grecii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
al țării, după ce aceste țări au fost cucerite de romani. Cu toate acestea ei au continuat a vorbi un patois care s-apropie mult mai mult de limba provensală decât de cea română, ceea ce dovedește într-un mod victorios că cuțovlahii, de rasă greco - latină, veniți din Occident, nu sunt deloc, precum se pretinde în București, coloni veniți de pe malurile Dunării. Numai daca românii s-ar pretinde moștenitori ai vechilor romani - ceea ce-ar fi absurd, de vreme ce marile națiuni neolatine ale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
coloni veniți de pe malurile Dunării. Numai daca românii s-ar pretinde moștenitori ai vechilor romani - ceea ce-ar fi absurd, de vreme ce marile națiuni neolatine ale Occidentului au mai mare drept la aceasta - ar putea să pretinză drepturi de proiecție asupra cuțovlahilor din Imperiul otoman. Francejii, italienii și spaniolii ar fi mult mai întemeiați să pretindă protectoratul acesta, pentru că acel patois pe care-l vorbesc pretinșii compatrioți ai d-lui Urechia se apropie, precum am zis, mult mai mult de diferitele idiome
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mult mai mult de diferitele idiome ce se vorbesc până azi la ei decât de limba română. Ca sprijin al celor ce zicem e de ajuns a spune că d. Pencovici și toți compatrioții săi nu se pot înțelege cu cuțovlahii decât prin interpret. Își fac iluzii la București când și 'nchipuie că prin emisari și institutori români vor separa pe cuțovlahi de naționalitatea greacă. Admițând chiar cu d. Pencovici că-n Macedonia nu sunt decât români grecizați, e sigur că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ce zicem e de ajuns a spune că d. Pencovici și toți compatrioții săi nu se pot înțelege cu cuțovlahii decât prin interpret. Își fac iluzii la București când și 'nchipuie că prin emisari și institutori români vor separa pe cuțovlahi de naționalitatea greacă. Admițând chiar cu d. Pencovici că-n Macedonia nu sunt decât români grecizați, e sigur că aceștia, mândri cum sunt de numele de grec, nu se vor lăsa duși de intriganți pe o cale care - ar izbuti
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
animozitate contra grecilor, au intrat cu îndrăzneală pe această cale. Daca s-ar realiza vreodinioară odioasele lor proiecte se va putea zice cu poetul italian: Messena piange, Sparta non ride. Puținul succes ce l-a obținut d. Dimitrie Brătianu pe lângă cuțovlahii de lângă Olimp, nedezrădăcinata lor alipire, când au fost lucrați de-o sumă de agenți trimiși din București și Constantinopol cu instrucții de-ale fostului ministru al României pe lângă Înalta Poartă, patriotecele lor protestări față cu intrigile acestor agenți, pe cari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lună, la sfârșitul anului 1881. Mai mult, Regatul României nu a Încetat să fie niciodată unul al dacoromânilor, autoritățile de la București implicându-se În sprijinirea, În primul rând culturală, dar și prin intervenții politice, a ardelenilor, bucovinenilor și chiar a „cuțovlahilor”, conturându-se, astfel, o politică națională tot mai fermă.
