22 matches
-
așează în sus fața prevăzută cu trei fetișoare articulate; posterior extremitatea cea mai voluminoasă; medial fața prevăzută cu un șanț adânc. Este un os scurt, turtit dinainte înapoi. Este situat pe partea medială a piciorului, fiind cuprins între capul talusului, cuboid și cele trei cuneiforme. Are șase fețe: posterioară, anterioară, dorsală, plantară, medială, laterală. Este un os scurt, cu o formă neregulată cuboidală; este așezat pe partea laterală a piciorului. Are șase fețe: superioară, posterioară, inferioară, anterioară, medială, laterală. Sunt trei
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
feței superioare (dorsale) a calcaneului, lângă marginea laterală a feței articulare talare anterioare, de unde se îndreaptă ascendent anterior împărțindu-se în două fascicule, unul medial, ligamentul calcaneonavicular și altul lateral, ligamentul calcaneocuboidian, care se prind pe oasele omonime: navicular și cuboid. Numai ligamentul calcaneonavicular face parte din articulația talocalcaneonaviculară, în timp ce ligamentul calcaneocuboidian aparține articulației calcaneocuboidiene. "Ligamentul calcaneonavicular" ("Ligamentum calcaneonaviculare"), fasciculul medial al ligamentului bifurcat, numit în trecut și ligamentul calcaneoscafoidian intern, fasciculul intern al ligamentului bifurcat se fixează pe fața superioară
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
deasupra calcaneului. Făcând parte din articulația gleznei (talocrurală), rolul său este acela de a transmite toată greutatea corporală de la osul principal al gambei (numit tibie) inferior spre calcaneu și anterior spre degete. Talusul este un os neregulat dar cu aspect cuboid, alungit dinainte spre spate (antero-posterior). Are 3 părți: "corpul talusului" (principală), un gât - "colul talusului" și un cap - "capul talusului" (ultimele două aflate în segmentul distal sau anterior) ). Fiind un os cuboid are 6 fețe: cea superioară în formă de
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Talusul este un os neregulat dar cu aspect cuboid, alungit dinainte spre spate (antero-posterior). Are 3 părți: "corpul talusului" (principală), un gât - "colul talusului" și un cap - "capul talusului" (ultimele două aflate în segmentul distal sau anterior) ). Fiind un os cuboid are 6 fețe: cea superioară în formă de trohlee ("trohleea talusului") se articulează cu porțiuni articulare ale epifizei distale a tibiei, ce inferioară cu calcaneul, cea laterală cu fața corespunzătoare de pe maleola fibulară, cea medială cu fațeta corespunzătoare a maleolei
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
6-a săptămână debutează - la nivelul metatarsienelor condrificarea, cea de doua etapă a scheletogenezei, care va continua în cea de-a 7-a săptămână (embrion de 22-24 mm). Regiunea talusului se va condrifica - în succesiune aproximativă, după metatarsienele 2-5 și cuboid, înainte de primul cuneiform, primul metatarsian și falange, relativ concomitent cu calcaneul precum și cu al doilea și al treilea cuneiform. În a 8-a săptămână (embrion de 25-30 mm), la finalul căreia se trece din perioada embrionară în cea fetală și
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
format din 3 oase: astragal, calcaneu și scafoid (osul central), aflat în centru; astragalul este osul ce se articulează cu tibia. Rândul al doilea este format din cuneiformul I (micul cuneiform), cuneiformul II (sau intermediar), cuneiformul III (marele cuneiform) și cuboid. La cal și iepure, există 6 oase tarsiene deoarece cuneiformul I și II se sudează într-un singur os denumit micul cuneiform. Rumegătoarele au 5 oase fiindcă s-au sudat cuboidul și scafoidul formând osul cuboscafoid și cuneiformul II cu
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
("Ossa carpi") sunt 8 oase mici așezate pe două rânduri în regiunea carpiană (numită și carp) a membrului superior, între oasele antebrațului și metacarpiene. Toate aceste oase au o formă neregulat cuboidă și sunt dispuse pe două rânduri transversale, câte patru în fiecare rând. În rândul proximal (primul rând), începând de la police (aflat lateral) în direcția degetului mic (aflat medial), se găsesc 4 oase: scafoidul, semilunarul, piramidalul și pisiformul; în rândul distal
Oasele carpului () [Corola-website/Science/316805_a_318134]
-
Mușchiul extensor comun al degetelor piciorului Mușchiul tibial anterior Mușchiul gemen extern VB 36 VB 35 Mușchiul scurtul peronier lateral 7 cun 5 cun 3 cun VB 37 VB 38 VB 39 Mușchiul extensor comun al degetelor piciorului Astragal Osul cuboid Al cincilea metatarsian Al patrulea deget VB 44 VB 43 VB 42 VB 41 Maleolă externă Calcaneu Anatomie energetică Organ Observăm în mod distinct: • căile biliare intrahepatice, compuse din canale hepatice (de la cele mai fine canale intrahepatice până la canalul stâng
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Mușchiul fesierul mijlociu V48 Mușchiul fesierul mare V49 Mijlocul plicii sub fesiere V50 Mușchiul fascia lata 6cun Mușchiul semitendinos V51 Mușchiul semimembranos Mușchiul biceps femural V52 Mușchiul drept intern Mușchii gemeni Tendonul lui Ahile Calcaneu A 5-a metatarsiană Osul cuboid Astragal Maleolă externă Stăpânul inimii sau Pericardul Singularitatea acestui organ constă în faptul că nu este un organ. Ambiguitate sau paradox al medicinii chineze Stăpânul inimii este de fapt un sistem-meridian considerat ca un organ întrucât posedă funcții asemănătoare unui
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
de primire a sângelui se numesc atrii (Atrium cordiș), iar cele din care pleacă sângele spre corp, respectiv spre plămân se numesc ventricule (Ventriculus cordiș), separate unele de altele prin septul atrioventricular (Septum atrioventriculare). - Atriul drept (Atrium dextrum), de forma cuboidă, este alcătuit din două părți distincte: una posterioara, boltita și cu pereți netezi, în care se varsă cele două vene cave (Sinus venarum cavarum) și alta ce corespunde atriului primitiv, delimitata de primă printr-un șanț la suprafață (Sulcus terminalis