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
din sânul corpului diplomatic românesc să-și formuleze opiniile privind căile prin intermediul cărora chestiunea românilor balcanici putea fi promovată cu succes. Obiectivul imediat al acestei campanii urma să fie la question de l’évêque, adică numirea unui mitropolit român pentru cuțovlahii din Macedonia <ref id="48"> 48 ANIC, fond Papiniu, dosar 116, f. 4.</ref>. Apărarea specificității aromânilor figura, este adevărat, de mai multă vreme pe agenda oficialităților de la București, finanțarea școlilor și a bisericilor din Macedonia fiind principala cale de
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
din postura de ministru al afacerilor externe. „Pentru România - avea să noteze mai târziu În memoriile sale prințul diplomat Dimitrie I. Gr. Ghica, fost consul general al României la Salonic, la Începutul veacului XX - problema macedoneană reținea atenția guvernanților datorită cuțovlahilor, populație de rasă și limbă română grupată În masivul Pindului și În comunități compacte În restul Macedoniei, formând un total de peste 200.000 de suflete și animată de sentimente foarte naționaliste. Oameni muncitori, deosebit de dotați pentru comerț, acești români din
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
diplomația austro ungară contează prea puțin. Cert este faptul că după 1895-96 politica românească a ajuns să fie centrată, În mod necesar, pe zona Balcanilor, din motive „naționale” geografice, strategice și etnice. Iar existența unei notabile populații române În peninsulă (cuțovlahii) a oferit guvernului de la București pretextul etnic pentru o politică balcanică de statu-quo. Strategia externă românească, raporta ministrul plenipotențiar italian la București, baronul Fasciotti În vara anului 1912, era strâns legată de problema generală a balanței de putere În Balcani
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
li se îngăduie dacilor înrobiți să locuiască printre „râmleni”. Cu timpul, neamul dacilor s-au „rumânit”, iar limba lor, asemănătoare cu a tătarilor, „de tot s-au pierdut”. Nu îi uită pe coloniștii romanizați din sudul Dunării numindu-i „curfuziași” (cuțovlahi). În acest mod alambicat și confuz, plin de fantezii și barbarisme, tratează și chestiunea latinității și a continuității elementului român în Dacia. Combate defăimările străine („hulele ungurenilor”) cu argumente preluate din Miron Costin sau din stolnicul Constantin Cantacuzino, susținând că
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
Codreanu este un infractor recidivist.”; Pag. 320: Corneliu Zelea Codreanu era un monoman (atins de delirul grandorii), dromoman, talasic, o libelulă agitată, un beduin”; Pag. 321: „Suferea de mania ambulatorie (Este vorba tot despre Codreanu)”; Pag. 333: „... poetul și ziaristul cuțovlah, Doru Belimace”; Pag. 336: „Scatofagul Cantacuzino era metec fanariot, ca și Zelinschi-Codreanu, și ca și hindusul Nae Ionescu și sârbul Richard Franasovici... Fanariotul arnăut I.G. Duca, descendent din faimoșii călăi ai Moldovei, care jupuiau În numele Sublimei Porți”; Pag. 340: „Mai
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
jumătate din demnitarii P.N.Ț., au fost meteci: Madgearu, Răducanu, Mitro, Iunian, D.R. Ioanițescu-Durac, Dr. Vayass, Dr. Mezincescu, C. Gongopol (directorul oficiosului «Dreptatea»), Mihai Ghelmegeanu, Mihai Ralea, Armand Călinescu etc.”; Pag. 343: „capitaliști compradori băștinași”; Pag. 365: „Papanace... exponent al cuțovlahilor legionari, virulenți și pistolari”; Pag. 376:„... stareța de la Mogoșoaia (este vorba despre prințesa Marta Bibescu)”; Pag. 390: „ Marta Bibescu a fost măscărici la regele Ferdinand”; Pag. 397: „Sima și Biriș erau escroci politici și escroci intelectuali”; Pag. 403: „Corneliu Zelinschi
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
moldovenilor” (DM, p. 363 urm.). Supremația Moldovei în privința culturii limbii rezultă, după Cantemir, și din aceea că muntenii și transilvănenii „urmează atât limba cât și ortografia moldovenească, recunoscând deci prin aceasta că moldoveneasca este mai curată decât a lor” (Ib.). „Cuțovlahii” din sudul Dunării, proveniți tot din moldoveni, vorbesc aceeași limbă, spune Cantemir, însă mult mai „stâlcită”, căci „amestecă într-un chip ciudat limba lor strămoșească cu greaca și albaneza”, astfel că „moldoveanul nu mai poate pricepe în întregime limba lor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]