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
la endoteliul venular se face nu importă unde. S-a dovedit ulterior că homing-ul și ieșirea din patul venos către ganglionii limfatici sau țesutul inflamat/tumoral are loc numai în anumite porțiuni ale venulelor, tapetate cu un endoteliu cu celule cuboide, unde frecvența joncțiunilor este mai mare decât cea obișnuită. Este vorba de zone post-capilare venoase, care morfologic apar ca niște expansiuni și care în literatura de specialitate poartă numele de High Endothelium. 7.5.2.3. Mascarea prin folosirea limfocitelor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
spre alta, despărțite de un șanț antero-posterior, gâtul trohleei. Fețele sunt despărțite prin șanțul intercondilian ce împarte extremitatea inferioară a femurului în două porțiuni laterale, condilii femurali, unul intern și altul extern. Fiecare din cei doi condili are o formă cuboidă. Fețele care se pot descrie sunt: o față superioară care face corp comun cu femurul; a o fațetă inferioară articulară; o fațetă anterioară articulară; fațetă posterioară articulară; o fațetă medială, care în raport cu axul femurului face parte din șanțul intercondilian și
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu tegumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL (OS NAVICULARE) Scafoidul este un os scurt, turtit dinainte înapoi, cuprins între capul talusului, cuboid și cele trei cuneiforme. Fața posterioară este concavă și se articulează cu astragalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din plantă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la cea laterală, de la I la
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. * falanga proximală a halucelui, * sesamoidul medial. Prin nervul plantar medial. 1. abductor al halucelui, 2. menținerea bolții plantare. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care se găsesc la acest nivel. După formare corpul muscular se împarte în două fascicule musculare: * medial, se inseră pe sesamoidul medial și pe baza falangei I; * lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
unele dintre oasele feței și craniului apar, prin procesul de resobție modelată, o serie de cavități: sinusuri (frontal, maxilar superior, sfenoidal, etmoidal). CONFORMAȚIA EXTERIOARĂ A OASELOR Din punct de vedere al aspectului exterior oasele pot prezinta forme aeometrice (osul piramidal, cuboid) sau asemănări cu diferite obiecte (ciocan, nicovală, scafoid, cuneiform). După predominanța dimensiunilor oasele se împart în: -oasele lunai: oase la care predomină lunaimea; formează scheletul membrelor; sunt considerate pârahii de viteză; -oasele late: dominate de lățime; intră în alcătuirea cavităților
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
valaum, caracterizată printr-o oblicitate mai marea femurului, proiecția medială a aenunchiului și diminuarea laterală sub 145? . Situația inversă, în care unahiul dintre coapsă și aambă, este deschis medial constituie aenu varum. Fiecare din cei doi condili are o formă cuboidă descriindu-se: -ofață superioară care face corp comun cu femurul; -ofațetă inferioară articulară; - ofațetă anterioară articulară; - fațetă posterioară articulară; -o fațetă medială, care în raport cu axul femurului face parte din șanțul intercondilian și la nivelul căreia se inseră liaamentele încrucișate ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu teaumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL (OS NAVICULARE) Scafoidul este un os scurt, turtit dinainte înapoi, cuprins între capul talusului, cuboid și cele trei cuneiforme. Fața posterioară este concavă și se articulează cu astraaalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din plantă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR (OSSA DIGITORUM PEDIS) Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la cea laterală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plane care nu sunt omologate în Nomenclatura Anatomică și care sunt realizate, după cum le este și denumirea, prin articularea oaselor cuneiforme între ele, respectiv între cuboid și al treilea cuneiform. Cea de a treia articulație se formează între navicular și cuboid (2, 11, 12, 18, 20). ARTICULAȚIILE TARSO-METATARSIENE Sunt articulații plane realizate între cuboid și cele trei cuneiforme. Mijloacele de unire sunt reprezentate de ligamente: - tarso-metatarsiene dorsale și plantare, - cuneo-metatarsiene interosoase medial, mijlociu, lateral. ARTICULAȚIILE INTERMETATARSIENE (articulations tarsometatarseae) Bazele metatarsienelor sunt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fața profundă a aponevrozei plantare. Inserția terminală: - falanga proximală a halucelui, - sesamoidul medial. Acțiunea: - abductor al halucelui, - menținerea bolții plantare. Inervația se realizează prin nervul plantar medial. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI (m. flexor hallucis brevis) Originea este pe: - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care se găsesc la acest nivel. După formare corpul muscular se împarte în două fascicule musculare: - medial, se inseră pe sesamoidul medial și pe baza falangei I; - lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ani de la naștere. Copiii acondroplazici au megalocefalie, piramidă nazală jos situată, lordoză lombară, mâini mici cu aspect de trident din cauza scurtimii degetelor, sensibil egale în lungime, rizomelie (adică brațe și coapse scurte) (figurile 26-28). Aspectul radiologic al corpilor vertebrali este cuboid, cu spații intervertebrale care se îngustează în regiunea lombară. Diametrul bitrohanterian este mic, dând bazinului un aspect îngust. Uneori, copiii au probleme de dezvoltare a scheletului axial, cu foramen magnum îngust, care poate uneori predispune la hidrocefalie sau la compresiunea
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]